Întrebări de la cititori

Ghicea Iosif, un slujitor fidel al lui Iehova, într-un pahar de argint, aşa cum pare să sugereze Geneza 44:5?

Nu avem nici un motiv să credem că Iosif a folosit vreo formă de ghicitorie.

Biblia arată cum considera Iosif folosirea artelor magice pentru aflarea viitorului. Mai înainte, când i s-a cerut să interpreteze visele faraonului, Iosif a accentuat de mai multe ori că numai Dumnezeu poate să „anunţe“ (NW) evenimentele viitoare. Drept urmare, faraonul însuşi a ajuns să creadă că Dumnezeul căruia i se închina Iosif — adevăratul Dumnezeu, nu nişte forţe oculte — i-a dezvăluit lui Iosif detalii despre viitor (Geneza 41:16, 25, 28, 32, 39). În Legea dată mai târziu lui Moise, Iehova a interzis folosirea magiei sau a ghicitoriei, confirmând astfel că numai El prezice viitorul. — Deuteronomul 18:10–12.

Atunci, de ce Iosif a dat de înţeles prin slujitorul său că ‘ghicea’ într-un pahar de argint (Geneza 44:5)? * Trebuie să ştim în ce împrejurări a fost făcută această afirmaţie.

Din cauza unei foamete foarte mari, fraţii lui Iosif au fost nevoiţi să meargă după hrană în Egipt. Cu câţiva ani mai înainte, aceştia îl vânduseră pe Iosif ca sclav. Acum, fără să ştie, i-au cerut ajutor chiar fratelui lor, care devenise între timp administratorul hranei în Egipt. Iosif nu le-a spus cine era, ci a hotărât să-i pună la încercare pentru a vedea cât de sinceră era căinţa lor. El a mai vrut să afle dacă şi în ce măsură îi iubeau pe fratele lor Beniamin şi pe tatăl lor, Iacov, care avea o afecţiune deosebită pentru Beniamin. De aceea, a recurs la un şiretlic. — Geneza 41:55—44:3.

Iosif i-a poruncit unuia dintre slujitorii săi să umple sacii fraţilor săi cu alimente, să-i pună fiecăruia banii la gura sacului, iar la gura sacului lui Beniamin să pună paharul său de argint. În felul acesta, Iosif a imitat modul de a acţiona al administratorului unei ţări păgâne. Prin gesturile, acţiunile şi vorbirea sa, el s-a comportat ca un administrator egiptean, după cum trebuie să li se fi părut fraţilor săi care nu bănuiau nimic.

Când i-a pus pe fraţii săi în faţa faptelor, Iosif a continuat să se poarte ca mai înainte, întrebându-i: „Nu ştiţi că un om ca mine are putere să ghicească?“ (Geneza 44:15). Este clar că paharul a făcut parte tot din şiretlicul său. Iosif nu ghicea în acel pahar, după cum nici acuzaţia că Beniamin furase paharul nu era adevărată.

[Notă de subsol]

^ par. 5 În The Holy Bible, With an Explanatory and Critical Commentary (Sfânta Biblie, cu comentarii şi note critice), publicată de F. C. Cook, este descrisă această practică străveche: „Se arunca în apă aur, argint sau bijuterii, iar apoi se examina aspectul acestora; sau pur şi simplu se privea în apă ca într-o oglindă“. Comentatorul biblic Christopher Wordsworth spune: „Uneori, paharul se umplea cu apă, iar răspunsul consta în interpretarea imaginilor create de soare în apa din pahar“.