„Ce bun este un cuvânt spus la timpul potrivit!“

ÎN TIMPUL unui congres de o zi al Martorilor lui Iehova, Kim s-a străduit să fie atentă la program şi să ia notiţe şi, în acelaşi timp, să-şi facă fetiţa de doi ani şi jumătate să stea cuminte pe scaun. La sfârşitul programului, o soră creştină de pe acelaşi rând s-a întors spre Kim şi a lăudat-o sincer pentru modul în care ea şi soţul ei avuseseră grijă de fetiţă în timpul programului. Acele cuvinte de laudă au însemnat atât de mult pentru Kim, încât şi acum, după mulţi ani, ea spune: „Când sunt foarte obosită la întruniri, mă gândesc la ce mi-a zis acea soră. Cuvintele ei amabile sunt şi acum o încurajare pentru mine ca să continui să-mi educ fiica“. Într-adevăr, cuvintele potrivite la momentul potrivit pot ridica moralul unei persoane. Biblia declară: „Ce bun este un cuvânt spus la timpul potrivit!“ — Proverbele 15:23.

Unora dintre noi însă ne vine greu să-i lăudăm pe alţii. Uneori, un motiv ar putea fi acela că suntem conştienţi de propriile noastre limite şi defecte. Iată ce mărturiseşte un creştin: „Pentru mine e ca şi cum aş sta pe nisipuri mişcătoare. Cu cât îi ridic pe alţii, cu atât simt că mă afund eu“. Alţii nu reuşesc să aducă laude din cauza timidităţii, a lipsei încrederii în sine şi a temerii de a nu fi greşit înţeleşi. În plus, ne vine greu să ne lăudăm semenii dacă în copilărie nu ne-a lăudat nimeni sau ne-a lăudat foarte puţin.

Cu toate acestea, faptul de a şti că laudele ar putea avea un efect bun atât asupra celui care le oferă, cât şi asupra celui care le primeşte ne poate stimula să ne străduim să adresăm un cuvânt de laudă la timpul potrivit (Proverbele 3:27). Care sunt aşadar efectele pozitive ale laudelor? Să analizăm pe scurt câteva dintre ele.

Efecte pozitive

Laudele meritate pot clădi în cel care le primeşte încrederea în sine. „Când oamenii mă laudă, simt că au încredere în mine, că se bazează pe mine“, spune Elaine, o soţie creştină. Într-adevăr, când lăudăm pe cineva căruia îi lipseşte încrederea în sine îi putem da curajul de a depăşi obstacolele vieţii, ceea ce îi conferă bucurie. În special copiii şi tinerii trag foloase când primesc laude binemeritate. O adolescentă care recunoaşte că se descurajează din cauza propriilor gânduri negative spune: „Mă străduiesc mereu să-i fiu plăcută lui Iehova, dar uneori simt că indiferent ce aş face nu e de ajuns. Când cineva mă laudă, simt o bucurie lăuntrică“. Aşa cum spune şi proverbul biblic: „Un cuvânt spus la timpul potrivit este ca nişte mere de aur într-un coşuleţ de argint“. — Proverbele 25:11.

Laudele pot stimula şi încuraja o persoană. Un ministru cu timp integral mărturiseşte: „Laudele mă ajută să depun mai multe eforturi şi să-mi îmbunătăţesc calitatea ministerului“. O mamă a doi copii a observat că, atunci când copiii ei sunt lăudaţi de membrii congregaţiei pentru răspunsurile pe care le dau la întruniri, aceştia doresc să răspundă şi mai mult. Da, tinerii pot fi stimulaţi să facă progrese pe calea creştină. De fapt, toţi avem nevoie să ni se spună că suntem apreciaţi, că suntem preţuiţi. Stresul din lumea în care  trăim ne oboseşte şi ne descurajează. Un bătrân creştin spune: „Uneori când sunt descurajat, laudele sunt ca un răspuns la rugăciunile mele“. Elaine recunoaşte şi ea: „Uneori simt că Iehova îmi arată aprobarea sa prin cuvintele altora“.

Laudele pot crea sentimentul apartenenţei. Laudele sincere sunt o dovadă a consideraţiei faţă de ceilalţi şi creează o atmosferă plină de căldură, în care toţi se simt în siguranţă şi apreciaţi. Acest lucru dovedeşte că îi iubim cu adevărat pe fraţii noştri creştini şi că îi preţuim. Josie, care este mamă, spune: „În trecut, am fost nevoită să iau poziţie de partea adevărului în familia mea dezbinată pe plan religios. În acea perioadă, cuvintele de apreciere din partea creştinilor maturi spiritualiceşte mi-au întărit hotărârea de a nu ceda“. Într-adevăr, „suntem mădulare care ne aparţinem unii altora“. — Efeseni 4:25.

Dorinţa de a lăuda ne ajută să vedem ce este bun în alţii. Privim la calităţile celorlalţi, nu la slăbiciunile lor. Un bătrân creştin pe nume David spune: „Aprecierea faţă de ceea ce fac alţii ne ajută să-i lăudăm mai des“. Dacă ne amintim mereu cât de generoşi sunt Iehova şi Fiul său în cuvinte de apreciere la adresa oamenilor imperfecţi, vom fi stimulaţi să fim şi noi mai generoşi în această privinţă. — Matei 25:21–23; 1 Corinteni 4:5.

Cei ce merită să fie lăudaţi

În calitate de Creator, Iehova Dumnezeu este cel mai demn de laudă (Revelaţia 4:11). Deşi Iehova nu are nevoie de laudele noastre ca să-şi clădească încrederea în sine sau ca  să fie stimulat, când îl lăudăm pentru măreţia sa şi pentru bunătatea sa iubitoare, el se apropie de noi şi astfel punem bazele unor relaţii strânse cu el. Faptul de a-i aduce laude lui Dumnezeu ne ajută să avem o gândire sănătoasă şi să ne evaluăm propriile realizări cu modestie, atribuindu-i lui Iehova succesul nostru (Ieremia 9:23, 24). Un alt lucru care ne motivează să-i aducem laude lui Iehova este că el le oferă tuturor oamenilor merituoşi perspectiva vieţii veşnice (Revelaţia 21:3, 4). Regele David din vechime a avut dorinţa înflăcărată de a „lăuda Numele lui Dumnezeu“ şi de a-l „preamări cu mulţumire“ (Psalmul 69:30). Fie ca şi noi să avem aceeaşi dorinţă!

Colaboratorii noştri în credinţă merită să fie lăudaţi. Când îi lăudăm, noi acţionăm în armonie cu porunca divină de a ‘ne preocupa unii de alţii ca să ne stimulăm la iubire şi la lucrări excelente’ (Evrei 10:24). Un exemplu remarcabil în această privinţă a fost apostolul Pavel. El a scris congregaţiei din Roma: „În primul rând, îi aduc mulţumiri Dumnezeului meu prin Isus Cristos cu privire la voi toţi, deoarece despre credinţa voastră se vorbeşte în toată lumea“ (Romani 1:8). În mod asemănător, apostolul Ioan l-a lăudat pe colaboratorul său creştin Gaius pentru modul exemplar în care ‘umbla în adevăr’. — 3 Ioan 1–4.

Şi astăzi putem găsi ocazia de a ne exprima aprecierea faţă de un colaborator creştin, de pildă, când manifestă într-un mod exemplar o calitate creştină, când ţine o temă bine pregătită sau răspunde din inimă la o întrunire. O altă ocazie de a lăuda este şi când un copil se străduieşte să caute versetele la întrunirile congregaţiei. Elaine, menţionată anterior, spune: „Fiecare are darul lui. Observând ceea ce fac alţii, ne demonstrăm aprecierea pentru diferitele daruri pe care le au slujitorii lui Dumnezeu“.

 În familie

Ce putem spune despre exprimarea aprecierii faţă de membrii propriei familii? Este nevoie de mult timp, eforturi şi atenţie iubitoare pentru ca soţii şi soţiile să se îngrijească de familie pe plan spiritual, afectiv şi material. Ei merită cu siguranţă să primească laude unul din partea celuilalt şi din partea copiilor (Efeseni 5:33). De pildă, Cuvântul lui Dumnezeu spune despre o soţie capabilă: „Fiii ei se scoală şi o numesc fericită, soţul ei se scoală şi-i aduce laude“. — Proverbele 31:10, 28.

Şi copiii merită să fie lăudaţi. Din nefericire, unii părinţi nu ezită să le spună ce aşteaptă de la ei, însă rareori îi laudă pentru eforturile pe care le fac ca să fie respectuoşi şi ascultători (Luca 3:22). Laudele oferite în primii ani de dezvoltare a copilului îl fac deseori să se simtă dorit şi mai în siguranţă.

E adevărat, este nevoie de eforturi pentru a-i lăuda pe alţii, dar, dacă facem aşa, vom culege multe roade bune. De fapt, cu cât vom persevera în a-i lăuda pe cei ce merită, cu atât vom fi mai fericiţi. — Faptele 20:35.

Să primim şi să oferim laude cu o atitudine corectă

Pentru unii, laudele sunt un test (Proverbele 27:21). De exemplu, în persoanele care au tendinţa de a fi mândre se pot naşte sentimente de superioritate (Proverbele 16:18). De aceea, trebuie să fim foarte atenţi. Apostolul Pavel a dat următorul îndemn practic: „Îi spun fiecăruia dintre voi să nu gândească despre sine mai mult decât trebuie să gândească; ci să gândească în aşa fel încât să aibă o minte sănătoasă, fiecare după măsura de credinţă pe care i-a distribuit-o Dumnezeu“ (Romani 12:3). Pentru a-i ajuta pe ceilalţi să nu cadă în capcana de a gândi despre ei mai mult decât trebuie, e înţelept să nu ne concentrăm asupra unor trăsături, cum ar fi agerimea minţii sau frumuseţea fizică. Mai degrabă, i-am putea lăuda pentru faptele lor bune.

Când sunt oferite şi primite cu o atitudine corectă, cuvintele de laudă pot avea asupra noastră un efect pozitiv. Ne vom simţi probabil îndemnaţi să recunoaştem cât de mult îi datorăm lui Iehova pentru orice lucru bun pe care îl facem. Laudele ne-ar putea încuraja şi să avem în continuare o conduită bună.

Laudele sincere şi binemeritate sunt un dar pe care toţi pot să-l ofere. Când le oferim cuiva dintr-o inimă plină de apreciere, ele vor însemna pentru acea persoană mai mult decât ne-am putea închipui.

[Chenarul/Fotografia de la pagina 18]

O scrisoare care i-a atins inima

Un supraveghetor itinerant îşi aminteşte de seara când el şi soţia lui s-au întors la locul unde erau cazaţi după o zi foarte rece de iarnă petrecută în lucrarea de predicare. El spune: „Soţia mea era înfrigurată şi descurajată şi mi-a spus că simţea că o lasă puterile. Ea a zis: «Cât de bine ar fi să slujim cu timp integral într-o congregaţie, să stăm într-un singur loc şi să conducem studiile noastre biblice». Am amânat să iau o decizie atunci, spunând că vom continua să lucrăm până la sfârşitul săptămânii şi vom vedea atunci cum se va simţi. Dacă ar fi fost la fel de hotărâtă să ne încheiem serviciul, aveam să ţin cont de sentimentele ei. Chiar în acea zi, am trecut pe la poştă şi am găsit o scrisoare de la filială pe numele ei. În scrisoare i se aduceau laude călduroase pentru eforturile pe care le făcea în lucrarea de teren şi pentru perseverenţa ei, recunoscându-se cât de greu e să dormi în fiecare săptămână în alt pat. Soţia mea a fost atât de impresionată de acele laude încât niciodată nu a mai vorbit despre încheierea serviciului itinerant. De fapt, de câteva ori m-a încurajat ea pe mine să continui, când mă gândeam să abandonez“. Acest cuplu a slujit în lucrarea itinerantă aproape 40 de ani.

[Legenda fotografiei de la pagina 17]

Cine din congregaţia ta merită să fie lăudat?

[Legenda fotografiei de la pagina 19]

Copiii înfloresc când li se acordă atenţie iubitoare şi sunt lăudaţi