Iehova este Ajutorul nostru

„Ajutorul meu vine de la Iehova, Făuritorul cerului şi al pământului.“ — Psalmul 121:2NW.

1, 2. a) De ce putem spune că toţi avem uneori nevoie de ajutor? b) Ce se poate spune în acest context despre Iehova?

CINE dintre noi n-a avut niciodată nevoie de ajutor? Toţi avem la un moment dat nevoie de ajutor ca să facem faţă unei probleme apăsătoare, ca să suportăm o pierdere dureroasă sau ca să înfruntăm o încercare dificilă. Adesea, în astfel de momente, apelăm la un prieten înţelegător. Vorbind cu el despre problema cu care ne confruntăm, ne e mai uşor să-i facem faţă. Însă ajutorul pe care ni-l pot da semenii noştri este limitat. Iar unii pur şi simplu nu ne pot ajuta când avem nevoie.

2 Există însă Cineva dispus să ne ajute, care are putere şi resurse nelimitate. El ne asigură că nu ne va părăsi niciodată. Psalmistul l-a identificat spunând plin de convingere: „Ajutorul meu vine de la Iehova“ (Psalmul 121:2NW). De ce era convins psalmistul că Iehova avea să-l ajute? Pentru a afla răspunsul, să analizăm Psalmul 121. Vom înţelege astfel de ce îl putem considera şi noi pe Iehova Ajutorul nostru.

Un ajutor pe care ne putem baza

3. Spre ce munţi se pare că şi-a ridicat ochii psalmistul, şi de ce?

3 Psalmistul arată la început că putem avea încredere în Iehova deoarece este Creatorul tuturor lucrurilor: „Îmi voi înălţa ochii spre munţi. De unde-mi va veni ajutorul? Ajutorul meu vine de la Iehova, Făuritorul cerului şi al pământului“ (Psalmul 121:1, 2NW). Psalmistul nu şi-a ridicat ochii spre un munte oarecare. La data când au fost consemnate aceste cuvinte, templul lui Iehova era situat în Ierusalim. Oraşul, amplasat pe munţii lui Iuda, era în sens figurativ locuinţa lui Iehova (Psalmul 135:21). Se pare că psalmistul şi-a ridicat ochii spre munţii Ierusalimului pe care era construit templul lui Iehova, aşteptând plin de încredere ajutorul Său. De ce era psalmistul atât de sigur că Iehova putea să-l ajute? Deoarece Iehova este „Făuritorul cerului şi al pământului“. Cu alte cuvinte, psalmistul a spus: Fără îndoială, nimic nu-l poate împiedica pe Creatorul Atotputernic să mă ajute! — Isaia 40:26.

4. Cum a arătat psalmistul că Iehova este mereu atent la necesităţile slujitorilor săi, şi de ce este aceasta o idee încurajatoare?

4 Psalmistul explică în continuare că Iehova este mereu atent la necesităţile slujitorilor săi: „El nu va lăsa să ţi se clatine piciorul; Cel care te păzeşte nu va dormita. Iată, nu dormitează, nici nu doarme Cel ce păzeşte pe Israel“ (Psalmul  121:3, 4). E imposibil ca Dumnezeu să-i lase pe cei ce se încred în el ‘să se clatine’ sau să cadă în aşa fel încât să nu se mai poată ridica (Proverbele 24:16). De ce? Deoarece Iehova este asemenea unui păstor foarte vigilent care-şi păzeşte oile. Nu este aceasta o idee încurajatoare? Iehova nu va înceta nici măcar o clipă să fie atent la necesităţile slujitorilor săi. El veghează asupra lor zi şi noapte.

5. De ce se spune despre Iehova că este ‘la mâna dreaptă’?

5 Fiind convins că Iehova este Ocrotitorul loial al poporului Său, psalmistul a scris: „DOMNUL este păzitorul tău, DOMNUL este umbra ta pe mâna ta cea dreaptă. De aceea soarele nu te va bate ziua, nici luna noaptea“ (Psalmul 121:5, 6). În Orientul Mijlociu, pentru cineva care mergea pe jos era o bucurie să găsească un loc umbros, ferit de razele fierbinţi ale soarelui. Iehova este ca o umbră pentru poporul său, ocrotindu-l de necazurile asemănătoare căldurii dogoritoare. Să observăm că despre Iehova se spune că este ‘la mâna dreaptă’. În vechime, soldatul care lupta ţinea scutul în mâna stângă; prin urmare, mâna sa dreaptă nu era complet protejată. Un prieten loial putea să-l apere stând şi luptând la dreapta lui. Asemenea unui prieten loial, Iehova stă lângă închinătorii săi, fiind întotdeauna gata să-i ajute.

6, 7. a) Cum ne asigură psalmistul că Iehova nu va înceta niciodată să-şi ajute poporul? b) De ce putem nutri aceeaşi încredere ca psalmistul?

6 Va înceta vreodată Iehova să-şi ajute poporul? Acest lucru e de neconceput. Psalmistul a încheiat Psalmul 121 astfel: „DOMNUL te va păzi de orice rău, îţi va păzi sufletul. DOMNUL te va păzi la plecare şi la venire, de acum şi până în veac“ (Psalmul 121:7, 8). Să remarcăm că scriitorul schimbă timpul verbal, de la prezent la viitor. Mai înainte, în versetul 5, psalmistul a spus: „DOMNUL este păzitorul tău“ (s.n.). Dar în aceste versete, psalmistul a scris: „DOMNUL te va păzi“ (s.n.). Astfel, închinătorii adevăraţi primesc asigurarea că vor beneficia şi pe mai departe de ajutorul lui Iehova. Indiferent unde s-ar duce sau cu ce necazuri s-ar confrunta, ei vor avea întotdeauna la dispoziţie ajutorul lui Iehova. — Proverbele 12:21.

7 Da, scriitorul Psalmului 121 avea convingerea că Creatorul atotputernic veghează asupra slujitorilor săi asemenea unui păstor grijuliu şi tandru şi asemenea unui gardian vigilent. Avem toate motivele să nutrim aceeaşi convingere, întrucât Iehova nu se schimbă (Maleahi 3:6). Dar înseamnă aceasta că vom fi întotdeauna ocrotiţi în sens fizic? Nu, însă atât timp cât ne bazăm pe ajutorul său, el ne va păzi de toate lucrurile care ne-ar putea face rău pe plan spiritual. E firesc să ne întrebăm: Cum ne ajută Iehova? În continuare vom analiza patru modalităţi. În acest articol vom vedea cum şi-a ajutat el slujitorii în timpurile biblice, iar în următorul articol vom analiza cum îşi ajută el slujitorii de azi.

Ajutor din partea îngerilor

8. De ce nu e surprinzător că îngerii sunt foarte preocupaţi de bunăstarea slujitorilor de pe pământ ai lui Dumnezeu?

8 Iehova are sub comanda sa milioane de îngeri (Daniel 7:9, 10). Aceşti fii spirituali îndeplinesc cu fidelitate voinţa sa (Psalmul 103:20). Ei ştiu bine că Iehova îşi iubeşte mult închinătorii de pe pământ şi că vrea să-i ajute. Nu e de mirare că îngerii sunt foarte preocupaţi de bunăstarea slujitorilor pământeşti ai lui Dumnezeu (Luca 15:10). Îngerii trebuie să fie deci foarte bucuroşi că sunt folosiţi de Iehova pentru a-i ajuta pe oameni. Dar cum s-a folosit Iehova de îngeri în vechime pentru a-i ajuta pe slujitorii săi de pe pământ?

9. Prezentaţi o situaţie în care îngerii au fost împuterniciţi de Dumnezeu să ocrotească oameni fideli.

9 Dumnezeu i-a împuternicit pe îngeri să ocrotească şi să elibereze oameni fideli. Doi îngeri i-au ajutat pe Lot şi pe fiicele sale să scape cu viaţă când Sodoma şi Gomora au fost distruse (Geneza 19:1, 15–17). Un singur înger a  ucis 185 000 de soldaţi asirieni care ameninţau Ierusalimul (2 Împăraţi 19:35). Când Daniel a fost aruncat într-o groapă cu lei, Iehova „a trimis pe îngerul Său şi a închis gura leilor“ (Daniel 6:21, 22). Tot un înger l-a eliberat pe apostolul Petru din închisoare (Faptele 12:6–11). Biblia menţionează multe alte exemple de acest fel, confirmând ceea ce se spune în Psalmul 34:7: „Îngerul DOMNULUI tăbărăşte în jurul celor care se tem de El şi-i scapă“.

10. Cum l-a încurajat Iehova pe profetul Daniel prin intermediul unui înger?

10 Uneori, Iehova s-a folosit de îngeri pentru a încuraja şi a întări oameni fideli. Un exemplu impresionant îl găsim în cartea biblică Daniel, capitolul 10. Pe vremea aceea, Daniel se apropia, probabil, de vârsta de 100 de ani. Profetul era foarte descurajat, după cât se pare din cauză că Ierusalimul era încă în ruine, iar lucrarea de reconstruire a templului nu avansa. De asemenea, el a fost foarte tulburat de o viziune înfricoşătoare (Daniel 10:2, 3, 8). Dumnezeu a trimis cu iubire un înger ca să-l încurajeze. Numindu-l de câteva ori „om preaiubit“, îngerul i-a amintit lui Daniel cum îl considera Dumnezeu. Vârstnicul profet i-a spus îngerului: „M-ai întărit!“ — Daniel 10:11, 19.

11. Daţi un exemplu care arată cum au fost folosiţi îngerii pentru a îndruma lucrarea de predicare a veştii bune.

11 Iehova s-a folosit de îngeri şi pentru a îndruma lucrarea de predicare a veştii bune. Un înger l-a îndrumat pe Filip să-i predice despre Cristos unui eunuc etiopian, care mai apoi s-a botezat (Faptele 8:26, 27, 36, 38). La scurt timp după aceea, Dumnezeu a vrut ca vestea bună să le fie predicată păgânilor necircumcişi. Un înger i-a apărut într-o viziune lui Corneliu, un neevreu temător de Dumnezeu, şi i-a spus să-l cheme pe apostolul Petru. Când au ajuns la Petru, mesagerii lui Corneliu i-au spus: „Corneliu . . . a primit instrucţiuni divine printr-un înger sfânt să trimită după tine ca să vii la casa lui şi să asculte lucrurile pe care le ai de spus“. Petru s-a dus la Corneliu şi astfel, pentru prima oară, nişte păgâni necircumcişi au devenit membri ai congregaţiei creştine (Faptele 10:22, 44–48). Imaginează-ţi cum te-ai simţi dacă ai şti că un înger te-a ajutat să iei legătura cu cineva care iubeşte dreptatea!

Ajutor prin intermediul spiritului sfânt

12, 13. a) Ce motive aveau apostolii lui Isus să creadă că spiritul sfânt putea să-i ajute? b) Cum le-a dat spiritul sfânt putere creştinilor din secolul I?

12 Cu puţin înainte de moartea sa, Isus şi-a asigurat apostolii că n-aveau să fie lăsaţi fără ajutor. Tatăl urma să le dea ‘un ajutor, spiritul sfânt’ (Ioan 14:26). Apostolii aveau motive întemeiate să creadă că spiritul sfânt putea să-i ajute. La urma urmei, Scripturile inspirate conţin nenumărate relatări care arată că Iehova şi-a ajutat slujitorii prin intermediul spiritului sfânt, cea mai puternică forţă din univers.

13 De multe ori, spiritul sfânt a fost folosit pentru a da autoritate şi putere oamenilor să înfăptuiască voinţa lui Iehova. Spiritul sfânt i-a împuternicit pe judecători să elibereze Israelul (Judecătorii 3:9, 10; 6:34). Acelaşi spirit le-a dat putere creştinilor din secolul I să continue să predice cu îndrăzneală în pofida oricărei opoziţii (Faptele 1:8; 4:31). Reuşitele lor în minister au constituit o dovadă convingătoare a acţiunii spiritului sfânt. Cum altfel s-ar putea explica faptul că nişte oameni „neinstruiţi şi de rând“ au reuşit să răspândească mesajul despre Regat în toată lumea cunoscută pe atunci? — Faptele 4:13; Coloseni 1:23.

14. Cum şi-a folosit Iehova spiritul sfânt pentru a-i da poporului său lumină spirituală?

14 Iehova a folosit spiritul sfânt şi pentru a le da lumină spirituală slujitorilor săi. Cu ajutorul spiritului lui Dumnezeu, Iosif a putut să interpreteze visele profetice ale lui Faraon (Geneza 41:16, 38, 39). Prin intermediul spiritului său, Iehova le-a dezvăluit scopurile sale celor umili şi le-a ascuns de cei mândri (Matei 11:25). Astfel,  referitor la lucrurile pe care Iehova le pregăteşte „pentru aceia care îl iubesc“, apostolul Pavel a spus: „Nouă ni le-a revelat Dumnezeu prin spiritul său“ (1 Corinteni 2:7–10). Cineva poate înţelege cu adevărat voinţa lui Dumnezeu numai cu ajutorul spiritului sfânt.

Ajutor din Cuvântul lui Dumnezeu

15, 16. Ce a fost îndemnat Iosua să facă pentru a da dovadă de înţelepciune?

15 Cuvântul inspirat al lui Iehova este ‘util ca să înveţe’, ajutându-i pe slujitorii lui Dumnezeu să fie ‘pe deplin competenţi, complet echipaţi pentru orice lucrare bună’ (2 Timotei 3:16, 17). Biblia conţine numeroase exemple care arată cum au fost ajutaţi slujitorii lui Dumnezeu din vechime de unele informaţii care fuseseră deja aşternute în scris în Cuvântul său.

16 Scripturile i-au ajutat pe slujitorii lui Dumnezeu furnizându-le sfaturi sănătoase. Iată ce i s-a spus lui Iosua când i s-a încredinţat responsabilitatea de a conduce Israelul: „Cartea aceasta a legii [care fusese scrisă de Moise] să nu se depărteze de gura ta; cugetă asupra ei zi şi noapte, ca să poţi face potrivit cu tot ce este scris în ea; căci atunci vei face să-ţi reuşească toate căile şi atunci vei prospera [vei acţiona cu înţelepciune, NW]“. Să observăm că Dumnezeu nu i-a promis lui Iosua că îi va da înţelepciune în mod miraculos. Însă dacă Iosua citea ‘cartea legii’ şi medita asupra ei, avea să acţioneze cu înţelepciune. — Iosua 1:8; Psalmul 1:1–3.

17. Cum au fost ajutaţi Daniel şi regele Iosia de fragmentele din Scripturi pe care le aveau la dispoziţie?

17 Iehova s-a folosit de Cuvântul său scris şi pentru a-şi dezvălui voinţa şi scopul. De pildă, Daniel a înţeles din scrierile lui Ieremia cât timp avea să rămână Ierusalimul pustiu (Ieremia 25:11; Daniel 9:2). Să analizăm, de asemenea, ce s-a întâmplat în timpul domniei regelui Iosia din Iuda. Pe vremea aceea, naţiunea se îndepărtase de Iehova, iar regii nici nu îşi făcuseră o copie a legii, nici nu acţionau în armonie cu ea (Deuteronomul 17:18–20). Însă în timpul lucrărilor de reparare a templului a fost găsită „cartea legii“, probabil chiar textul original al lui Moise, a cărui scriere fusese încheiată cu circa 800 de ani mai înainte. După ce i s-a citit cartea, Iosia şi-a dat seama cât de mult se îndepărtase naţiunea de voinţa lui Iehova; prin urmare, regele a luat măsuri ferme în armonie cu ce era scris în carte (2 Împăraţi 22:8; 23:1–7). Nu este aceasta o dovadă clară că slujitorii lui Dumnezeu din vechime au fost ajutaţi de fragmentele disponibile din Sfintele Scripturi?

Ajutor prin intermediul colaboratorilor în credinţă

18. De ce putem spune că, ori de câte ori un creştin adevărat îşi ajută un colaborator, Sursa reală a ajutorului este Iehova?

18 Ajutorul furnizat de Iehova vine de multe ori prin intermediul colaboratorilor în credinţă. În realitate, ori de câte ori un creştin adevărat îl ajută pe un altul, Dumnezeu este sursa acelui ajutor. De ce putem afirma acest lucru? Din două motive. Primul: spiritul sfânt al lui Dumnezeu produce în cei care se supun influenţei sale roade, precum iubirea şi bunătatea (Galateni 5:22, 23). Prin urmare, când un slujitor al lui Dumnezeu se simte îndemnat să-şi ajute un colaborator, aceasta este o dovadă a acţiunii spiritului lui Iehova.  Al doilea motiv: suntem creaţi după chipul lui Dumnezeu (Geneza 1:26). Aceasta înseamnă că putem reflecta calităţile sale, printre care se numără bunătatea şi compasiunea. Aşadar, când un slujitor al lui Iehova îl ajută pe un altul, Sursa reală a acestui ajutor este Cel după a cărui asemănare suntem creaţi.

19. Potrivit relatărilor biblice, cum a oferit Iehova ajutor prin intermediul colaboratorilor în credinţă?

19 Cum le-a furnizat Iehova ajutor slujitorilor săi din timpurile biblice prin colaboratorii lor? De multe ori, el l-a îndemnat pe unul dintre slujitorii săi să-l sfătuiască pe un altul. De exemplu, îndemnat de Iehova, Ieremia i-a dat lui Baruc unele sfaturi care i-au salvat viaţa (Ieremia 45:1–5). Din când în când, închinătorii adevăraţi s-au simţit îndemnaţi să le dea ajutor material colaboratorilor în credinţă. De pildă, creştinii din Macedonia şi din Ahaia i-au ajutat cu bucurie pe fraţii lor nevoiaşi din Ierusalim. Apostolul Pavel a remarcat că această generozitate a produs pe bună dreptate „o exprimare de mulţumire faţă de Dumnezeu“. — 2 Corinteni 9:11.

20, 21. În ce împrejurări a fost întărit apostolul Pavel de fraţii din Roma?

20 Deosebit de impresionante sunt relatările care arată ce eforturi au depus slujitorii lui Iehova pentru a se întări şi a se încuraja unii pe alţii. Să analizăm un exemplu care are legătură cu apostolul Pavel, în perioada în care acesta a fost dus la Roma ca deţinut. Pavel a mers atunci pe Via Appia, un renumit drum roman. Ultima parte a călătoriei a fost cea mai neplăcută, deoarece drumul cobora spre o întinsă zonă mlăştinoasă. * Fraţii din congregaţia din Roma ştiau de venirea lui Pavel. Ce aveau ei să facă? Aveau să stea liniştiţi acasă până ce Pavel urma să sosească în oraş, pentru ca apoi să-l întâmpine?

 21 Luca, scriitorul biblic care l-a însoţit pe Pavel în această călătorie, ne spune ce s-a întâmplat: „Fraţii [din Roma], când au auzit vestea despre noi, au venit în întâmpinarea noastră până la Piaţa lui Appius şi la Trei Cârciumi“. Imaginaţi-vă scena: Fraţii din Roma ştiau că Pavel se îndrepta spre oraşul lor. Prin urmare, unii dintre ei au mers să-l întâmpine. O parte dintre aceştia l-au aşteptat la Piaţa lui Appius, o renumită staţie de poştă situată la o distanţă de circa 74 km de Roma. Ceilalţi l-au aşteptat la Trei Cârciumi, un popas aflat la aproximativ 58 de kilometri. Cum a reacţionat Pavel? Luca spune: „Zărindu-i, Pavel i-a mulţumit lui Dumnezeu şi a prins curaj“ (Faptele 28:15). Gândiţi-vă! Simplul fapt că i-a văzut pe fraţii care depuseseră eforturi să parcurgă acel drum l-a întărit şi l-a mângâiat pe Pavel! Şi cui i-a mulţumit el pentru acest ajutor binevenit? Celui care i-l oferise, Iehova Dumnezeu.

22. Care este textul anului 2005, şi ce vom analiza în articolul următor?

22 Relatările inspirate despre acţiunile lui Dumnezeu vorbesc de la sine. Iehova este cel mai mare Ajutor al nostru. În armonie cu acest lucru, în 2005, Martorii lui Iehova vor avea ca text al anului Psalmul 121:2: „Ajutorul meu vine de la Iehova“ (NW). Dar cum ne ajută Iehova în prezent? La această întrebare se va răspunde în articolul următor.

[Notă de subsol]

^ par. 20 Poetul roman Horaţiu (65–8 î.e.n.), care parcursese şi el acest drum, a vorbit despre neplăcerile avute în acea parte a călătoriei. Horaţiu a spus că în Piaţa lui Appius ‘forfoteau marinarii şi cârciumarii şireţi’. El s-a plâns de ‘ţânţarii afurisiţi, de broaşte’, precum şi de apa „foarte rea“. (Horaţiu, Satire, în traducerea lui Titu Dinu şi în cea a lui Constantin I. Niculescu)

Vă amintiţi?

Cum a furnizat Iehova ajutor prin intermediul

• îngerilor?

• spiritului său sfânt?

• Cuvântului său inspirat?

• colaboratorilor în credinţă?

[Întrebări de studiu]

[Text generic pe pagina 15]

Textul anului 2005 va fi: „Ajutorul meu vine de la Iehova“. — Psalmul 121:2NW.

[Legenda ilustraţiei de la pagina 16]

Pavel i-a mulţumit lui Dumnezeu pentru ajutorul fraţilor din Roma