Întrebări de la cititori

La cine se referă Pavel în 2 Corinteni 6:14 când foloseşte termenul „necredincioşi“?

În 2 Corinteni 6:14 se spune: „Nu vă înjugaţi la un jug inegal cu cei necredincioşi“. Analizând contextul, observăm clar că Pavel se referă la persoane care nu fac parte din congregaţia creştină. Acest lucru este susţinut şi de alte versete biblice în care Pavel foloseşte termenul „necredincios“ sau „necredincioşi“.

De exemplu, Pavel îi mustră aspru pe creştini deoarece mergeau la judecată „în faţa unor necredincioşi“ (1 Corinteni 6:6). În acest context, necredincioşii erau judecătorii de la tribunalele din Corint. În a doua sa scrisoare către corinteni, Pavel afirmă că Satan „a orbit mintea celor necredincioşi“. Ochii unor astfel de oameni sunt acoperiţi de un „văl“ ca să nu vadă lumina veştii bune. Aceşti necredincioşi nu au făcut nimic pentru a arăta că vor să-i slujească lui Iehova, aşa cum reiese din cuvintele spuse mai înainte de Pavel: „Când are loc o întoarcere la Iehova, vălul este înlăturat“. — 2 Corinteni 3:16; 4:4.

Unii necredincioşi sunt implicaţi în lucruri nelegiuite sau în idolatrie (2 Corinteni 6:15, 16). Totuşi, nu toţi se împotrivesc slujitorilor lui Iehova. Unii manifestă un oarecare interes faţă de adevăr. Mulţi sunt căsătoriţi cu creştini şi doresc să rămână împreună cu aceştia (1 Corinteni 7:12–14; 10:27; 14:22–25; 1 Petru 3:1, 2). Însă, aşa cum s-a arătat mai sus, Pavel a folosit cu consecvenţă termenul „necredincios“ cu referire la persoanele care nu fac parte din congregaţia creştină, alcătuită din „credincioşi în Domnul“. — Faptele 2:41; 5:14; 8:12, 13.

Pentru creştini, principiul din 2 Corinteni 6:14 le este de folos creştinilor în toate domeniile vieţii; el e deseori citat când se oferă sfaturi sănătoase creştinilor care îşi caută un partener de căsătorie (Matei 19:4–6). Dând dovadă de înţelepciune, un creştin dedicat şi botezat nu îşi caută un partener conjugal printre necredincioşi, ale căror valori morale, convingeri şi obiective sunt foarte diferite de cele ale adevăraţilor creştini.

Dar ce se poate spune despre persoanele care studiază Biblia şi vin la întrunirile congregaţiei creştine? Dar despre cei care sunt proclamatori nebotezaţi? Sunt ei consideraţi necredincioşi? Nu. Persoanele care au acceptat adevărul veştii bune şi fac progrese constante spre botez nu trebuie numite necredincioase (Romani 10:10; 2 Corinteni 4:13). Înainte de a fi botezat, Corneliu era considerat „un om devotat . . . care se temea de Dumnezeu“. — Faptele 10:2.

Dat fiind că, în sensul strict al cuvântului, sfatul lui Pavel din 2 Corinteni 6:14 nu îi vizează pe proclamatorii nebotezaţi, ar fi înţelept ca un creştin dedicat să se angajeze într-o relaţie în vederea căsătoriei cu o astfel de persoană? Nu, acest lucru nu e înţelept, deoarece când a dat sfaturi pentru văduvele creştine, Pavel a scris: „Ea este liberă să se căsătorească cu cine vrea, numai în Domnul“ (1 Corinteni 7:39). În armonie cu acest sfat, creştinii dedicaţi sunt îndemnaţi să-şi caute un partener conjugal numai printre cei care sunt „în Domnul“.

Care este sensul expresiei „în Domnul“ şi al expresiei asemănătoare „în Cristos“? Pavel foloseşte aceste expresii în Romani  16:8–10 şi în Coloseni 4:7, iar persoanele la care face referire aici sunt numite ‘colaboratori’, ‘aprobaţi’, ‘fraţi iubiţi’, ‘miniştri fideli’ şi ‘tovarăşi de sclavie’.

Când devine cineva „un sclav în Domnul“? Atunci când face de bunăvoie ceea ce trebuie să facă un sclav şi se reneagă pe sine. Isus a explicat: „Dacă cineva vrea să vină după mine, să se renege pe sine, să-şi ia stâlpul de tortură şi să mă urmeze încontinuu“ (Matei 16:24). O persoană începe să-l urmeze pe Cristos şi să se supună în mod deplin voinţei divine când se dedică lui Dumnezeu. Apoi se botează şi devine ministru ordinat, bucurându-se de o poziţie aprobată înaintea lui Iehova Dumnezeu. * Astfel, căsătoria „în Domnul“ înseamnă căsătoria cu cineva care a demonstrat că este un credincios adevărat, „sclav [dedicat] al lui Dumnezeu şi al Domnului Isus Cristos“. — Iacov 1:1.

O persoană care studiază Biblia cu Martorii lui Iehova şi face progrese spirituale frumoase este demnă de laudă. Totuşi, ea nu s-a dedicat încă lui Iehova şi nu şi-a luat angajamentul de a-i sluji, dovedindu-se gata să ducă o viaţă de sacrificiu; mai are de făcut schimbări. Înainte de a se gândi să întreprindă un alt pas important în viaţă, cum este căsătoria, ea trebuie să facă în mod complet schimbările majore necesare pentru a se dedica şi boteza.

Ar fi înţelept ca un creştin să înceapă o relaţie de curtare cu o persoană care pare să facă progrese frumoase în studierea Bibliei, probabil cu intenţia de a aştepta până când aceasta se botează? Nu. Motivaţiile pentru care se botează o astfel de persoană ar putea deveni neclare dacă aceasta ştie că un creştin dedicat doreşte să se căsătorească cu ea, dar nu o va face decât după botezul ei.

De obicei, o persoană este proclamator nebotezat doar un timp limitat, până când se califică pentru pasul botezului. Prin urmare, sfatul de mai sus privitor la căsătoria numai în Domnul nu este nerezonabil. Dar ce se poate spune dacă cineva este la vârsta căsătoriei, a fost crescut într-o familie creştină, este activ în congregaţie de câţiva ani şi slujeşte ca proclamator nebotezat? În acest caz, ce anume l-a împiedicat să-şi dedice viaţa lui Iehova? De ce are reţineri? Are cumva îndoieli? Deşi nu e un necredincios, despre această persoană nu se poate spune că este „în Domnul“.

Pavel ne-a dat acest sfat spre folosul nostru (Isaia 48:17). Când cei doi viitori parteneri sunt dedicaţi lui Iehova, angajamentul conjugal are o temelie spirituală solidă. Ei împărtăşesc aceleaşi valori şi obiective. Acest lucru contribuie considerabil la fericirea unei căsnicii. În plus, ‘căsătorindu-se în Domnul’, un creştin se dovedeşte loial faţă de Iehova, ceea ce va duce la binecuvântări de durată, deoarece „cu cel loial [Iehova] va acţiona cu loialitate“. — Psalmul 18:25, NW.

[Notă de subsol]

^ par. 10 În cazul creştinilor unşi cărora Pavel li s-a adresat în primul rând, a fi „un sclav în Domnul“ presupunea şi ungerea lor ca fii ai lui Dumnezeu şi fraţi ai lui Cristos.

[Legenda fotografiei de la pagina 31]

„Cu cel loial [Iehova] va acţiona cu loialitate“