Acum, mai mult ca oricând, să stăm treji!

„Să nu continuăm să dormim cum fac ceilalţi, ci să stăm treji şi să ne menţinem lucizi.“ — 1 TESALONICENI 5:6.

1, 2. a) Ce fel de oraşe erau Pompei şi Herculanum? b) Ce avertisment au ignorat mulţi locuitori ai oraşelor Pompei şi Herculanum, şi cu ce urmări?

ÎN SECOLUL I al erei noastre, Pompei şi Herculanum erau două oraşe romane prospere aflate la umbra muntelui Vezuviu. Cele două localităţi erau staţiuni foarte apreciate de romanii bogaţi. Amfiteatrele de aici aveau o capacitate de peste o mie de locuri; în Pompei exista un mare amfiteatru în care încăpeau aproape toţi locuitorii oraşului. Arheologii care au făcut săpături la Pompei au scos la lumină 118 baruri şi taverne, dintre care unele fuseseră folosite pentru jocuri de noroc sau prostituţie. Imoralitatea şi materialismul erau larg răspândite, după cum o arată picturile murale şi rămăşiţele pământeşti.

2 În 24 august 79 e.n., muntele Vezuviu a început să erupă. Vulcanologii sunt de părere că prima explozie, care a făcut să se abată asupra celor două oraşe o ploaie de piatră ponce şi cenuşă, nu i-a împiedicat pe locuitori să fugă ca să-şi scape viaţa — şi se pare că mulţi aşa s-au salvat. Alţii însă, care au subestimat pericolul sau pur şi simplu au ignorat semnele avertizatoare, au hotărât să rămână. Apoi, pe la miezul nopţii, o avalanşă fierbinte de gaze, piatră ponce şi bolovani a înghiţit oraşul Herculanum, sufocându-i pe toţi locuitorii care rămăseseră în el. A doua zi, dis-de-dimineaţă, o avalanşă similară a luat viaţa tuturor locuitorilor Pompeiului. Ce consecinţe tragice a avut desconsiderarea semnelor de avertizare!

Sfârşitul sistemului de lucruri iudaic

3. Ce asemănare există între distrugerea Ierusalimului şi sfârşitul oraşelor Pompei şi Herculanum?

3 Un eveniment şi mai tragic decât sfârşitul oraşelor Pompei şi Herculanum a fost distrugerea Ierusalimului. Această catastrofă, care avusese loc cu nouă ani înainte, a fost provocată de oameni. Se spune că în acel dezastru, considerat „unul dintre cele mai cutremurătoare asedii din istorie“, au murit peste un milion de evrei. Totuşi, ca şi în cazul dezastrului de la Pompei şi Herculanum, locuitorii Ierusalimului fuseseră avertizaţi dinainte.

4. Ce semn profetic a dat Isus pentru a-şi avertiza continuatorii că sfârşitul unui sistem de lucruri era aproape, şi cum s-a împlinit el în secolul I?

4 Isus Cristos prezisese distrugerea oraşului, precum şi unele evenimente şi stări de lucruri care aveau să preceadă acest dezastru: războaie, lipsuri de alimente, cutremure de pământ şi nelegiuire. Profeţi falşi urmau să-şi facă simţită prezenţa, iar vestea bună despre Regatul lui Dumnezeu avea să fie predicată la nivel mondial (Matei 24:4–7, 11–14). Deşi în prezent cuvintele lui Isus cunosc o împlinire principală, în timpul acela ele s-au împlinit pe scară redusă. Istoria atestă că o mare foamete s-a abătut asupra Iudeii (Faptele 11:28). Istoricul evreu Iosefus vorbeşte despre un cutremur de pământ care s-a produs în zona Ierusalimului cu puţin timp înainte de distrugerea oraşului. Pe măsură ce sfârşitul Ierusalimului se apropia, aveau loc revolte, conflicte civile între facţiuni politice iudaice şi masacre în unele oraşe populate de evrei şi neevrei. Cu toate acestea, vestea bună despre Regatul lui Dumnezeu era predicată „în toată creaţia de sub cer“. — Coloseni 1:23.

5, 6. a) Ce cuvinte profetice ale lui Isus s-au împlinit în 66 e.n.? b) De ce au murit atât de mulţi evrei la căderea Ierusalimului în 70 e.n.?

5 În cele din urmă, în 66 e.n., evreii s-au răsculat împotriva Romei. Când o armată condusă  de Cestius Gallus a asediat Ierusalimul, continuatorii lui Isus şi-au amintit cuvintele sale: „Când veţi vedea Ierusalimul înconjurat de armate campate, atunci să ştiţi că pustiirea lui s-a apropiat. Atunci cei din Iudeea să înceapă să fugă la munţi, şi cei din mijlocul lui să se retragă, şi cei din zonele rurale să nu intre în el“ (Luca 21:20, 21). Venise timpul ca ei să plece din Ierusalim. Dar cum puteau face acest lucru? Pe neaşteptate, Gallus şi trupele sale s-au retras, iar creştinii din Ierusalim şi din Iudeea au avut astfel posibilitatea să dea ascultare cuvintelor lui Isus şi să fugă la munţi. — Matei 24:15, 16.

6 Patru ani mai târziu, în preajma Paştelui, trupele romane s-au întors sub comanda generalului Titus, care era hotărât să pună capăt răzvrătirii evreilor. Armata sa a împresurat Ierusalimul şi a zidit „o fortificaţie cu stâlpi ascuţiţi“ făcând imposibilă scăparea (Luca 19:43, 44). În pofida pericolului izbucnirii unui război, evreii din toate colţurile Imperiului Roman se revărsaseră spre Ierusalim pentru a lua parte la sărbătoarea Paştelui. Cei care au intrat în Ierusalim, nu au mai putut scăpa. Potrivit lui Iosefus, majoritatea victimelor asediului au fost dintre aceşti nefericiţi vizitatori. * Când, în cele din urmă, Ierusalimul a căzut, aproximativ a şaptea parte din numărul total al evreilor din Imperiul Roman au pierit. Distrugerea Ierusalimului şi a templului său a însemnat sfârşitul statului evreu şi al sistemului său religios bazat pe Legea mozaică. *Marcu 13:1, 2.

7. Cum au supravieţuit creştinii fideli distrugerii Ierusalimului?

7 Creştinii evrei din Ierusalim ar fi putut fi ucişi sau luaţi prizonieri în 70 e.n. împreună cu concetăţenii lor. Însă dovezile istorice arată că ei luaseră în seamă avertismentul dat de Isus cu 37 de ani mai înainte. Astfel, ei plecaseră din oraş şi nu se mai întorseseră.

Avertismente oportune date de apostoli

8. Manifestând discernământ, ce a considerat Petru că era necesar să facă, şi la ce cuvinte ale lui Isus probabil că s-a gândit el?

8 În prezent, se întrevede o distrugere mult mai mare, care va însemna sfârşitul întregului sistem de lucruri. Cu şase ani înainte de distrugerea Ierusalimului, apostolul Petru a dat un sfat oportun care trebuia luat în seamă fără întârziere, sfat valabil îndeosebi pentru creştinii de azi. El sună astfel: Fiţi vigilenţi! Petru a considerat că era necesar să le stimuleze creştinilor „facultăţile clare de gândire“ pentru ca ei să nu ignore „porunca Domnului“, Isus Cristos (2 Petru 3:1, 2). Când i-a îndemnat pe creştini să fie vigilenţi, Petru s-a gândit probabil la ceea ce îl auzise pe Isus spunându-le apostolilor cu câteva zile înainte de a muri: „Fiţi atenţi, staţi treji, pentru că nu ştiţi când va fi timpul fixat“. — Marcu 13:33.

9. a) Ce atitudine periculoasă ar putea dezvolta unii? b) De ce este foarte periculos să avem o atitudine sceptică?

 9 În zilele noastre, unii întreabă batjocoritor: „Unde este promisa lui prezenţă?“ (2 Petru 3:3, 4). Evident, aceste persoane consideră că lucrurile nu se vor schimba de fapt niciodată, că sunt şi vor fi întotdeauna aşa cum au fost de la crearea lumii. Acest scepticism este periculos. Îndoielile ne pot atenua sentimentul urgenţei, determinându-ne să alunecăm pe panta satisfacerii exagerate a propriilor plăceri şi dorinţe (Luca 21:34). În plus, aşa cum arată Petru, aceşti batjocoritori uită de Potopul din zilele lui Noe care a distrus un sistem de lucruri mondial. Atunci lumea chiar s-a schimbat! — Geneza 6:13, 17; 2 Petru 3:5, 6.

10. Cu ce cuvinte îi încurajează Petru pe cei care ar putea deveni nerăbdători?

10 Petru îşi ajută cititorii să cultive răbdarea amintindu-le motivul pentru care Dumnezeu adesea nu acţionează imediat. Mai întâi, el spune: „O zi înaintea lui Iehova este ca o mie de ani şi o mie de ani ca o zi“ (2 Petru 3:8). Întrucât Iehova trăieşte veşnic, el poate să ia în considerare toţi factorii implicaţi şi să aleagă momentul cel mai prielnic pentru a acţiona. Apoi, Petru arată că Iehova doreşte ca toţi oamenii să se căiască. Răbdarea lui Dumnezeu înseamnă salvare pentru mulţi oameni care ar putea să piară dacă el ar acţiona în grabă (1 Timotei 2:3, 4; 2 Petru 3:9). Însă faptul că Iehova manifestă răbdare nu înseamnă că el nu va acţiona niciodată. „Ziua lui Iehova va veni ca un hoţ“, spune Petru. — 2 Petru 3:10.

11. Ce anume ne va ajuta să rămânem treji în sens spiritual şi, procedând astfel, cum vom ‘grăbi’, ca să spunem aşa, ziua lui Iehova?

11 Comparaţia făcută de Petru este remarcabilă. Hoţii sunt greu de prins, însă un gardian care stă treaz toată noaptea are mai multe şanse să vadă hoţul decât unul care aţipeşte din când în când. Cum poate un gardian să rămână treaz? Plimbându-se încoace şi încolo în loc să stea jos  toată noaptea. În mod asemănător, dacă noi, creştinii, rămânem activi în sens spiritual ne va fi mai uşor să rămânem treji. Iată de ce, Petru ne îndeamnă să fim ocupaţi cu „acte de conduită sfântă şi [cu] fapte de devoţiune sfântă“ (2 Petru 3:11). Astfel de activităţi ne vor ajuta să continuăm să ‘păstrăm viu în minte prezenţa zilei lui Iehova’. Termenul grecesc redat prin „păstrând viu în minte“ poate fi tradus literalmente prin „grăbind“ (2 Petru 3:12, Biblia Cornilescu revizuită). Este adevărat, nu putem schimba calendarul lui Iehova. Ziua sa va veni la momentul fixat de el. Însă timpul care ne mai desparte de acel moment va părea că trece mai repede dacă suntem ocupaţi în serviciul său. — 1 Corinteni 15:58.

12. Cum poate fiecare dintre noi să tragă foloase de pe urma răbdării lui Iehova?

12 Prin urmare, oricine consideră că ziua lui Iehova întârzie este îndemnat să dea ascultare sfatului lui Petru de a aştepta cu răbdare timpul fixat de Dumnezeu. Într-adevăr putem folosi cu înţelepciune timpul pe care îl mai avem la dispoziţie graţie răbdării divine. Putem, de pildă, să continuăm să cultivăm calităţi creştine esenţiale, precum şi să le împărtăşim vestea bună multora, care altminteri nu ar avea posibilitatea să o audă. Dacă rămânem treji, Iehova ne va găsi „imaculaţi, fără defect şi în pace“ la sfârşitul acestui sistem de lucruri (2 Petru 3:14, 15). Ce mare binecuvântare!

13. Ce cuvinte ale lui Pavel adresate creştinilor din Tesalonic sunt deosebit de oportune în prezent?

13 În prima scrisoare adresată creştinilor din Tesalonic, Pavel vorbeşte şi el despre necesitatea de a rămâne treji. El dă următorul sfat: „Să nu continuăm să dormim cum fac ceilalţi, ci să stăm treji şi să ne menţinem lucizi“ (1 Tesaloniceni 5:2, 6). Cât de necesar este azi să stăm treji, având în vedere că distrugerea sistemului mondial de lucruri este aproape! Închinătorii lui Iehova trăiesc într-o lume în care domneşte apatia spirituală, iar aceasta îi poate afecta. Prin urmare, Pavel dă următorul sfat: „Să ne menţinem lucizi şi să fim îmbrăcaţi cu platoşa credinţei şi a iubirii, având drept coif speranţa salvării“ (1 Tesaloniceni 5:8). Studierea cu regularitate a Cuvântului lui Dumnezeu şi asistarea cu regularitate alături de fraţii noştri la întrunirile creştine ne vor ajuta să urmăm sfatul lui Pavel şi să ne păstrăm sentimentul urgenţei. — Matei 16:1–3.

Milioane de persoane veghează

14. Ce date arată că mulţi oameni urmează azi sfatul lui Petru de a rămâne treji?

14 Sunt mulţi cei care dau ascultare îndemnului inspirat de a fi vigilenţi? Da. Pe parcursul anului de serviciu 2002, un număr record de 6 304 645 de vestitori — ceea ce reprezintă o creştere de 3,1 la sută faţă de anul 2001 — au dovedit că sunt treji spiritualiceşte prin faptul că au petrecut 1 202 381 302 ore vorbindu-le altora despre Regatul lui Dumnezeu. Ei nu privesc cu indiferenţă această activitate. De fapt, ea ocupă un loc central în viaţa lor. Atitudinea multora dintre ei se poate regăsi în exemplul lui Eduardo şi Noemi din El Salvador.

15. Ce exemplu din El Salvador arată că mulţi rămân treji spiritualiceşte?

15 În urmă cu câţiva ani, Eduardo şi Noemi au luat în considerare cuvintele lui Pavel: „Scena acestei lumi este în schimbare“ (1 Corinteni 7:31). Ei şi-au simplificat viaţa şi au început serviciul cu timp integral ca pionieri. În timp, ei au fost binecuvântaţi în multe feluri, luând parte chiar şi la lucrarea itinerantă la nivel de circumscripţie şi de district. Deşi au întâmpinat greutăţi, Eduardo şi Noemi sunt convinşi că au făcut o alegere bună când au sacrificat confortul material pentru serviciul cu timp integral. Mulţi dintre cei 29 269 de vestitori — inclusiv cei 2454 de pionieri din El Salvador manifestă un spirit similar. Iată unul dintre motivele pentru care în această ţară s-a înregistrat anul trecut o creştere de 2 la sută a numărului de vestitori.

16. Ce atitudine a manifestat un frate tânăr din Côte d’Ivoire?

16 În Côte d’Ivoire, un tânăr creştin a manifestat o atitudine asemănătoare. El a scris biroului filialei următoarele: „Sunt slujitor ministerial. Dar nu pot să-i îndemn pe fraţi să devină pionieri  dacă eu însumi nu sunt un exemplu în acest sens. De aceea, am renunţat la serviciul meu bine plătit şi lucrez acum pe cont propriu, ceea ce îmi permite să dedic mai mult timp ministerului“. Acest tânăr a devenit unul dintre cei 983 de pionieri care slujesc în Côte d’Ivoire, ţară care a raportat anul trecut un total de 6701 vestitori şi o creştere de 5 la sută.

17. Cum a arătat o Martoră tânără din Belgia că nu se lasă intimidată de prejudecăţi?

17 Cei 24 961 de proclamatori din Belgia au de suferit în continuare din cauza intoleranţei, a prejudecăţilor şi a discriminării. Totuşi ei sunt zeloşi şi nu se lasă intimidaţi. Când, la o oră de etică, Martorii lui Iehova au fost prezentaţi drept sectă, o elevă Martoră în vârstă de 16 ani a cerut permisiunea să prezinte punctul de vedere al Martorilor. Folosindu-se de videocaseta Martorii lui Iehova — Organizaţia care poartă acest nume şi de broşura Martorii lui Iehova — Cine sunt ei?, ea a putut să explice cine sunt, în realitate, Martorii. Informaţiile au fost foarte apreciate, iar săptămâna următoare, elevii au dat un test în legătură cu religia creştină a Martorilor lui Iehova.

18. Ce dovezi avem că problemele economice nu i-au distras pe vestitorii din Argentina şi Mozambic de la serviciul lui Iehova?

18 În aceste ultime zile, majoritatea creştinilor au de înfruntat probleme grave. Totuşi, ei încearcă să nu se lase distraşi. În pofida problemelor economice foarte mediatizate, Argentina a raportat anul trecut un nou record de 126 709 Martori. În Mozambic este încă multă sărăcie, însă la lucrarea de predicare au luat parte 37 563 de vestitori, ceea ce reprezintă o creştere de 4 la sută. Viaţa este grea pentru mulţi oameni din Albania, totuşi această ţară a raportat o frumoasă creştere de 12 la sută, înregistrând un record de 2708 vestitori. Evident, condiţiile grele nu împiedică spiritul lui Iehova să acţioneze când slujitorii Săi pun interesele Regatului pe primul plan în viaţă. — Matei 6:33.

19. a) Ce anume dovedeşte că mai sunt multe persoane asemănătoare oilor care doresc cu ardoare să cunoască adevărul biblic? b) Ce alte detalii din raportul anual demonstrează că slujitorii lui Iehova rămân treji în sens spiritual (vezi tabelul de la paginile 12–15)?

19 Cele 5 309 289 de studii biblice raportate în medie în fiecare lună anul trecut demonstrează că mai există pe glob multe persoane asemănătoare oilor care doresc cu ardoare să cunoască adevărul biblic. Anul trecut s-a înregistrat un nou record de 15 597 746 de persoane care au asistat la Comemorare. Majoritatea nu sunt încă slujitori activi ai lui Iehova. Dorim mult ca aceste persoane să progreseze în cunoştinţă şi să cultive tot mai multă iubire faţă de Iehova şi faţă de fraţi. Este emoţionant să vedem că membrii ‘marii mulţimi’ de „alte oi“ continuă să dea rod în timp ce îi slujesc Creatorului ‘zi şi noapte în templul său’ alături de fraţii lor unşi cu spirit. — Revelaţia 7:9, 15; Ioan 10:16.

O lecţie de la Lot

20. Ce lecţii învăţăm din atitudinea lui Lot şi din atitudinea soţiei lui?

20 Bineînţeles, chiar şi slujitorii fideli ai lui Dumnezeu îşi pot pierde pe moment sentimentul urgenţei. Să ne gândim la Lot, nepotul lui Avraam. El a aflat de la doi îngeri care l-au vizitat că Dumnezeu urma să distrugă Sodoma şi Gomora. Probabil că această veste nu l-a surprins pe Lot, el fiind „foarte mâhnit de conduita libertină a oamenilor care sfidau legea“ (2 Petru 2:7). Însă când cei doi îngeri au venit să-l conducă în afara Sodomei, el „întârzia“. Îngerii aproape că au trebuit să-i tragă pe el şi pe  familia lui afară din cetate! Ceva mai târziu, soţia lui Lot a ignorat avertismentul dat de îngeri de a nu privi înapoi. Atitudinea ei nepăsătoare a costat-o scump (Geneza 19:14–17, 26). Isus a avertizat: „Amintiţi-vă de soţia lui Lot“. — Luca 17:32.

21. De ce este esenţial să stăm treji acum, mai mult ca oricând?

21 Dezastrul de la Pompei şi Herculanum, evenimentele care au culminat cu distrugerea Ierusalimului, precum şi Potopul din zilele lui Noe şi întâmplările din timpul lui Lot arată toate cât este de important să luăm în serios avertismentele. Ca slujitori ai lui Iehova, noi recunoaştem semnul timpului sfârşitului (Matei 24:3). Ne-am separat de religia falsă (Revelaţia 18:4). Asemenea creştinilor din secolul I, trebuie să ‘păstrăm viu în minte prezenţa zilei lui Iehova’ (2 Petru 3:12). Da, acum mai mult ca oricând, trebuie să stăm treji! Dar ce măsuri putem lua fiecare în parte, şi ce calităţi trebuie să cultivăm pentru a rămâne treji? Următorul articol va analiza aceste chestiuni.

[Note de subsol]

^ par. 6 E puţin probabil ca în secolul I Ierusalimul să fi avut mai mult de 120 000 de locuitori. Potrivit calculelor lui Eusebiu, în anul 70 e.n. veniseră la Ierusalim pentru sărbătoarea Paştelui 300 000 de locuitori din provincia Iudeea. Restul victimelor trebuie să fi fost din alte părţi ale imperiului.

^ par. 6 Desigur, din punctul de vedere al lui Iehova, Legea mozaică a fost înlocuită în 33 e.n. de noul legământ. — Efeseni 2:15.

Cum aţi răspunde?

• Ce situaţie le-a permis creştinilor evrei să fugă din Ierusalim înainte de distrugerea acestuia?

• Cum ne ajută sfaturile consemnate în scrierile apostolilor Petru şi Pavel să stăm treji?

• Cine demonstrează azi că sunt pe deplin treji?

• Ce lecţii învăţăm din relatarea despre Lot şi soţia lui?

[Întrebări de studiu]

 [Tabelul de la paginile 12–15]

RAPORTUL MONDIAL AL MARTORILOR LUI IEHOVA PENTRU ANUL DE SERVICIU 2002

 (Vezi volumul)

[Legenda ilustraţiei de la pagina 9]

În 66 e.n., comunitatea creştină din Ierusalim a dat ascultare avertismentului lui Isus

[Legenda fotografiilor de la pagina 10]

Rămânând activi, creştinilor le este mai uşor să stea treji