Aurul în scripturi

ESTE metalul menţionat primul şi cel mai des în Biblie (Geneza 2:11). Acest metal nobil a fost întotdeauna foarte apreciat pentru greutatea sa, raritatea sa, strălucirea sa inalterabilă, frumuseţea sa sclipitoare, ductilitatea şi maleabilitatea sa. Există mai mulţi termeni ebraici pentru aur, printre care: zahav (Exodul 25:11), charuts (Zaharia 9:3), kethem (Psalmul 45:9), paz („aur purificat“; Psalmul 19:10, NW), seghohr („aur curat“; Iov 28:15) şi ophir („aur din Ofir“; Iov 22:24). În Scripturile greceşti creştine, termenii khrysos şi khrysion sunt folosiţi cu referire la monede, ornamente şi metal în general; ei sunt folosiţi şi în sens metaforic. — Matei 10:9; 1 Petru 3:3; Matei 2:11; 1 Corinteni 3:12.

Datorită rarităţii sale, care i-a conferit valoare monetară, aurul a servit ca mijloc de schimb în comerţ şi a fost un semn al bogăţiei şi al importanţei (Geneza 13:2; 1 Cronici 21:25; Estera 8:15). Baterea monedelor de aur a apărut, însă, mai târziu. Culoarea aurului, strălucirea sa şi rezistenţa sa la oxidare îl fac un metal preţios îndeosebi pentru confecţionarea a tot felul de bijuterii şi ornamente. — Geneza 24:22; 41:42; Judecătorii 8:24–26; Psalmul 45:9, 13.

Când se găseşte pur, în stare nativă, în nisipuri, aluviuni şi în albiile râurilor, aurul poate fi separat şi recuperat cu uşurinţă graţie greutăţii lui considerabile. Cartea lui Iov vorbeşte despre extracţia şi rafinarea aurului. — Iov 28:1, 2, 6.