„Nu uitați ospitalitatea [adică bunătatea față de străini].” (EVR. 13:2)

CÂNTĂRILE: 124, 79

1, 2. a) Cu ce încercări se confruntă mulți străini în prezent? (Vezi imaginea de la începutul articolului.) b) Ce îndemn ne dă Biblia și ce întrebări vom analiza?

CU PESTE 30 de ani în urmă, Osei [1] a plecat din Ghana în Europa. Pe atunci nu era Martor al lui Iehova. El povestește: „După ce am sosit, mi-am dat seama că aproape nimănui nu-i păsa de mine. În plus, clima a fost un adevărat șoc. Când am ieșit din aeroport și am simțit frigul pentru prima dată în viață, am început să plâng”. Deoarece nu vorbea bine limba locală, timp de un an Osei nu și-a găsit loc de muncă. Fiind departe de familie, se simțea singur și îi era dor de cei dragi.

2 Dacă te-ai afla și tu într-o astfel de situație, cum ți-ar plăcea să fii tratat? Nu ți-ai dori să fii întâmpinat cu căldură la sala Regatului, chiar dacă ești de altă naționalitate sau rasă? Biblia îi îndeamnă pe adevărații creștini: „Nu uitați ospitalitatea”, adică bunătatea față de străini (Evr. 13:2). Așadar, să analizăm câteva întrebări: Cum îi privește Iehova pe străini?  De ce ar putea fi necesar să ne schimbăm punctul de vedere referitor la străini? Și cum i-am putea ajuta pe cei de altă naționalitate să se simtă în largul lor în congregație?

CUM ÎI PRIVEȘTE IEHOVA PE STRĂINI

3, 4. Potrivit cu Exodul 23:9, cum trebuiau israeliții să-i trateze pe străini și de ce?

3 După ce i-a eliberat pe israeliți din Egipt, Iehova le-a dat legi ce reflectau multă considerație față de neisraeliții care li se alăturaseră în număr mare (Ex. 12:38, 49; 22:21). Întrucât străinii erau de multe ori defavorizați, Iehova, plin de iubire, a luat măsuri în folosul lor. De exemplu, ei aveau voie să adune de pe câmp ce rămânea în urma secerătorilor (Lev. 19:9, 10).

4 Când le-a poruncit israeliților să-i respecte pe străini, Iehova a făcut apel la sentimentele lor. (Citește Exodul 23:9.) Ei știau ce înseamnă să fii străin. Chiar înainte să ajungă sclavi, ei fuseseră, după cât se pare, marginalizați de egipteni, care aveau prejudecăți rasiale și religioase (Gen. 43:32; 46:34; Ex. 1:11-14). Deși israeliții fuseseră asupriți când locuiseră într-o țară străină, Iehova le-a cerut să-i trateze pe străini ‘ca pe israeliții din naștere’ (Lev. 19:33, 34).

5. Ce ne va ajuta să manifestăm, asemenea lui Iehova, interes față de persoanele de altă naționalitate?

5 Cu siguranță, Iehova manifestă și astăzi interes față de străini (Deut. 10:17-19; Mal. 3:5, 6). Prin urmare, când la întrunirile noastre vin persoane de altă naționalitate, să ne gândim la încercările cu care se confruntă ele, cum ar fi discriminarea sau bariera lingvistică, și să căutăm modalități de a le arăta bunătate și înțelegere (1 Pet. 3:8).

AR TREBUI SĂ NE SCHIMBĂM PUNCTUL DE VEDERE REFERITOR LA STRĂINI?

6, 7. Ce anume arată că primii creștini au învățat să-și învingă prejudecățile adânc înrădăcinate?

6 Creștinii din secolul I au învățat să învingă prejudecățile adânc înrădăcinate în mentalitatea evreilor. La Penticosta din 33 e.n., creștinii din Ierusalim au manifestat ospitalitate față de discipolii nou-botezați, veniți din diferite țări (Fap. 2:5, 44-47). Prin grija și iubirea manifestate față de frații lor de credință din alte țări, creștinii evrei au arătat că înțelegeau ce înseamnă „ospitalitatea”, adică „bunătate față de străini”.

7 Totuși, pe măsură ce congregația creștină din secolul I creștea, a apărut o problemă la baza căreia stătea, din câte se pare, discriminarea. Iudeii de limbă greacă erau nemulțumiți că văduvele lor erau tratate nedrept (Fap. 6:1). Pentru a rezolva problema, apostolii au numit șapte bărbați care să se asigure că nimeni nu era trecut cu vederea. Toți cei aleși aveau nume grecești, ceea ce ar putea sugera că apostolii au vrut să detensioneze situația creată de diferențele etnice care trebuie să fi existat printre primii creștini (Fap. 6:2-6).

8, 9. a) Cum ne putem da seama dacă în inima noastră au încolțit prejudecățile sau mândria rasială? b) Ce trebuie să înlăturăm din inimă? (1 Pet. 1:22)

8 Fie că ne dăm seama, fie că nu, mediul cultural din care provenim își pune amprenta asupra noastră (Rom. 12:2). În plus, probabil că-i auzim pe vecini, pe colegii de muncă sau pe colegii de școală vorbind disprețuitor despre persoanele de altă rasă ori naționalitate sau care provin dintr-un mediu cultural diferit. În ce măsură ne influențează aceste prejudecăți? Și cum reacționăm când cineva  face glume legate de naționalitatea noastră, exagerând, poate, anumite caracteristici ale culturii din care facem parte?

9 Un timp, apostolul Petru a avut prejudecăți față de neevrei, dar, treptat, a învățat să le înlăture din inimă (Fap. 10:28, 34, 35; Gal. 2:11-14). În mod asemănător, dacă ne dăm seama că în inima noastră au încolțit unele prejudecăți sau mândria rasială, trebuie să facem eforturi pentru a le înlătura. (Citește 1 Petru 1:22.) Ce ne-ar putea ajuta în acest sens? Ne-am putea aminti că niciunul dintre noi nu merită să fie salvat; toți, indiferent de naționalitate, suntem imperfecți (Rom. 3:9, 10, 21-24). Prin urmare, nu avem niciun motiv să ne simțim superiori altora (1 Cor. 4:7). Ar trebui să privim lucrurile la fel ca apostolul Pavel, care le-a amintit creștinilor unși că ‘nu mai erau străini, nici locuitori străini, ci . . . membri ai casei lui Dumnezeu’ (Ef. 2:19). Străduința de a ne învinge orice prejudecată ne va ajuta, cu siguranță, să îmbrăcăm noua personalitate (Col. 3:10, 11).

CUM PUTEM ARĂTA BUNĂTATE FAȚĂ DE STRĂINI

10, 11. Cum a reflectat Boaz, prin atitudinea sa față de Rut, punctul de vedere al lui Iehova referitor la străini?

10 Prin modul în care s-a purtat cu Rut, o moabită, Boaz a arătat că și-a însușit punctul de vedere al lui Iehova referitor la străini. Odată, în timpul secerișului, Boaz a mers să vadă ce făceau oamenii lui la câmp. Atunci, el a observat o străină care muncea din greu strângând spice în urma secerătorilor. Aflând că ea ceruse permisiunea să strângă spice, deși avea acest drept, Boaz chiar le-a spus lucrătorilor să smulgă spice din snopi pentru ca ea să le adune. (Citește Rut 2:5-7, 15, 16.)

11 Din conversația care a urmat reiese că Boaz era îngrijorat pentru Rut deoarece, fiind străină, ea se afla într-o situație dificilă. El a invitat-o să stea cu slujitoarele lui ca să nu fie necăjită de bărbații care lucrau pe câmp. Boaz chiar s-a asigurat că Rut avea suficientă hrană și apă, la fel ca lucrătorii angajați. Mai mult, el nu i-a vorbit acestei străine defavorizate pe un ton de superioritate, ci într-un mod încurajator (Rut 2:8-10, 13, 14).

12. Ce efect poate avea bunătatea noastră asupra străinilor?

12 Boaz a fost impresionat nu numai de iubirea neegoistă a lui Rut față de soacra ei, Naomi, ci și de faptul că devenise o închinătoare a lui Iehova. Manifestând bunătate față de această femeie, care ‘venise să caute refugiu sub aripile Dumnezeului lui Israel’, Boaz a reflectat, de fapt, bunătatea iubitoare a lui Iehova (Rut 2:12, 20; Prov. 19:17). Și în prezent, prin bunătatea pe care o manifestăm, putem ajuta „orice fel de oameni” să accepte adevărul și să simtă că Iehova îi iubește (1 Tim. 2:3, 4).

Îi întâmpinăm cu căldură pe străini la sala Regatului? (Vezi paragrafele 13, 14)

13, 14. a) De ce ar trebui să-i întâmpinăm cu căldură pe străini la sala Regatului? b) Cum ne putem depăși reținerile când trebuie să abordăm persoane dintr-o altă cultură?

13 Putem manifesta bunătate față de străinii care vin la sala Regatului întâmpinându-i cu căldură. Am remarcat, probabil, că imigranții sunt, în general, timizi și retrași. Din cauza educației primite acasă sau a statutului social, ei s-ar putea simți inferiori celor de altă rasă ori naționalitate. Așadar, ar trebui ca noi să facem primul pas și să le arătăm un interes sincer, plin de căldură. Aplicația JW Language ne poate ajuta să învățăm câteva cuvinte de bun-venit în limba lor. (Citește Filipeni 2:3, 4.)

14 Poate că avem rețineri când trebuie să-i abordăm pe cei ce provin dintr-o altă  cultură. Pentru a ne învinge aceste sentimente, am putea începe prin a spune ceva despre noi. În scurt timp, vom constata că între noi și ei nu există atât de multe diferențe precum am crezut și că fiecare cultură are aspecte pozitive și aspecte negative.

SĂ-I AJUTĂM PE STRĂINI SĂ SE SIMTĂ ÎN LARGUL LOR

15. Ce ne va ajuta să fim mai înțelegători cu cei care încearcă să se adapteze la viața dintr-o altă țară?

15 Pentru a-i ajuta pe alții să se simtă în largul lor în congregație, să ne gândim cum ne-ar plăcea nouă să fim tratați dacă am fi într-o țară străină (Mat. 7:12). Să avem deci răbdare cu cei care încearcă să se adapteze la viața dintr-o altă țară. La început, poate că nu înțelegem pe deplin modul în care gândesc sau reacționează. În loc să așteptăm să adopte cultura noastră, să ne străduim să-i acceptăm așa cum sunt. (Citește Romani 15:7.)

16, 17. a) Ce inițiative am putea lua pentru a ne apropia de cei care provin dintr-o altă cultură? b) Ce putem face în mod practic pentru a-i ajuta pe imigranții din congregația noastră?

16 Dacă încercăm să aflăm mai multe despre țara și cultura celor de altă naționalitate, ne va fi mai ușor să interacționăm cu ei. De exemplu, la închinarea în familie am putea să ne rezervăm timp pentru a ne informa cu privire la mediul cultural al imigranților din congregația sau din teritoriul în care slujim. De asemenea, am putea să-i invităm la masă pentru a-i cunoaște mai bine. Având în vedere că Iehova ‘le-a deschis națiunilor ușa credinței’, și noi ar trebui să le deschidem ușa străinilor „înrudiți cu noi în credință”! (Fap. 14:27; Gal. 6:10; Iov 31:32)

Suntem amabili și ospitalieri cu cei care vin din alte țări? (Vezi paragrafele 16, 17)

17 Petrecând timp cu o familie de imigranți, vom înțelege mai bine eforturile lor de a se adapta la cultura noastră. Am  putea constata că au nevoie de ajutor practic pentru a învăța limba. În plus, i-am putea îndruma spre instituțiile autorizate ca să-și găsească o locuință potrivită sau un loc de muncă. Astfel de inițiative l-ar putea ajuta mult pe un colaborator creștin (Prov. 3:27).

18. Ce exemplu de respect și de recunoștință pot urma în prezent imigranții?

18 La rândul lor, imigranții trebuie să facă tot posibilul să se adapteze la cultura țării în care s-au mutat. Rut a fost un exemplu în această privință. În primul rând, ea a dat dovadă de respect față de obiceiurile țării în care venise, cerând permisiunea să adune spicele rămase pe câmp (Rut 2:7). Ea nu a considerat că, având acest drept ca străină, ceilalți erau obligați s-o ajute. În al doilea rând, ea și-a exprimat recunoștința pentru bunătatea care i s-a arătat (Rut 2:13). Când manifestă o astfel de atitudine, imigranții câștigă respectul localnicilor și al colaboratorilor în credință.

19. De ce trebuie să-i facem pe străini să se simtă bine-veniți în mijlocul nostru?

19 Suntem foarte bucuroși că, în bunătatea sa nemeritată, Iehova le permite oamenilor de toate naționalitățile să audă vestea bună. Poate că, în țara lor, acești oameni n-ar fi putut să studieze Biblia sau să se asocieze în mod liber cu poporul lui Iehova. Dar acum, când se pot asocia cu noi, să facem tot posibilul ca ei să nu se simtă străini în mijlocul congregației. Chiar dacă nu-i putem ajuta prea mult din punct de vedere material sau practic, putem manifesta bunătate față de ei reflectând iubirea lui Iehova. Prin urmare, ca „imitatori ai lui Dumnezeu”, să ne străduim să-i facem pe străini să se simtă bine-veniți în mijlocul nostru (Ef. 5:1, 2).

^ [1] (paragraful 1) Numele a fost schimbat.