Salt la conţinut

Salt la al doilea meniu

Salt la cuprins

Martorii lui Iehova

Română

Turnul de veghe (ediția de studiu)  |  Noiembrie 2016

Să ne încurajăm unii pe alții în fiecare zi

Să ne încurajăm unii pe alții în fiecare zi

„Dacă aveți vreun cuvânt de încurajare pentru popor, spuneți-l!” (FAP. 13:15)

CÂNTĂRILE: 121, 45

1, 2. De ce este important să-i încurajăm pe alții? Explicați.

„PĂRINȚII mei nu mă încurajează aproape niciodată, în schimb, mă critică tot timpul. Cuvintele lor mă rănesc profund”, spune Cristina, o tânără de 18 ani. [1] „Îmi reproșează că sunt imatură, că n-o să mă schimb niciodată și că sunt grasă. De aceea, plâng de multe ori și prefer să nu vorbesc cu ei. Simt că n-am nicio valoare.” Când nu primim încurajare, efectele pot fi dezastruoase!

2 Încurajarea are un efect stimulator. Ruben spune: „De mulți ani mă lupt cu sentimentul lipsei de valoare. Însă, într-o zi, un frate, bătrân de congregație, cu care am ieșit în lucrare a observat că nu eram în apele mele. I-am vorbit deschis despre ce simțeam, iar el m-a ascultat cu atenție. Apoi m-a asigurat că făceam multe lucruri bune și mi-a amintit cuvintele lui Isus, care a spus că fiecare dintre noi este mai valoros decât multe vrăbii. Acest verset mă încurajează ori de câte ori mă gândesc la el. Cuvintele acelui bătrân de congregație au avut un efect profund asupra mea” (Mat. 10:31).

3. a) Ce a spus apostolul Pavel cu privire la încurajare? b) Ce întrebări vom analiza în acest articol?

 3 Biblia spune că trebuie să ne încurajăm unii pe alții cu regularitate. Apostolul Pavel le-a scris creștinilor evrei: „Aveți grijă, fraților, ca nu cumva să se dezvolte în vreunul dintre voi o inimă rea, lipsită de credință, prin îndepărtarea de Dumnezeul cel viu, ci îndemnați-vă [încurajați-vă] unii pe alții în fiecare zi, . . . ca nu cumva vreunul dintre voi să se împietrească prin puterea amăgitoare a păcatului” (Evr. 3:12, 13). Putem înțelege importanța acestui sfat dacă ne gândim cât de bine ne-am simțit când noi înșine am primit încurajare. Așadar, să analizăm următoarele întrebări: De ce este încurajarea atât de importantă? Ce putem învăța din modul în care Iehova, Isus și Pavel i-au încurajat pe alții? În ce fel putem să-i încurajăm pe alții?

TOȚI AVEM NEVOIE DE ÎNCURAJARE

4. a) Cine are nevoie de încurajare? b) De ce majoritatea oamenilor nu obișnuiesc să-i încurajeze pe alții?

4 Toți oamenii au nevoie de încurajare. Totuși, în cazul copiilor, această necesitate este mult mai mare. Profesorul Timothy Evans spune: „Copiii . . . au nevoie de încurajare așa cum plantele au nevoie de apă. Când este încurajat, copilul se simte prețios și apreciat”. Însă, întrucât trăim în timpuri critice, mulți oameni sunt egoiști, manifestă puțină „afecțiune naturală” și nu-i încurajează pe alții (2 Tim. 3:1-5). Unii părinți nu își laudă copiii pentru că nici părinții lor nu i-au lăudat. În plus, mulți angajați se plâng că nu sunt lăudați la locul de muncă.

5. În ce fel putem să-i încurajăm pe alții?

5 A încuraja presupune a-i lăuda pe alții pentru că au făcut bine un lucru sau a le spune că îi apreciem pentru calitățile lor. De asemenea, presupune a le vorbi „consolator sufletelor deprimate” (1 Tes. 5:14). Termenul grecesc tradus, de regulă, prin „a încuraja” înseamnă, literalmente, „a chema alături”. În timp ce slujim alături de frații și de surorile noastre, avem nenumărate ocazii să-i încurajăm. (Citește Eclesiastul 4:9, 10.) Așadar, ne folosim de orice ocazie pentru a ne exprima iubirea și aprecierea față de ei? Să medităm la următorul proverb: „Cât de bun este un cuvânt spus la momentul potrivit!” (Prov. 15:23).

6. De ce vrea Satan să ne descurajeze? Dați un exemplu.

6 Satan Diavolul vrea să ne descurajeze deoarece știe că descurajarea ne poate slăbi spiritualitatea. În Proverbele 24:10 se spune: „Te-ai descurajat în ziua necazului? Mică îți va fi puterea”. Satan a încercat să-l descurajeze pe Iov, un om drept, aducând asupra lui mari nenorociri și făcându-l ținta unor acuzații false. Totuși, Iov i-a rămas loial lui Iehova, dejucând planul nemilos al lui Satan (Iov 2:3; 22:3; 27:5). Și noi ne putem împotrivi uneltirilor Diavolului. Dacă îi încurajăm pe membrii familiei și ai congregației, în căminul nostru și la sala Regatului vor domni siguranța și fericirea.

EXEMPLE DEMNE DE URMAT

7, 8. a) Cum și-a încurajat Iehova slujitorii? b) În ce fel pot părinții să urmeze exemplul lui Iehova? (Vezi imaginea de la începutul articolului.)

7 Iehova. Psalmistul a scris: „Iehova este lângă cei cu inima frântă și îi salvează pe cei cu spiritul zdrobit” (Ps. 34:18). Când fidelul profet Ieremia a  fost descurajat și cuprins de teamă, Iehova l-a ajutat să-și recapete încrederea (Ier. 1:6-10). Iehova a trimis un înger care să-l întărească pe vârstnicul profet Daniel. Îngerul l-a numit pe Daniel „om preaiubit” (Dan. 10:8, 11, 18, 19). Cât de încurajat trebuie să se fi simțit Daniel! Urmând exemplul lui Iehova, să-i încurajăm pe vestitori, pe pionieri, precum și pe frații și pe surorile care nu mai au vigoarea tinereții.

8 Când Isus a fost pe pământ, Iehova nu a considerat că Fiul său preaiubit nu avea nevoie de încurajare deoarece fusese mult timp alături de El în existența lui preumană. Isus a auzit glasul Tatălui său din cer la începutul serviciului său pământesc și în ultimul an al vieții sale pe pământ. În două ocazii, Iehova a spus: „Acesta este Fiul meu, cel iubit, pe care l-am aprobat” (Mat. 3:17; 17:5). Cu siguranță, Isus a fost foarte încurajat în cele două ocazii în care și-a auzit Tatăl spunându-i că îl iubea și că îl aproba. Mai târziu, în noaptea dinaintea morții lui Isus, când acesta era profund tulburat, Iehova a trimis un înger ca să-l întărească (Luca 22:43). Părinții pot urma exemplul lui Iehova încurajându-și cu regularitate copiii și lăudându-i când fac bine un lucru. Iar când copiii se confruntă la școală cu încercări ale credinței, părinții trebuie să le acorde și mai mult sprijin.

9. Ce putem învăța din modul în care i-a tratat Isus pe apostoli?

9 Isus. În noaptea în care a instituit Comemorarea, Isus a observat la apostolii săi o trăsătură negativă: mândria. Plin de umilință, el le-a spălat picioarele, însă ei continuau să se certe cu privire la care dintre ei era cel mai mare, iar Petru se lăuda că nu-l va părăsi niciodată (Luca 22:24, 33, 34). Totuși, Isus nu s-a concentrat asupra greșelilor lor, ci i-a lăudat pentru că îi rămăseseră loiali când el a trecut prin încercări. Isus a prezis că ei aveau să facă lucrări mai mari decât ale sale și i-a asigurat că Dumnezeu îi iubea (Luca 22:28; Ioan 14:12; 16:27). Așadar, să ne întrebăm: Urmez exemplul lui Isus lăudându-i pe alții și evitând să mă concentrez asupra greșelilor lor?

10, 11. Cum a arătat Pavel că era important să-i încurajeze pe alții?

10 Apostolul Pavel. În scrisorile sale, Pavel i-a lăudat pe colaboratorii săi în credință. El călătorise mulți ani cu unii dintre ei și, cu siguranță, le cunoștea defectele, totuși a vorbit pozitiv despre ei. De exemplu, pe Timotei l-a numit ‘copilul său iubit și fidel în Domnul’ și și-a exprimat încrederea că acesta avea să se îngrijească de necesitățile fraților săi de credință (1 Cor. 4:17; Filip. 2:19, 20). Pe Tit, apostolul l-a recomandat congregației din Corint drept ‘colaboratorul său, pentru binele lor’ (2 Cor. 8:23). Fără îndoială, Timotei și Tit au fost foarte încurajați când au aflat ce părere avea Pavel despre ei.

11 Pavel și Barnaba și-au pus viața în pericol întorcându-se în orașe unde fuseseră atacați cu violență. De exemplu, deși în Listra înfruntaseră opoziția unor gloate fanatice, ei s-au întors în acest oraș ca să-i încurajeze pe noii discipoli și să-i ajute să-și păstreze credința (Fap. 14:19-22). În Efes, Pavel a fost amenințat de o gloată furioasă. În Faptele 20:1, 2 se spune: „Când s-a potolit zarva, Pavel a trimis după discipoli și, după ce i-a încurajat, și-a luat rămas-bun de la ei și a plecat, îndreptându-se spre Macedonia. După ce a străbătut regiunea aceea, încurajându-i cu multe cuvinte pe cei de acolo, a mers în Grecia”. Fără îndoială,  pentru Pavel era important să-i încurajeze pe alții.

SĂ NE ÎNCURAJĂM UNII PE ALȚII

12. Ce foloase avem când mergem la întruniri?

12 Plin de bunătate, Tatăl nostru ceresc a stabilit să ne întrunim cu regularitate deoarece, cu aceste ocazii, putem să oferim și să primim încurajare. (Citește Evrei 10:24, 25.) Asemenea primilor continuatori ai lui Isus, ne întrunim ca să învățăm și să ne încurajăm (1 Cor. 14:31). Cristina, menționată la începutul articolului, spune: „Îmi place să merg la întruniri în special pentru că primesc multă iubire și încurajare. Uneori plec foarte tristă la sala Regatului. Dar, când ajung la sală, surorile vin la mine, mă îmbrățișează și îmi spun că le place cum arăt, că mă iubesc și că apreciază progresul meu spiritual. Cuvintele lor încurajatoare îmi alungă tristețea!”. Așadar, este foarte important „să ne încurajăm reciproc”! (Rom. 1:11, 12)

13. De ce au nevoie de încurajare chiar și cei care îi slujesc lui Iehova de mult timp?

13 Chiar și cei care îi slujesc lui Iehova de mult timp au nevoie de încurajare. De exemplu, Iosua slujea de mulți ani cu fidelitate când Iehova i-a poruncit lui Moise: „Numește-l conducător pe Iosua, încurajează-l și întărește-l, fiindcă el va trece înaintea acestui popor și el îi va face să moștenească țara pe care o vei vedea” (Deut. 3:27, 28). Iosua urma să îndeplinească responsabilitatea dificilă de a-i conduce pe israeliți în lupta pentru cucerirea Țării Promise. El avea să poarte numeroase bătălii și să sufere cel puțin o înfrângere (Ios. 7:1-9). Este clar deci că Iosua avea nevoie de încurajare. În prezent, și noi putem să-i încurajăm pe bătrâni și pe supraveghetorii de circumscripție, care muncesc din greu pentru a se îngriji de turma lui Dumnezeu. (Citește 1 Tesaloniceni 5:12, 13.) Un supraveghetor de circumscripție a spus: „Uneori primim scrisori în care frații își exprimă aprecierea pentru vizita noastră. Păstrăm aceste scrisori și le citim ori de câte ori ne simțim descurajați. Sunt realmente o sursă de înviorare”.

Copiii noștri înfloresc când îi încurajăm cu căldură (Vezi paragraful 14)

14. De unde știm că sfaturile sunt mai ușor de aplicat când sunt însoțite de laude și încurajări?

14 Părinții și bătrânii de congregație au constatat că o persoană este mai dispusă să aplice sfaturile biblice dacă este lăudată și încurajată. Odată, Pavel le-a dat corintenilor anumite sfaturi și mai târziu i-a lăudat pentru că le puseseră în practică. Fără îndoială, cuvintele sale de laudă i-au îndemnat să continue să facă ce era drept (2 Cor. 7:8-11). Andreas,  tată a doi copii, spune: „Încurajarea contribuie la dezvoltarea spirituală și emoțională a copiilor. Sfaturile sunt primite mai ușor când sunt însoțite de încurajări. Deși copiii noștri știu ce este bine, ei vor practica binele doar dacă îi încurajăm cu regularitate”.

MODALITĂȚI DE A ÎNCURAJA

15. Menționați o modalitate prin care îi putem încuraja pe alții.

15 Să ne exprimăm aprecierea pentru eforturile și calitățile colaboratorilor în închinare (2 Cron. 16:9; Iov 1:8). Iehova și Isus apreciază tot ce facem pentru a promova interesele Regatului, chiar dacă nu avem o contribuție atât de mare pe cât am dori. (Citește Luca 21:1-4; 2 Corinteni 8:12.) De exemplu, unii dintre dragii noștri frați în vârstă fac eforturi mari ca să participe cu regularitate la întruniri și la lucrarea de predicare. Îi lăudăm și îi încurajăm pentru tot ce fac?

16. De ce nu ar trebui să ezităm să-i încurajăm pe alții?

16 Să ne folosim de orice ocazie pentru a-i încuraja pe alții. Când vedem că cineva merită laude, să nu ne reținem să i le adresăm. În timp ce Pavel și Barnaba se aflau în Antiohia din Pisidia, președinții sinagogii le-au spus: „Bărbaților, fraților, dacă aveți vreun cuvânt de încurajare pentru popor, spuneți-l!”. Folosindu-se de această ocazie, Pavel a ținut un discurs încurajator (Fap. 13:13-16, 42-44). Așadar, să nu ezităm niciodată să le adresăm altora cuvinte de încurajare! Dacă ne facem un obicei din a-i încuraja pe alții, și alții ne vor încuraja pe noi (Luca 6:38).

17. Care este cea mai eficientă modalitate de a-i lăuda pe alții?

17 Să lăudăm cu sinceritate și să fim specifici. Încurajările și laudele adresate la modul general sunt utile, însă, din mesajul lui Isus adresat creștinilor din Tiatira, reiese că este mai bine să fim specifici. (Citește Revelația 2:18, 19.) De exemplu, părinții i-ar putea lăuda pe copii pentru progresul lor spiritual menționând aspecte concrete. Unei mame singure îi putem spune ce anume ne impresionează la modul în care își crește copiii, în pofida situației sale dificile. Astfel de laude și de încurajări pot face mult bine.

18, 19. Cum putem să-i întărim pe cei care au nevoie de încurajare?

18 Iehova nu ne va spune să încurajăm o anumită persoană așa cum i-a spus lui Moise să-l încurajeze pe Iosua. Totuși, Iehova se bucură când le vorbim încurajator colaboratorilor în credință și altora (Prov. 19:17; Evr. 12:12). De exemplu, unui frate care a ținut o cuvântare publică i-am putea spune ce sfat din cuvântare a fost oportun pentru noi sau ce verset am înțeles mai bine. O soră i-a scris unui frate care ținuse o cuvântare: „Deși am stat de vorbă doar câteva minute, ai văzut povara din inima mea; m-ai mângâiat și m-ai încurajat. Cuvintele pline de bunătate pe care le-ai spus de pe podium și cele pe care mi le-ai adresat personal au fost un adevărat cadou de la Iehova”.

19 Cu siguranță, vom găsi multe ocazii de a-i întări spiritualicește pe alții când aplicăm sfatul lui Pavel: „Continuați să vă mângâiați unii pe alții și să vă zidiți unii pe alții, așa cum de fapt și faceți” (1 Tes. 5:11). Cu toții îi vom fi plăcuți lui Iehova dacă ne vom încuraja unii pe alții în fiecare zi.

^ [1] (paragraful 1) Unele nume au fost schimbate.