Salt la conţinut

Salt la al doilea meniu

Salt la cuprins

Martorii lui Iehova

Română

Turnul de veghe (ediția de studiu)  |  Decembrie 2017

„Știu că se va scula din morți”

„Știu că se va scula din morți”

„Prietenul nostru, se odihnește [a adormit], dar mă duc acolo să-l trezesc din somn.” (IOAN 11:11)

CÂNTĂRILE: 129, 154

1. Ce convingere avea Marta cu privire la fratele ei? (Vezi imaginea de la începutul articolului.)

MARTA, o prietenă apropiată a lui Isus și discipol al său, era îndurerată de moartea fratelui ei. Putea fi alinată suferința Martei? Ca să o consoleze, Isus i-a dat asigurarea: „Fratele tău se va scula din morți”. Deși poate că aceste cuvinte nu i-au înlăturat complet durerea, Marta a încuviințat, spunând: „Știu că se va scula din morți la înviere în ziua din urmă”. (Ioan 11:20-24) Ea era sigură că, în viitor, morții vor învia. Apoi, Isus a înfăptuit un miracol, înviindu-l pe Lazăr chiar în acea zi.

2. Nutrești aceeași convingere ca Marta în privința învierii?

2 Deși nu ne așteptăm ca Isus sau Tatăl său să înfăptuiască acum un miracol asemănător pentru noi, suntem la fel de siguri ca Marta că persoanele dragi care au murit vor învia în viitor? Poate că este vorba despre soțul sau soția ta, despre mama sau tatăl tău ori despre un bunic drag. Sau poate că moartea unui copil a lăsat o mare durere în sufletul tău. Îți este dor să-l strângi în brațe, să-i vorbești și să râzi cu el. Din fericire, la fel ca Marta, ai motive întemeiate să spui: „Știu că  se va scula din morți la înviere”. Totuși, este bine să medităm la motivele care stau la baza credinței noastre în înviere.

3, 4. Ce efect avuseseră asupra Martei învierile făcute de Isus cu puțin timp înainte?

3 Întrucât Marta locuia în apropierea Ierusalimului, este puțin probabil ca ea să fi fost prezentă când Isus l-a înviat pe fiul unei văduve lângă Nain, în Galileea. Însă, mai mult ca sigur, ea auzise despre această înviere. Același lucru putem spune și despre învierea fiicei lui Iair. Cei adunați la casa fetiței „știau că ea murise”. Cu toate acestea, luând-o de mână, Isus a spus: „Fetițo, scoală-te!”. Iar ea s-a sculat imediat. (Luca 7:11-17; 8:41, 42, 49-55) Atât Marta, cât și sora ei, Maria, știau că Isus avea putere să vindece bolnavi. De aceea, ele credeau că, dacă Isus ar fi fost acolo, Lazăr n-ar fi murit. Însă, întrucât prietenul drag al lui Isus murise, ce speranță exista pentru el? Să remarcăm că Marta a vorbit despre revenirea lui Lazăr la viață în viitor, sau „în ziua din urmă”. De ce era ea sigură de lucrul acesta? Și de ce putem fi și noi siguri că, în viitor, va fi o înviere și că îi vom revedea pe cei dragi care au murit?

4 Avem motive întemeiate să credem în înviere. Pe măsură ce vom analiza câteva dintre ele, vom descoperi în Cuvântul lui Dumnezeu unele versete pe care, de regulă, nu le asociem cu speranța că îi vom revedea pe cei dragi.

ÎNVIERI CARE NE INSUFLĂ SPERANȚĂ

5. Ce a contribuit la certitudinea pe care o avea Marta că Lazăr va învia?

5 Să remarcăm că Marta nu a spus ‘sper că fratele meu se va scula din morți’, ci „știu că se va scula din morți”. Marta avea, probabil, această certitudine datorită miracolelor despre care auzise că avuseseră loc înainte ca Isus să-și înceapă lucrarea pe pământ. Ea învățase despre ele încă din copilărie atât acasă, cât și la sinagogă. În Scripturile ebraice sunt consemnate trei asemenea relatări.

6. Ce miracol extraordinar a înfăptuit Ilie și ce legătură are acesta cu Marta?

6 Prima înviere a avut loc când Dumnezeu i-a dat putere profetului său Ilie să facă miracole. O văduvă săracă din Sarepta, un oraș fenician de la malul mării, a fost ospitalieră cu profetul Ilie. Cu acea ocazie, printr-un miracol, Dumnezeu a avut grijă ca acestei văduve să nu i se termine făina și uleiul, astfel că ea și fiul ei au rămas în viață. (1 Regi 17:8-16) După un timp, băiatul s-a îmbolnăvit și a murit. Atunci Ilie i-a venit în ajutor. Atingând cadavrul, profetul s-a rugat: „Dumnezeul meu, fă, te rog, ca sufletul acestui copil să se întoarcă în el!”. Și așa s-a întâmplat. Dumnezeu a ascultat rugăciunea lui Ilie, iar copilul a revenit la viață. Aceasta este prima înviere consemnată în Biblie. (Citește 1 Regi 17:17-24.) Cu siguranță, Marta auzise despre acest miracol extraordinar.

7, 8. a) Ce a făcut Elisei pentru a alina durerea unei mame? b) Ce dovedește cu privire la Iehova miracolul înfăptuit de Elisei?

7 A doua înviere menționată în Biblie a fost înfăptuită de succesorul lui Ilie, profetul Elisei. O femeie de vază din Sunem, un oraș din Israel, a fost extrem de ospitalieră cu Elisei. De aceea, Dumnezeu i-a răsplătit cu un fiu pe această femeie stearpă și pe soțul ei în vârstă. Însă, după câțiva ani, copilul a murit. Să ne imaginăm durerea sfâșietoare pe care a simțit-o această mamă. Cu permisiunea soțului ei, femeia a călătorit 30 de kilometri până la muntele Carmel, unde se afla Elisei. Profetul l-a trimis  înainte pe slujitorul său Ghehazi, însă acesta n-a putut să-l învie pe băiat. Apoi, a ajuns și mama îndurerată împreună cu Elisei. (2 Regi 4:8-31)

8 Elisei a intrat în casă și s-a rugat lângă trupul băiatului. În mod miraculos, spre marea bucurie a mamei lui, băiatul a revenit la viață. (Citește 2 Regi 4:32-37.) Este posibil ca această femeie să-și fi amintit cuvintele Anei, care fusese și ea stearpă. Când l-a dus pe Samuel să slujească la templu, Ana i-a mulțumit lui Iehova deoarece el „duce în Șeol și scoate din el”. (1 Sam. 2:6) Înviindu-l pe băiatul din Sunem, Dumnezeu a dovedit că are putere să-i readucă la viață pe cei ce au murit.

9. Cum a avut loc a treia înviere menționată în Biblie?

9 Dar aceasta nu a fost singura înviere în care a fost implicat Elisei. După ce a slujit mai bine de 50 de ani ca profet, Elisei „s-a îmbolnăvit de o boală de care mai târziu a și murit”. După un timp, câțiva israeliți se pregăteau să înmormânteze pe cineva. Temându-se de o bandă de jefuitori care le-au ieșit în cale, aceștia au aruncat mortul în groapa sau în grota unde se aflau oasele lui Elisei și au fugit. Biblia spune: „Când s-a atins de oasele lui Elisei, omul a revenit imediat la viață și s-a ridicat în picioare”. (2 Regi 13:14, 20, 21) Cu siguranță, aceste relatări i-au întărit Martei încrederea că Dumnezeu are putere asupra morții. De asemenea, ele ne întăresc și nouă încrederea că puterea lui Dumnezeu este enormă, practic infinită.

ÎNVIERI DIN SECOLUL I

10. Ce a făcut Petru pentru o soră creștină care murise?

10 Și în Scripturile grecești creștine sunt consemnate învieri înfăptuite de slujitori fideli ai lui Dumnezeu. Așa cum am văzut deja, Isus a înfăptuit o înviere în apropierea orașului Nain și alta în casa lui Iair. Petru a înviat-o pe Dorca, numită și Tabita. Apostolul a mers în camera unde se afla trupul ei, s-a rugat și a spus: „Tabita, ridică-te!”. Ea a revenit la viață imediat, iar Petru „le-a arătat-o vie” fraților săi de credință care erau acolo. Această întâmplare a fost atât de convingătoare, încât mulți oameni din acel oraș „au crezut în Domnul”. Noii discipoli puteau să depună mărturie despre Isus, dar și despre puterea lui Iehova de a învia morții. (Fap. 9:36-42)

11. Ce relatează medicul Luca despre un tânăr și ce efect a avut acel eveniment asupra altora?

11 Alții au fost martori oculari la altă înviere. Odată, apostolul Pavel a ținut o întrunire într-o cameră de la etaj în Troa, localitate situată în nord-vestul Turciei de astăzi. Pavel a vorbit până la miezul nopții. Un tânăr pe nume Eutih, care stătea la fereastră și asculta, a ațipit și a căzut de la al treilea nivel. Probabil că primul care a coborât să-l examineze a fost medicul Luca. În urma examinării, el a constatat că Eutih murise, nu că era doar rănit sau inconștient. A coborât și Pavel, a luat în brațe corpul tânărului, iar acesta a început să respire din nou. Cât de impresionați trebuie să fi fost cei prezenți! Văzând cu ochii lor acea înviere, aceștia s-au simțit foarte încurajați. (Fap. 20:7-12)

O SPERANȚĂ SIGURĂ

12, 13. Având în vedere învierile menționate mai înainte, ce întrebări vom analiza?

12 Învierile analizate până acum ar trebui să ne insufle aceeași încredere pe  care o avea Marta, și anume că Dumnezeul nostru, care este Izvorul vieții, poate să readucă la viață o persoană care a murit. Este interesant că, de fiecare dată când a fost înfăptuită o înviere, a fost prezent un slujitor fidel al lui Iehova, cum ar fi Ilie, Isus sau Petru. Dar ce putem spune despre cei care au murit într-o epocă în care Dumnezeu nu a făcut învieri? Se pot aștepta slujitorii fideli ai lui Iehova ca El să facă învieri în viitor? Putem nutri și noi aceeași convingere ca Marta, care a spus: „Știu că [fratele meu] se va scula din morți la înviere în ziua din urmă”? Ce motive avea Marta să creadă lucrul acesta și ce motive avem noi să credem că va fi o înviere?

13 Cuvântul inspirat al lui Dumnezeu conține o serie de pasaje care arată că slujitorii loiali ai lui Iehova au știut că, în viitor, va exista o înviere. Să analizăm câteva dintre ele.

14. Ce aflăm cu privire la înviere din relatarea despre Avraam?

14 Să ne gândim la Avraam și la ce i-a cerut Dumnezeu în legătură cu Isaac, moștenitorul mult așteptat. Iehova i-a poruncit: „Ia-l, te rog, pe fiul tău, pe singurul tău fiu, pe care-l iubești mult, pe Isaac . . . și . . . adu-l ca ofrandă arsă”. (Gen. 22:2) Oare ce a simțit Avraam când a auzit aceste cuvinte? Iehova îi promisese că toate națiunile vor fi binecuvântate prin intermediul seminței sale. (Gen. 13:14-16; 18:18; Rom. 4:17, 18) De asemenea, Iehova a spus că binecuvântarea va veni „prin Isaac”. (Gen. 21:12) Dar cum se putea realiza această promisiune dacă Avraam l-ar fi adus jertfă pe Isaac? Sub inspirație divină, Pavel a scris că Avraam era convins că Dumnezeu putea „să-l scoale din morți” pe Isaac. (Citește Evrei 11:17-19.) Biblia nu spune că Avraam a crezut că Isaac urma să fie readus la viață după câteva ore, după o zi sau după o săptămână. Avraam nu avea de unde să știe cât timp avea să treacă până când fiul său avea să fie înviat. Cu toate acestea, el era sigur că Iehova îl va învia.

15. Ce speranță nutrea Iov?

15 În mod asemănător, patriarhul Iov nutrea convingerea că, în viitor, va exista o înviere. El știa că un copac, dacă este tăiat, produce lăstari, din care poate să crească o plantă nouă. Însă nu la  fel se întâmplă cu omul. (Iov 14:7-12; 19:25-27) Dacă moare, omul nu se poate ridica singur din mormânt. (2 Sam. 12:23; Ps. 89:48) Bineînțeles, aceasta nu însemna că Dumnezeu nu-l putea învia. De fapt, Iov credea că Iehova avea să stabilească un timp pentru a-și aduce aminte de el. (Citește Iov 14:13-15.) Iov nu știa cât avea să treacă până la învierea lui. Totuși, el era convins că Cel ce le-a dat viață oamenilor putea și voia să-și aducă aminte de el ca să-l învie.

16. Ce încurajare i-a adresat un înger profetului Daniel?

16 Daniel, un alt bărbat din vechime, i-a slujit cu loialitate lui Iehova zeci de ani și s-a bucurat de sprijinul său. La un moment dat, un înger l-a încurajat pe acest „om preaiubit” prin cuvintele: „Să ai pace!” și „Fii tare!”. (Dan. 9:22, 23; 10:11, 18, 19)

17, 18. Ce promisiune a primit Daniel cu privire la viitorul său?

17 Daniel avea aproape 100 de ani și se apropia de sfârșitul vieții. Se aștepta el să fie readus la viață? Bineînțeles! La sfârșitul cărții Daniel, găsim asigurarea pe care i-a dat-o Dumnezeu: „Iar tu du-te spre sfârșit! Te vei odihni”. (Dan. 12:13) Vârstnicul Daniel știa că morții se odihnesc în mormânt, unde nu este „nici plan, nici cunoștință, nici înțelepciune”. (Ecl. 9:10) Daniel urma să ajungă în mormânt, dar nu avea să rămână acolo pentru totdeauna, deoarece Iehova i-a făcut o promisiune cu privire la viitor.

18 Mesajul transmis profetului Daniel continuă astfel: „Te vei ridica pentru a-ți primi partea la sfârșitul zilelor”. Lui Daniel nu i s-a spus când va fi înviat sau cât timp avea să aștepte până la înviere. El urma să moară, iar apoi să se odihnească. Totuși, asigurarea că ‘se va ridica pentru a-și primi partea’ este, de fapt, o promisiune că urma să fie înviat la mult timp după moartea sa. Lucrul acesta va avea loc „la sfârșitul zilelor”.

Ești la fel de sigur ca Marta că morții vor învia? (Vezi paragrafele 19, 20)

19, 20. a) Ce legătură este între răspunsul pe care i l-a dat Marta lui Isus și ideile analizate în acest articol? b) Ce se va analiza în articolul următor?

19 Cu siguranță, Marta era îndreptățită să creadă că fidelul său frate, Lazăr, avea ‘să se scoale din morți la înviere în ziua din urmă’. Promisiunea făcută lui Daniel, precum și credința puternică a Martei într-o înviere viitoare trebuie să ne întărească și nouă încrederea că va fi o înviere.

20 Din cele analizate am înțeles că învierea este posibilă; morții pot fi readuși la viață. De asemenea, slujitorii din trecut ai lui Dumnezeu au știut că în viitor va avea loc o înviere. Totuși, există dovezi că o înviere poate să aibă loc la mult timp după ce a fost prezisă? Dacă da, am avea mai multe motive să așteptăm cu nerăbdare, la fel ca Marta, învierea morților. Dar când se va întâmpla lucrul acesta? Vom vedea în articolul următor.