Salt la conţinut

Salt la al doilea meniu

Salt la cuprins

Martorii lui Iehova

Română

Turnul de veghe (ediția de studiu)  |  August 2016

Cum pot creștinii să aibă o căsnicie reușită

Cum pot creștinii să aibă o căsnicie reușită

„Fiecare dintre voi să-și iubească soția ca pe sine însuși, iar soția . . . să aibă respect profund față de soțul ei.” (EF. 5:33)

CÂNTĂRILE: 87, 3

1. La ce se pot aștepta cei care se căsătoresc, chiar dacă la început simt multă bucurie? (Vezi imaginea de la începutul articolului.)

ÎN ZIUA NUNȚII, când o mireasă frumoasă apare înaintea mirelui ei, cei doi simt o bucurie greu de descris în cuvinte. În perioada de curtare, iubirea lor a crescut atât de mult, încât acum sunt gata să-și jure fidelitate unul altuia în căsătorie. Bineînțeles, întrucât își unesc viețile și formează o nouă familie, ei trebuie să facă unele schimbări. Iehova, Fondatorul iubitor al căsătoriei, vrea ca toate cuplurile să aibă o căsnicie fericită și reușită. De aceea, Cuvântul său conține sfaturi înțelepte pentru toți cei care aleg să se căsătorească (Prov. 18:22). Totuși, Scripturile spun în mod clar că oamenii imperfecți care se căsătoresc „vor avea necazuri în carne” (1 Cor. 7:28). Ce pot face soțul și soția pentru a avea cât mai puține necazuri de acest fel? Și ce anume contribuie la reușita unei căsnicii?

2. Ce tipuri de iubire ar trebui să arate partenerii conjugali?

2 Biblia scoate în evidență importanța iubirii. Afecțiunea tandră (în greacă, philía) este necesară în căsnicie. Iubirea  romantică (éros) aduce plăcere, iar iubirea pentru membrii familiei (storgḗ) este vitală când apar copiii. Însă reușita unei căsnicii depinde de iubirea bazată pe principii (agápē). Cu privire la acest tip de iubire, apostolul Pavel a scris: „Fiecare dintre voi să-și iubească soția ca pe sine însuși, iar soția, la rândul ei, să aibă respect profund față de soțul ei” (Ef. 5:33).

O PRIVIRE MAI ATENTĂ ASUPRA ROLURILOR PARTENERILOR CONJUGALI

3. Cât de puternică ar trebui să fie iubirea în căsnicie?

3 Pavel a scris: „Soților, continuați să vă iubiți soțiile, așa cum și Cristos a iubit congregația și s-a dat pe sine pentru ea” (Ef. 5:25). Pentru a imita exemplul lui Isus, continuatorii săi trebuie să se iubească unii pe alții așa cum i-a iubit el. (Citește Ioan 13:34, 35; 15:12, 13.) Prin urmare, în familiile creștine, iubirea dintre partenerii conjugali ar trebui să fie atât de puternică, încât, dacă ar fi nevoie, să fie dispuși să-și dea viața unul pentru altul. Însă acesta ar fi probabil ultimul lucru la care s-ar gândi dacă între ei ar apărea o neînțelegere gravă. Totuși, iubirea agápē „îndură totul, crede totul, speră totul, suportă totul”. Da, „iubirea nu se termină niciodată” (1 Cor. 13:7, 8). Amintindu-și că și-au jurat iubire și fidelitate unul altuia, partenerii conjugali care se tem de Dumnezeu colaborează și aplică principiile înalte ale lui Iehova pentru a rezolva orice problemă care ar putea apărea.

4, 5. a) Cum ar trebui o soție să considere autoritatea soțului ei? b) Ce responsabilitate are soțul în calitate de cap al familiei? c) Ce schimbări a trebuit să facă un cuplu căsătorit?

4 Vorbind despre responsabilitățile pe care le au partenerii conjugali, Pavel a scris: „Soțiile să le fie supuse soților lor ca Domnului, pentru că soțul este capul soției, așa cum și Cristos este capul congregației” (Ef. 5:22, 23). Asta nu înseamnă că soția îi este inferioară soțului. De fapt, acest principiu o ajută să îndeplinească rolul pe care Dumnezeu l-a avut în vedere pentru soție când a spus: „Nu este bine ca omul să rămână singur. Am să-i fac un ajutor care să i se potrivească” (Gen. 2:18). Așa cum Cristos, „capul congregației”, manifestă iubire, tot așa un soț creștin trebuie să-și exercite autoritatea cu iubire. Când el procedează astfel, soția lui se simte în siguranță și găsește bucurie în faptul de a-i arăta respect, a-l susține și a-i fi supusă.

5 O soră pe nume Cathy [1] recunoaște că în căsnicie este nevoie să faci schimbări. Ea spune: „Când eram necăsătorită, eram independentă și îmi purtam singură de grijă. Când m-am căsătorit, a trebuit să învăț să mă bazez pe soțul meu. N-a fost întotdeauna ușor, dar ne-am apropiat mult mai mult unul de altul acționând în armonie cu voința lui Iehova”. Soțul ei, Fred, spune: „Nu mi-a fost niciodată ușor să iau decizii. În căsnicie este și mai greu, deoarece trebuie să ții cont de două persoane. Însă, căutând îndrumarea lui Iehova în rugăciune și ascultând cu adevărat ce are de spus soția mea, este tot mai ușor pe zi ce trece. Simt că suntem cu adevărat o echipă!”.

6. În ce sens este iubirea „o legătură perfectă a unității” când în căsnicie apar probleme?

6 O căsnicie trainică este formată din doi oameni care își trec cu vederea imperfecțiunile. Ei ‘continuă să se suporte unul pe altul și să se ierte cu mărinimie unul pe altul’. E adevărat, amândoi vor face greșeli. Totuși, când se întâmplă acest lucru, ei au ocazia să învețe din aceste greșeli, să fie iertători și să permită ca iubirea să-i influențeze profund, întrucât ea este „o legătură perfectă a unității” (Col. 3:13, 14). În plus, „iubirea este îndelung răbdătoare  și bună . . . Nu ține cont de răul suferit” (1 Cor. 13:4, 5). Neînțelegerile ar trebui rezolvate cât mai repede posibil. De aceea, un cuplu creștin ar trebui să încerce să rezolve orice problemă înainte de sfârșitul zilei (Ef. 4:26, 27). Ai nevoie de umilință și de curaj pentru a spune sincer: „Îmi pare rău că te-am rănit”. Însă acest lucru are un rol important în rezolvarea problemelor și îi ajută pe partenerii conjugali să se apropie mai mult unul de altul.

ESTE IMPORTANT SĂ ARĂTAȚI TANDREȚE

7, 8. a) Ce sfat dă Biblia cu privire la relațiile sexuale în cadrul căsătoriei? b) De ce trebuie partenerii conjugali să arate tandrețe?

7 Biblia dă sfaturi înțelepte care pot ajuta un cuplu să aibă un punct de vedere echilibrat față de datoria conjugală. (Citește 1 Corinteni 7:3-5.) Este esențial ca fiecare să țină cont de sentimentele și de necesitățile celuilalt. Dacă soțul nu-și tratează soția cu tandrețe, ei i-ar putea fi greu să se bucure de acest aspect al căsătoriei. Biblia spune că soții trebuie să se poarte cu soțiile lor „potrivit cunoștinței” (1 Pet. 3:7). Soțul sau soția n-ar trebui niciodată să-și oblige partenerul să aibă relații sexuale sau să-i pretindă acest lucru; relațiile intime trebuie să aibă loc în mod firesc. Deseori, bărbatul reacționează mai repede decât femeia, însă, din punct de vedere emoțional, momentul ar trebui să fie potrivit pentru amândoi.

8 Chiar dacă nu spune în mod concret ce pot și ce nu pot să facă partenerii pentru a-și arăta iubirea în cadrul relațiilor sexuale firești, Biblia menționează unele manifestări de afecțiune (Cânt. 1:2; 2:6). Partenerii conjugali ar trebui să se poarte cu tandrețe unul cu celălalt.

9. De ce faptul de a manifesta interes sexual față de altcineva în afară de partenerul conjugal este un lucru inacceptabil?

9 Dacă avem o iubire puternică față de Dumnezeu și față de aproapele, nu vom permite nimănui și niciunui lucru să ne pună în pericol legătura conjugală. Unele căsnicii au devenit tensionate sau chiar s-au destrămat din cauza dependenței de pornografie a unuia dintre parteneri. Soțul și soția trebuie să respingă cu fermitate orice atracție spre această practică și orice tendință de a manifesta vreun interes sexual față de altcineva în afară de partenerul conjugal. Chiar și faptul de a lăsa impresia că flirtează cu altcineva denotă lipsă de iubire și este un lucru ce ar trebui evitat. Dacă ne vom aminti că Dumnezeu vede toate gândurile și acțiunile noastre, ne vom întări hotărârea de a-i fi plăcuți și de a rămâne caști. (Citește Matei 5:27, 28; Evrei 4:13.)

CÂND ÎN CĂSNICIE APAR TENSIUNI

10, 11. a) Cât de răspândit este divorțul? b) Ce spune Biblia despre separare? c) Ce îi va ajuta pe partenerii conjugali să nu recurgă repede la separare?

10 Dacă în căsnicie persistă unele probleme grave, unul dintre parteneri sau chiar amândoi s-ar putea gândi la separare sau la divorț. În unele țări, mai bine de jumătate dintre cuplurile căsătorite ajung să divorțeze. Această tendință nu e la fel de răspândită și în congregația creștină. Totuși, înmulțirea problemelor conjugale în rândul slujitorilor lui Dumnezeu este un motiv de îngrijorare.

11 Biblia dă următoarele instrucțiuni: „Soția să nu se separe de soțul ei. Dacă totuși se separă, să rămână necăsătorită sau să se împace cu soțul ei, iar soțul să nu-și părăsească soția” (1 Cor. 7:10, 11). Separarea de partenerul conjugal nu ar trebui privită cu ușurință. Chiar dacă ar putea părea soluția când apar probleme grave, separarea cauzează deseori și mai multe probleme. După ce a repetat ce a spus Dumnezeu, și anume că un bărbat va  lăsa pe tatăl său și pe mama sa și se va alipi de soția sa, Isus a zis: „Ce a pus Dumnezeu în același jug omul să nu despartă” (Mat. 19:3-6; Gen. 2:24). Aceasta înseamnă că nici soțul și nici soția nu ar trebui ‘să despartă ce a pus Dumnezeu în același jug’. Iehova consideră căsătoria o legătură pe viață (1 Cor. 7:39). Dacă nu uită că toți îi vom da socoteală lui Dumnezeu, partenerii conjugali se vor simți îndemnați să depună eforturi sincere să-și rezolve repede problemele, pentru ca acestea să nu se agraveze.

12. Ce i-ar putea face pe partenerii conjugali să se gândească la separare?

12 La rădăcina unor probleme conjugale pot fi așteptările nerealiste. Când visurile de a avea o căsnicie fericită nu se împlinesc, o persoană ar putea să devină nemulțumită, să se simtă înșelată sau chiar să se umple de amărăciune. Deosebirile de ordin afectiv dintre parteneri sau cele legate de modul în care au fost crescuți pot cauza probleme. De asemenea, pot apărea neînțelegeri cu privire la bani, relația cu rudele și creșterea copiilor. Totuși, este lăudabil că marea majoritate a cuplurilor creștine găsesc împreună soluții convenabile pentru toate problemele de acest fel deoarece se lasă îndrumate de Dumnezeu.

13. Care sunt unele motive întemeiate de separare?

13 Uneori, separarea ar putea fi justificată. Refuzul de a se îngriji de familie, violența fizică extremă și periclitarea gravă a spiritualității sunt situații excepționale pe care unii le-au considerat motive de separare. Creștinii căsătoriți care au probleme grave ar trebui să caute ajutor la bătrâni. Acești frați cu experiență îi pot ajuta să aplice sfaturile din Cuvântul lui Dumnezeu. Pentru a rezolva problemele conjugale, ar trebui, de asemenea, să-l rugăm pe Iehova să ne dea spiritul său și să ne ajute să aplicăm principiile biblice și să manifestăm rodul spiritului (Gal. 5:22, 23). [2]

14. Ce îi îndeamnă Biblia pe creștinii al căror partener conjugal nu i se închină lui Iehova?

14 În unele cazuri, un creștin este căsătorit cu cineva care nu-i slujește încă lui Iehova. În această situație, Biblia prezintă motive întemeiate pentru care cei doi ar trebui să rămână împreună. (Citește 1 Corinteni 7:12-14.) Indiferent că partenerul necredincios își dă seama sau nu, el este „sfințit” deoarece este căsătorit cu o persoană credincioasă. Iar copiii lor mici sunt considerați „sfinți” și, astfel, au parte de ocrotirea divină. Pavel a spus: „De unde știi tu, soție, că nu-ți vei salva soțul? Sau de unde știi tu, soțule, că nu-ți vei salva soția?” (1 Cor. 7:16). În aproape toate congregațiile Martorilor lui Iehova există cupluri căsătorite în care cel ce îi slujea lui Iehova a avut un rol decisiv în ‘salvarea’ partenerului său.

15, 16. a) Ce le sfătuiește Biblia pe soțiile ai căror soți nu-i slujesc lui Dumnezeu? b) Care este situația unui creștin al cărui partener necredincios se separă?

15 Apostolul Petru le îndeamnă pe soțiile creștine să le fie supuse soților lor, „pentru ca, dacă unii nu ascultă de cuvânt, să fie câștigați fără cuvânt, prin purtarea soțiilor lor, fiindcă vor fi martori ai purtării voastre caste, pline de un respect profund”. Având un „spirit blând și liniștit, care este de mare valoare în ochii lui Dumnezeu”, o soție poate face mai mult pentru a-și câștiga soțul de partea închinării adevărate decât ar face dacă ar insista să-i vorbească despre convingerile ei religioase (1 Pet. 3:1-4).

16 Dar dacă partenerul necredincios alege să se separe? Biblia spune: „Dacă cel necredincios se separă, să se separe:  în astfel de împrejurări fratele sau sora nu mai este legat, ci Dumnezeu v-a chemat la pace” (1 Cor. 7:15). Asta nu înseamnă că, din punct de vedere biblic, partenerul credincios este liber să se recăsătorească, ci că nu este obligat să încerce să-și determine partenerul să rămână lângă el. Separarea poate aduce o oarecare pace. Iar creștinul poate spera că partenerul său se va întoarce cu dorința de a colabora pentru a-și salva căsnicia și că, în cele din urmă, va deveni credincios.

CARE AR TREBUI SĂ FIE PRIORITATEA NOASTRĂ

Faptul de a acorda prioritate lucrurilor spirituale vă poate ajuta să aveți o căsnicie mai fericită (Vezi paragraful 17)

17. Care ar trebui să fie prioritatea cuplurilor creștine?

17 Întrucât am ajuns în partea finală a ‘zilelor din urmă’, trăim ‘timpuri critice, cărora cu greu li se face față’ (2 Tim. 3:1-5). Însă, dacă rămânem tari din punct de vedere spiritual, vom putea contracara influențele negative ale acestei lumi. Pavel a scris: „A mai rămas puțin timp. De acum înainte, cei ce au soție să fie ca și cum n-ar avea . . . și cei ce se folosesc de lume, ca aceia care nu se folosesc din plin de ea” (1 Cor. 7:29-31). Pavel nu le-a spus cuplurilor căsătorite să-și neglijeze responsabilitățile conjugale. Însă, având în vedere că a mai rămas puțin timp, trebuie să acordăm prioritate lucrurilor spirituale (Mat. 6:33).

18. De ce pot creștinii să aibă o căsnicie fericită și reușită?

18 Chiar dacă trăim timpuri foarte grele și multe căsnicii se destramă în jurul nostru, putem avea o căsnicie fericită și reușită. Da, creștinii căsătoriți care rămân aproape de Iehova și de poporul său, care aplică sfaturile biblice și acceptă îndrumarea spiritului sfânt pot ocroti ‘ceea ce Dumnezeu a pus în același jug’ (Mar. 10:9).

^ [1] (paragraful 5) Numele au fost schimbate.

^ [2] (paragraful 13) Vezi apendicele „Ce spune Biblia cu privire la divorț și separare” din cartea „Păstrați-vă în iubirea lui Dumnezeu”.