Salt la conţinut

Salt la al doilea meniu

Salt la cuprins

Martorii lui Iehova

Română

Treziţi-vă!  |  Septembrie 2013

 PORTRETE DIN TRECUT

Zheng He

Zheng He

„Am străbătut întinderi nesfârşite de ape, peste o sută de mii de li *; am înfruntat valuri cât munţii, ce se înălţau până la ceruri, şi am zărit în depărtări ţinuturi barbare. . . .  În vreme ce pânzele noastre se umflau, zi şi noapte, înalte ca norii, corăbiile îşi continuau neostenite cursul rapid precum alunecarea unei stele, răzbind printre valurile sălbatice ca printr-o mulţime furioasă.“ (Inscripţie din oraşul Changle, Fujian, atribuită lui Zheng He, datând din secolul al XV-lea)

CHINA este o ţară a superlativelor. Are cea mai mare populaţie şi ocupă una dintre cele mai mari suprafeţe de pe glob. Chinezii au construit Marele Zid Chinezesc, una dintre cele mai îndrăzneţe construcţii din istorie. Iar flota construită de împăraţii chinezi Yongle şi Xuande, din dinastia Ming, a depăşit în dimensiuni toate flotele, la un loc, existente în următoarele cinci secole. Amiralul acelei flote a fost un musulman din sud-vestul Chinei pe nume Zheng He.

PUTERE, COMERŢ ŞI TRIBUT

Potrivit inscripţiei citate parţial la începutul articolului, misiunea lui Zheng He era aceea „de a exercita puterea transformatoare a virtuţii (imperiale) şi de a trata cu blândeţe popoarele îndepărtate“. În urma călătoriilor sale pe mare, „ţări de dincolo de orizont şi de la marginile pământului au devenit supuse [Chinei] . . . Barbari de dincolo de mări . . . s-au înfăţişat [la curtea imperială] aducând daruri şi obiecte preţioase“, mai spune inscripţia.

Câteva dintre porturile în care a ajuns flota lui Zheng He

Scopul pentru care împăraţii din dinastia Ming au organizat aceste expediţii a făcut subiectul unor dezbateri aprinse. Unii văd în Zheng He un ambasador cultural, bine intenţionat, al unei naţiuni puternice, totuşi paşnice. Alţii consideră  că misiunea amiralului era aceea de a impune dominaţia politică a Chinei asupra statelor vasale. Într-adevăr, Zheng He le-a oferit conducătorilor care l-au primit cu căldură cadouri impresionante şi sprijin politic, însă pe cei ce au refuzat să-i arate supunere şi să-i dea tribut împăratului chinez i-a subjugat şi i-a luat prizonieri. În urma impresionantelor lui expediţii, o mulţime de conducători din regiunea Oceanului Indian au trimis în China ambasadori pentru a-i aduce omagiu împăratului.

Flota condusă de Zheng He transporta şi obiecte de ceramică, porţelanuri şi mătăsuri confecţionate de meşteşugarii de la curtea imperială, pentru a fi vândute în porturi îndepărtate. Flota s-a întors cu pietre preţioase, fildeş, condimente, lemn tropical şi alte obiecte de lux apreciate de chinezi, inclusiv cu o girafă, despre care se spune că a stârnit mare vâlvă în China. Schimbul de bunuri şi de idei a permis lumii să vadă un crâmpei din impresionanta civilizaţie chineză a secolului al XV-lea.

Expediţiile lui Zheng He însă nu au continuat. Câteva decenii mai târziu, China a întors spatele relaţiilor comerciale şi diplomatice cu alte ţări. Îndrumat de sfătuitorii săi confucianişti, noul împărat ajuns la cârma ţării a închis uşa spre lumea de dincolo de graniţe şi a făcut tot posibilul ca ţara să rămână departe de influenţele străine. Flota Comorilor s-a pierdut în negura timpului după ce împăratul a distrus, se pare, consemnările expediţiilor maritime şi înseşi corăbiile. Poporul chinez, precum şi alte popoare au descoperit doar de curând această pagină uitată a istoriei şi epoca grandioasă în care Zheng He şi flota sa uriaşă stăpâneau mările.

^ par. 3 Li este o unitate de măsură chinezească pentru lungime, a cărei valoare a cunoscut unele variaţii de-a lungul secolelor. Se consideră că, pe timpul lui Zheng He, un li măsura aproximativ o jumătate de kilometru.