POTRIVIT Ministerului Sănătăţii şi al Serviciilor Sociale din SUA, „în perioada 1980–2002, numărul adolescenţilor supraponderali s-a triplat, iar cel al copiilor supraponderali a ajuns de peste două ori mai mare“. Printre riscurile pe termen lung asociate cu obezitatea infantilă * amintim hipertensiunea, diabetul, bolile cardiovasculare şi diverse tipuri de cancer.

Obezitatea infantilă poate fi atribuită diferitor factori, între care un stil de viaţă sedentar, campanii publicitare care îi vizează direct pe tineri şi uşurinţa cu care se găsesc pe piaţă alimente nesănătoase la un preţ relativ mic. Potrivit Centrelor Americane pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor, „obezitatea infantilă este cauzată de aportul caloric ridicat şi lipsa activităţii fizice“.

Atât copiii şi adolescenţii, cât şi adulţii ar trebui să-şi analizeze obiceiurile alimentare. Nu sunt necesare măsuri extreme. Câteva măsuri simple pot da rezultate uluitoare. Să vedem în continuare cazul unui tânăr pe nume Mark, care, după ce a făcut unele schimbări în obiceiurile sale alimentare, a constatat că sănătatea lui s-a îmbunătăţit considerabil şi a început să se simtă mai bine. „Am fost un mare consumator de junk-food“, recunoaşte Mark. În interviul ce urmează vom afla ce schimbări a făcut el.

Când ai început să ai probleme cu alimentaţia?

După ce am absolvit liceul. În acea perioadă am început să mănânc în oraş destul de des. Lângă locul meu de muncă erau două fast-fooduri şi luam aproape zilnic prânzul la unul dintre ele. Mi se părea mult mai uşor să merg la un fast-food decât să-mi pregătesc eu prânzul.

Ce s-a întâmplat după ce te-ai mutat singur?

Alimentaţia mea a avut şi mai mult de suferit. Nu ştiam să gătesc şi nici nu aveam mulţi bani; însă fast-foodul meu preferat se afla la două străzi distanţă. Mi se părea cea mai uşoară şi mai ieftină soluţie. Pe lângă că nu mâncam sănătos, mâncam şi prea mult. Nu mă mulţumeam cu un meniu obişnuit, de aceea  comandam o porţie suplimentară de cartofi prăjiţi, o băutură răcoritoare mai mare şi încă un hamburger, cât mai mare posibil — de fapt, orice îmi puteam permite.

Când ţi-ai dat seama că trebuie să faci o schimbare radicală în alimentaţie?

Când aveam puţin peste 20 de ani, am început să mă gândesc mai serios la sănătatea mea. Eram supraponderal. Mă simţeam tot timpul lipsit de vlagă şi îmi pierdusem încrederea de sine. Ştiam că trebuie să fac o schimbare.

Cum ai ajuns să mănânci cu moderaţie?

Am luat-o încetul cu încetul. Pentru început, am redus cantitatea de alimente consumate. Îmi ziceam: „Asta nu-i ultima mea masă; oricând pot să mai mănânc ceva“. Uneori, efectiv trebuia să mă ridic de la masă şi să plec. Dar ce bine mă simţeam după aceea! Era ca şi cum aş fi câştigat o bătălie.

Ai fost nevoit să iei unele măsuri drastice?

La unele lucruri a trebuit să renunţ total. De exemplu, am eliminat complet băuturile răcoritoare şi am băut doar apă. Mi-a fost foarte greu. Eram înnebunit după răcoritoare şi uram apa. După un pahar cu apă, obişnuiam să iau câteva înghiţituri de suc de fructe ca să am un gust plăcut în gură. După o vreme, apa nu mi s-a mai părut atât de rea.

Ce alte măsuri ai luat?

Am înlocuit alimentele nesănătoase cu unele sănătoase. Am început să mănânc fructe: mere, banane, căpşuni, afine, zmeură şi pepene. În plus, am adăugat în alimentaţia mea proteine slabe, precum carne de pui sau ton. Cu timpul, aceste alimente au devenit preferatele mele. Mă străduiesc să consum mai multe legume şi mai puţin din restul felului principal. Am observat că, dacă iau între mese gustări sănătoase, nu mănânc prea mult la ora mesei. În timp, pofta mea de junk-food a scăzut.

Ai renunţat complet să iei masa în oraş?

Nu. Mai ies uneori în oraş, dar sunt atent cât consum. Dacă porţia este prea mare, le cer ospătarilor o caserolă ca să iau o parte din mâncare la pachet. Înainte de a începe să mănânc, pun jumătate din porţie în caserolă. În acest fel, mănânc rezonabil, nu peste măsură doar ca să nu las mâncarea în farfurie.

Ce foloase ai în urma schimbărilor făcute?

Am slăbit şi sunt mai vioi. Mă simt mai bine în pielea mea. Dar, mai presus de toate, sunt fericit pentru că, îngrijindu-mi sănătatea, îl onorez pe Dumnezeu, cel care mi-a dat darul vieţii (Psalmul 36:9). Înainte credeam că e plictisitor să duci o viaţă sănătoasă. Acum însă, după ce am început să mănânc corect, n-aş schimba acest stil de viaţă pentru nimic în lume! *

^ par. 2 Termenul „obezitate infantilă“ se referă la o problemă de sănătate care îi afectează atât pe copii, cât şi pe adolescenţi. Specialiştii sunt de părere că probabilitatea ca tinerii supraponderali să rămână supraponderali şi la vârsta adultă este de 70%.

^ par. 20 Revista Treziţi-vă! nu recomandă un anumit regim alimentar. Înainte de a lua o decizie în ce priveşte alimentaţia, fiecare persoană trebuie să analizeze cu atenţie opţiunile pe care le are şi să consulte un medic. Evitaţi dietele în vogă care pot fi periculoase.