Opera unui Proiectant?

Osul şi rezistenţa lui

● Osul a fost numit „o capodoperă a ingineriei, având o mare rezistenţă la întindere şi la compresie şi o elasticitate deosebită“. De ce?

Gândiţi-vă: Scheletul uman cuprinde aproximativ 206 oase şi 68 de articulaţii. Cel mai lung os este femurul, sau osul coapsei; cel mai mic este scăriţa, un oscior din interiorul urechii. Oasele, muşchii, cartilajele şi articulaţiile dau unui corp sănătos o uluitoare flexibilitate şi mobilitate, lucru evident în cazul gimnaştilor de performanţă. „Doar degetul mare de la mână ar convinge pe oricine că arhitectul corpului nostru (indiferent cine ar fi acesta în accepţiunea fiecăruia) trebuie să fie un geniu!“, afirmă National Space Biomedical Research Institute.

Mai mult, oasele pot fi supuse la presiuni extraordinare. „Sunt construite după aceleaşi principii ca betonul armat“, precizează institutul. „Oţelul din betonul armat îi conferă acestuia rezistenţă la întindere, iar cimentul, nisipul şi pietrişul, rezistenţă la compresie. Totuşi, rezistenţa la compresie a osului este mai mare decât a betonului armat de cea mai bună calitate.“ Robert Ritchie, profesor de ştiinţă a materialelor la Universitatea din California, Berkeley (SUA), a declarat: „Ne-am dori să putem copia această proprietate a osului“.

Spre deosebire de beton, osul este un organ esenţial al multor organisme. Şi mai impresionantă este însă dinamica sa. Se regenerează, reacţionează la hormonii care îi influenţează dezvoltarea şi chiar joacă un rol-cheie în formarea celulelor sanguine. În plus, asemenea muşchilor, osul se întăreşte proporţional cu sarcina aplicată asupra lui. Iată de ce atleţii au oase mai grele decât persoanele ce duc o viaţă sedentară.

Ce credeţi: A apărut osul din întâmplare sau este opera unui Proiectant?

[Legenda ilustraţiei de la pagina 25]

Structura osului (imagine mărită)

[Provenienţa ilustraţiilor/fotografiei]

Osul: © MedicalRF.com/age fotostock; imaginea mărită: © Alfred Pasieka/Photo Researchers, Inc.; gimnastul: Cultura RF/Punchstock