Potrivit Bibliei

Cum priveşte Dumnezeu convieţuirea a două persoane înainte de căsătorie?

ŢI-AI cumpăra un costum sau o rochie fără să le fi încercat înainte? Bineînţeles că nu. În fond, n-ai vrea să descoperi că acel articol vestimentar nu-ţi vine şi că ţi-ai irosit timpul şi banii.

Mulţi oameni aplică acest raţionament şi la căsătorie, gândindu-se că e mai bine ca un bărbat şi o femeie să convieţuiască înainte de a se căsători legitim. „Dacă lucrurile nu merg bine, cei doi se pot despărţi, fără să mai treacă printr-un proces de divorţ complicat şi costisitor“, spun ei.

Unii dintre cei care gândesc astfel probabil că au văzut un prieten suportându-şi cu greu partenerul conjugal sau poate că au văzut familii nefericite în care soţii nu se mai iubesc. Prin urmare, trag concluzia că e mai înţelept să trăiască o perioadă cu viitorul partener de căsătorie.

Ce spune Biblia în această privinţă? Pentru a găsi răspunsul, trebuie să aflăm ce ne învaţă Cuvântul lui Dumnezeu despre instituţia căsătoriei.

„O singură carne“

Biblia arată că Dumnezeu pune mare preţ pe căsătorie. Iar asta nu ne miră, întrucât Iehova Dumnezeu însuşi a instituit căsătoria (Geneza 2:21–24). Încă de la crearea omului, scopul lui Iehova a fost ca, prin căsătorie, bărbatul şi femeia să devină „o singură carne“ (Geneza 2:24). După ce a citat pasajul biblic în care e menţionat acest lucru, Isus a adăugat: „Ce a pus Dumnezeu în acelaşi jug omul să nu despartă“ (Matei 19:6).

E adevărat că unele căsnicii se sfârşesc prin divorţ. * Însă asta nu din cauza vreunui neajuns al instituţiei căsătoriei în sine, ci mai degrabă din cauză că unul din parteneri sau amândoi nu reuşesc să se ridice la înălţimea jurământului făcut.

Să zicem că un bărbat şi o femeie au o maşină pe care nu o întreţin potrivit instrucţiunilor date de producător. Dacă automobilul se strică, cine este de vină? Producătorul sau proprietarii, care nu l-au întreţinut cum se cuvine?

Acelaşi principiu se aplică şi la căsătorie. Când soţul şi soţia au grijă de relaţia lor şi sunt hotărâţi să-şi rezolve problemele punând în practică principiile biblice, nici nu se pune problema divorţului. Devotamentul în căsnicie  le conferă un sentiment de siguranţă celor doi. În acest caz, căsătoria asigură cadrul unei relaţii pline de iubire.

‘Abţine-te de la fornicaţie’

Însă poate că te întrebi: „De ce să nu trăim împreună o perioadă înainte de a ne căsători? N-am arăta oare astfel respect faţă de sfinţenia căsătoriei?“.

Răspunsul Bibliei este fără echivoc. Pavel a îndemnat: ‘Abţineţi-vă de la fornicaţie’ (1 Tesaloniceni 4:3). Termenul „fornicaţie“ se referă la orice fel de relaţii sexuale în afara căsătoriei, deci şi la relaţiile sexuale dintre două persoane care convieţuiesc cu intenţia de a se căsători. Potrivit Bibliei, aşadar, este greşit ca două persoane de sex opus să trăiască în concubinaj, chiar dacă intenţionează să se căsătorească mai târziu.

Sunt principiile biblice demodate? Unii aşa ar putea crede. La urma urmei, în multe ţări concubinajul este considerat ceva normal — indiferent de intenţia celor doi. Gândeşte-te însă la rezultate. Oare cei care trăiesc în concubinaj au găsit secretul reuşitei familiale? Sunt ei mai fericiţi decât cei care se căsătoresc de la bun început? Oare cei care trăiesc împreună înainte de a se căsători au mai multe şanse de a-şi rămâne fideli unul altuia după ce se căsătoresc? Studiile arată contrariul. Mulţi dintre cei care au trăit în concubinaj înainte de a se căsători au mult mai multe neînţelegeri cu partenerul lor, unii chiar ajungând să divorţeze.

Anumiţi specialişti sunt de părere că astfel de studii nu reflectă realitatea. Potrivit unui psiholog, de pildă, situaţia celor ce decid să convieţuiască o perioadă înainte de căsătorie este diferită de situaţia celor ce aleg să se căsătorească fără a fi trăit în concubinaj. În opinia aceluiaşi specialist, când e vorba de rata divorţurilor, trebuie luată în calcul tocmai această diferenţă şi nu simplul fapt că cei doi au trăit sau nu în concubinaj. Cel mai mult contează „cât preţ pun cei doi pe statutul de om căsătorit“, afirmă acest psiholog.

Indiferent cum ar sta lucrurile, aceste cuvinte arată cât de important este să ne însuşim punctul de vedere divin referitor la căsătorie. Biblia afirmă: „Căsătoria să fie onorabilă la toţi“ (Evrei 13:4). Când un bărbat şi o femeie îşi jură să rămână „o singură carne“ şi trăiesc la înălţimea jurământului făcut, legătura dintre ei nu se rupe uşor (Eclesiastul 4:12).

Întorcându-ne acum la ilustrarea de la începutul articolului, e absolut necesar să încerci o haină înainte de a o cumpăra. Însă acest lucru nu se aplică la convieţuirea înainte de căsătorie, ci la cunoaşterea persoanei cu care intenţionezi să te căsătoreşti. Deşi adesea minimalizat, acest aspect este vital şi reprezintă unul dintre secretele reuşitei familiale.

[Notă de subsol]

^ par. 9 Potrivit Bibliei, singurul motiv de divorţ cu posibilitatea recăsătoririi îl constituie relaţiile sexuale extraconjugale (Matei 19:9).

V-AŢI ÎNTREBAT VREODATĂ?

▪ Potrivit Bibliei, de ce nu sunt permise relaţiile sexuale în afara căsătoriei? (Psalmul 84:11; 1 Corinteni 6:18)

▪ Ce calităţi ar trebui să cauţi la un viitor partener de căsătorie? (Rut 1:16, 17; Proverbele 31:10–31)

[Chenarul de la pagina 29]

‘PĂCAT ÎMPOTRIVA PROPRIULUI CORP’

Biblia spune: „Cine practică fornicaţia păcătuieşte împotriva propriului corp“ (1 Corinteni 6:18). De fapt, milioanele de oameni care au murit în ultimele decenii de SIDA şi de alte boli cu transmitere sexuală confirmă cu prisosinţă adevărul acestor cuvinte. Iar asta nu este totul. Studiile arată că depresia şi încercările de suicid sunt mai răspândite în rândul tinerilor activi din punct de vedere sexual. Promiscuitatea aduce cu sine şi sarcini nedorite, iar în unele cazuri chiar avort. Având în vedere aceste lucruri, putem conchide că normele morale consemnate în Biblie nu sunt demodate.