„Reţeta“ adevăratei fericiri

SAVOAREA bucatelor servite cu ocazia unei mese depinde nu numai de reţetă, ci şi de iscusinţa bucătarului! Într-o oarecare măsură, la fel stau lucrurile şi cu fericirea. Nici aceasta nu depinde de un singur factor, ci de mai mulţi, între care munca, destinderea, timpul petrecut cu membrii familiei şi cu prietenii şi activităţile spirituale. Dar există şi factori mai puţin evidenţi, precum atitudinea, dorinţele şi obiectivele în viaţă.

Din fericire, nu trebuie să descoperim singuri „reţeta“ adevăratei fericiri. De ce? Deoarece Creatorul ne-a lăsat o minunată carte de instrucţiuni. Este vorba despre Biblie, disponibilă în prezent în întregime sau parţial în 2 377 de limbi şi dialecte, în acest sens depăşind cu mult orice altă carte din lume!

Acest lucru impresionant reflectă preocuparea lui Dumnezeu faţă de fericirea şi bunăstarea spirituală a tuturor oamenilor (Faptele 10:34, 35; 17:26, 27). „Eu . . . te învăţ ce este de folos“, spune însuşi Dumnezeu. Dacă respectăm poruncile lui, el promite că pacea şi liniştea se vor revărsa asupra noastră „ca un râu“. — Isaia 48:17, 18.

Promisiunea lui Dumnezeu ne aduce aminte de cuvintele lui Isus citate în articolul precedent: „Fericiţi sunt cei conştienţi de necesităţile lor spirituale“ (Matei 5:3). Această conştientizare a valorilor spirituale nu este o devoţiune de suprafaţă. Dimpotrivă, ne influenţează orice aspect al vieţii. Ea reflectă dorinţa noastră de a asculta de Dumnezeu şi de a ne lăsa învăţaţi de el, deoarece suntem pe deplin convinşi că el ne cunoaşte mult mai bine decât noi înşine. Iată ce a mărturisit Errol, care studiază Biblia de peste 50 de ani: „Ceea ce mă convinge mai mult decât orice că Biblia  este opera lui Dumnezeu e că aplicarea învăţăturilor ei aduce foloase!“ Să ne gândim, bunăoară, la excelentul sfat biblic referitor la goana după bogăţii şi plăceri.

Îndrumare înţeleaptă în privinţa banilor

„Chiar când cineva are din abundenţă, viaţa lui nu rezultă din lucrurile pe care le posedă“, a spus Isus (Luca 12:15). În ochii lui Dumnezeu, adevărata ta valoare nu rezidă în mărimea contului bancar. De fapt, goana după bogăţii adesea sporeşte îngrijorările, acestea răpindu-ne bucuria de a trăi şi furându-ne mult timp de la alte activităţi importante. — Marcu 10:25; 1 Timotei 6:10.

Potrivit lui Richard Ryan, profesor de psihologie în Statele Unite, cu cât oamenii caută mai mult fericirea în lucrurile materiale, cu atât le e mai greu să o găsească. Scriitorul biblic Solomon a spus: „Cine iubeşte argintul nu se satură niciodată de argint şi cine iubeşte bogăţia multă nu trage folos din ea“ (Eclesiastul 5:10). Situaţia s-ar putea compara cu mâncărimea provocată de muşcătura unui ţânţar: cu cât te scarpini mai mult, cu atât te mănâncă mai tare, până când acolo se face rană.

Biblia ne îndeamnă să muncim din greu şi să ne bucurăm de rodul muncii noastre (Eclesiastul 3:12, 13). În felul acesta, ne creşte respectul de sine, un alt ingredient important al fericirii adevărate. De asemenea, ne putem bucura de unele lucruri bune ale vieţii. Există însă o diferenţă între a ne bucura de unele lucruri bune pe care le pot înlesni banii şi a face din goana după bogăţii obiectivul principal al vieţii.

Plăcerile au locul lor

Aprecierea lucrurilor spirituale ne ajută să tragem cele mai mari foloase de pe urma recreerii, a destinderii şi a altor plăceri. Şi Isus s-a bucurat de unele ocazii unde s-a  consumat mâncare şi băutură (Luca 5:29; Ioan 2:1–10). Însă pentru el, acestea nu erau principala sursă de bucurie. Dimpotrivă, el a găsit cea mai mare satisfacţie în urmărirea unor obiective spirituale, precum faptul de a-i ajuta pe alţii să-l cunoască pe Dumnezeu şi să afle scopul său cu privire la omenire. — Ioan 4:34.

Regele Solomon a vrut să vadă dacă plăcerile aveau să-i aducă fericirea. ‘Vreau să gust plăcerea’, şi-a zis el. Acest rege bogat nu a ezitat să caute plăcerile. Dimpotrivă, s-a cufundat în ele! Totuşi, cum s-a simţit el după aceea? „Şi aceasta este deşertăciune“, a concluzionat Solomon. — Eclesiastul 2:1.

Un sentiment de gol şi de neîmplinire; iată ce simt în general cei ce caută plăcerile. De fapt, când cercetătorii au pus în balanţă, pe de o parte, goana după plăceri şi, pe de alta, munca rodnică, activităţile spirituale şi timpul petrecut cu familia, ei au descoperit că goana după plăceri era factorul ce contribuia cel mai puţin la fericirea generală a subiecţilor care au participat la studiu.

Fiţi generoşi şi recunoscători

Departe de a fi egocentrici, oamenii fericiţi sunt generoşi şi interesaţi de binele altora. „Este mai multă fericire în a da decât în a primi“, a spus Isus (Faptele 20:35). Pe lângă lucruri materiale, putem oferi din timpul şi energia noastră, daruri care vor fi mult mai preţuite, îndeosebi de membrii familiei. Partenerii conjugali trebuie să petreacă timp împreună pentru a-şi păstra fericirea şi relaţiile puternice în căsătorie, iar părinţii trebuie să-şi facă timp să stea cât mai mult de vorbă cu copiii, să le arate afecţiune şi să îi înveţe. Când membrii familiei dăruiesc în acest mod, ei se simt bine, iar căminul lor devine un cuib al fericirii.

În altă ordine de idei, când alţii îţi dăruiesc ceva, poate din timpul lor sau poate altceva, te ‘arăţi recunoscător’ (Coloseni 3:15)? Respectarea acestor cuvinte poate avea o influenţă pozitivă asupra relaţiilor cu ceilalţi şi ne poate spori enorm bucuria. Când cineva îţi arată cu sinceritate recunoştinţă, nu-i aşa că te simţi copleşit?

De asemenea, manifestarea recunoştinţei ne ajută să fim mai conştienţi de lucrurile bune care ni se întâmplă. Într-un studiu, o cercetătoare de la Universitatea din Riverside (California, SUA) i-a rugat pe subiecţi să ţină „un jurnal al recunoştinţei“, în care să noteze pentru ce anume erau recunoscători. Nu a fost deloc surprinzător când s-a observat că, după şase săptămâni, subiecţii erau vizibil mai fericiţi.

Ce lecţie putem învăţa de aici? Indiferent de situaţie, încercaţi să vedeţi latura pozitivă a lucrurilor. De fapt, chiar Biblia ne îndeamnă: „Bucuraţi-vă întotdeauna . . . Aduceţi mulţumiri  în legătură cu orice lucru“ (1 Tesaloniceni 5:16, 18). Bineînţeles, trebuie să depunem eforturi conştiente să nu uităm lucrurile bune care ni se întâmplă. De ce să nu facem din aceasta un obiectiv personal?

Iubirea şi speranţa — cheia fericirii

S-a spus pe bună dreptate că, încă de la naştere, avem nevoie de iubire. Fără de ea, oamenii se ofilesc. Dar ce este, în realitate, iubirea? Deşi cuvântul e des folosit în prezent, Biblia îl descrie în termeni sugestivi: „Iubirea este îndelung răbdătoare şi bună. Iubirea nu este geloasă, nu se laudă, nu se îngâmfă, nu se comportă indecent, nu îşi caută propriile interese, nu se irită. Nu ţine cont de răul suferit. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură cu adevărul. Îndură totul, crede totul, speră totul, suportă totul“. — 1 Corinteni 13:4–8.

Cât de neegoistă este iubirea adevărată! Deoarece „nu îşi caută propriile interese“, pune fericirea altora mai presus de propria fericire. Din păcate, o astfel de iubire e tot mai greu de găsit. De fapt, în marea sa profeţie privitoare la sfârşitul acestui sistem de lucruri, Isus a spus că „iubirea celor mai mulţi se va răci“. — Matei 24:3, 12; 2 Timotei 3:1–5.

Situaţia însă nu va continua aşa la nesfârşit, deoarece este o insultă la adresa Creatorului, personificarea iubirii (1 Ioan 4:8). În curând, Dumnezeu va curăţa pământul de toţi oamenii care se lasă dominaţi de ură sau de lăcomie. El însă îi va păstra în viaţă doar pe cei ce se luptă să cultive iubirea descrisă mai înainte. Drept urmare, pe întregul pământ vor domni pacea şi fericirea. Promisiunea biblică se va împlini cu siguranţă: „Încă puţin timp şi cel rău nu va mai fi; te vei uita la locul unde era şi nu va mai fi. Cei blânzi moştenesc pământul şi se vor desfăta în belşug de pace“. — Psalmul 37:10, 11.

Imaginaţi-vă că fiecare zi vă va aduce ‘desfătare’! Nu este, aşadar, de mirare că Biblia îndeamnă: „Bucuraţi-vă în speranţă“ (Romani 12:12). Aţi dori să cunoaşteţi mai multe despre minunata speranţă pe care o oferă Dumnezeu omenirii ascultătoare? Dacă da, vă rugăm să citiţi articolul următor.

[Text generic pe pagina 7]

„Este mai multă fericire în a da decât în a primi.“ — Faptele 20:35.

[Chenarul/Fotografia de la pagina 5]

Oameni de succes — Care este adevărul?

Din când în când auzim unele relatări despre oameni care s-au născut într-un cămin defavorizat, dar care, luptând împotriva adversităţilor, au ajuns în cele din urmă bogaţi. „Uneori se vorbeşte despre astfel de cazuri pentru a dovedi că, în pofida unei copilării nefericite, oamenii pot răzbi într-o situaţie nefavorabilă, bucurându-se apoi de succes“, se explică într-un raport pe tema fericirii dat publicităţii în San Francisco Chronicle. „Potrivit cercetărilor, problema este că, în realitate, aceşti indivizi nu au ajuns chiar atât de fericiţi, ci au ajuns doar bogaţi.“

[Chenarul/Fotografia de la pagina 6]

Mai fericiţi, mai sănătoşi

O bună dispoziţie este o bună doctorie. „Se pare că fericirea sau stările mintale asemănătoare, precum optimismul şi spiritul de mulţumire, reduc riscul sau limitează gravitatea bolilor cardiovasculare, bolilor de plămâni, diabetului, hipertensiunii, răcelilor şi infecţiilor căilor respiratorii superioare“, se spune în revista Time. Mai mult, un studiu condus în Olanda în rândul bolnavilor înaintaţi în vârstă a dezvăluit că, pe parcursul a nouă ani, o atitudine pozitivă şi fericită a redus riscul de deces cu nu mai puţin de 50%!

Nu se ştie cu exactitate cum anume influenţează stările mintale sănătatea corpului. Însă cercetările arată că, la oamenii pozitivi şi fericiţi, nivelul cortizolului, principalul hormon secretat de organism la stres, despre care se ştie că suprimă sistemul imunitar, este mai mic.

[Legenda fotografiei de la paginile 4, 5]

Aşa cum respectarea unei reţete bune poate avea drept rezultat o masă delicioasă, la fel şi acceptarea îndrumării divine poate aduce fericire