Ce ştim acum despre gripă

SUNTEM în anul 1997. Un om de ştiinţă se află în sătucul Brevig, locuit de eschimoşi. Stă pe tundra îngheţată din Peninsula Seward (Alaska), având în faţă trupul exhumat al unei tinere, pe care, ajutat de patru eschimoşi, l-a scos din permafrost. E o victimă a gripei din 1918, şi de atunci zace îngheţată în acest loc.

La ce poate ajuta examinarea cadavrului? Oamenii de ştiinţă speră că agentul care a cauzat gripa este încă în plămânii tinerei şi că, prin tehnici avansate de genetică, îl pot izola şi identifica. De ce le-ar fi de folos aceste informaţii? Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie să aflăm mai întâi cum acţionează virusurile şi de ce sunt atât de periculoase.

Un virus ce poate fi mortal

În prezent se ştie că gripa este provocată de un virus şi că se poate transmite prin secreţiile respiratorii eliberate prin tuse, strănut şi vorbit. E prezent pretutindeni, chiar şi la Tropice, unde este activ pe tot parcursul anului. În Emisfera nordică, sezonul gripal ţine din noiembrie până în martie, iar în Emisfera sudică, din aprilie până în septembrie.

Dintre toate virusurile, virusul gripal de tip A este cel mai periculos. În comparaţie cu alte virusuri, este mic. Are, în general, formă sferică şi prezintă protuberanţe. Când infectează o celulă umană, se reproduce uluitor de repede. În circa zece ore, din celula infectată sunt eliberate între 100 000 şi 1 000 000 de „cópii“ ale virusului gripal.

Caracteristica de temut a acestui organism simplu este capacitatea de a se transforma rapid. Deoarece virusul se reproduce foarte repede (mult mai repede decât virusul HIV), „copiile“ nu sunt exacte. Unele sunt atât de diferite, încât sistemul imunitar nu le poate identifica. De aceea avem de luptat în fiecare an cu alte virusuri, care prezintă noi antigene — substanţe care ne testează imunitatea. Dacă antigenul se schimbă în mod semnificativ, sistemul imunitar luptă cu greu şi există riscul unei pandemii.

Virusurile gripale infectează şi animalele, ceea ce poate avea consecinţe grave asupra oamenilor. Se crede că porcul poate fi gazda  virusurilor care infectează păsări, de exemplu puii de găină sau raţele, dar şi a virusurilor care infectează omul.

Aşadar, dacă un porc este infectat cu ambele tipuri de virus — unul care infectează animalele şi altul, omul —, din combinarea genelor celor două tulpini poate rezulta o tulpină nouă de virus gripal la care omul nu are imunitate. Unii sunt de părere că în fermele de pui şi porci în preajma cărora locuiesc oamenii — caz des întâlnit în Asia — pot apărea noi tulpini de virusuri gripale.

De ce a devenit atât de virulent?

Din ce cauză s-a transformat virusul gripal din 1918–1919 într-o pneumonie gravă ce a secerat vieţile atâtor tineri? Deşi nici un virus din acea vreme nu a supravieţuit până astăzi, oamenii de ştiinţă au sperat că vor găsi totuşi un specimen îngheţat, că vor putea să izoleze ARN intact şi să afle de ce această tulpină de virus a făcut atâtea victime. Iar eforturile lor n-au fost cu totul zadarnice!

Folosindu-se de specimenul îngheţat găsit în Alaska, despre care s-a vorbit la începutul articolului, o echipă de oameni de ştiinţă au identificat şi au secvenţializat majoritatea genelor virusului gripal din perioada 1918–1919. Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă nu au aflat încă de ce a ucis gripa atâţia oameni. Se pare că această tulpină se înrudea cu o tulpină a virusului gripal care a infectat porcii şi păsările.

Ar putea lovi din nou?

Potrivit opiniei multor specialişti, nu se pune problema dacă un virus gripal la fel de virulent va lovi din nou, ci când şi cum va lovi el. De fapt, unii se aşteaptă la o epidemie de gripă o dată la aproximativ 11 ani şi la izbucnirea unui tip foarte periculos de gripă o dată la aproximativ 30 de ani. Potrivit acestor estimări, omenirea este în pragul unei noi pandemii.

Revista medicală Vaccine preciza într-un număr din anul 2003: „Au trecut 35 de ani de la ultima pandemie de gripă, iar cel mai lung interval înregistrat între pandemii este de 39 de ani“. Articolul continua: „Virusul ce cauzează pandemia ar putea apărea în China sau într-o ţară vecină ei şi ar putea conţine antigene  de suprafaţă sau elemente virulente provenite de la virusurile de origine animală“.

Iată ce previziune făcea articolul din Vaccine cu privire la virus: „Se va răspândi cu repeziciune pretutindeni pe glob. Vor veni câteva valuri de infecţii gripale. Rata morbidităţii şi cea a mortalităţii vor fi foarte ridicate în rândul tuturor categoriilor de vârstă. Toate ţările vor suferi grav pe plan economic şi social. Nici măcar sistemele de sănătate din cele mai dezvoltate ţări nu vor putea ţine pasul cu cererea de servicii medicale“.

Cât de mare este ameninţarea? John M. Barry, autorul cărţii The Great Influenza, ne răspunde astfel: „Un terorist care deţine o armă nucleară este coşmarul oricărui politician. La fel ar trebui să fie şi o nouă pandemie de gripă“.

Ce tratamente există?

Poate vă întrebaţi: „Dar nu dispunem noi azi de tratamente eficiente?“ Răspunsul la această întrebare are o parte bună şi una rea. Partea bună este că antibioticele pot reduce rata mortalităţii în cazul pneumoniilor bacteriene secundare, iar anumite medicamente pot lupta cu succes împotriva unor tulpini de virusuri gripale. În plus, vaccinurile pot avea sorţi de izbândă împotriva unui virus gripal, dacă îi sunt identificate corect tulpinile şi dacă sunt produse la timp. Care este partea rea?

De la gripa porcină din 1976 şi până la criza de vaccinuri antigripale din 2004, istoria vaccinării n-a fost la înălţimea aşteptărilor. Deşi de la Primul Război Mondial încoace medicina a înregistrat mari progrese, medicii n-au găsit nici o armă împotriva unui virus puternic.

O întrebare încă ne frământă: S-ar putea repeta episodul din 1918–1919? Iată ce se afirmă într-un articol dat publicităţii de National Institute for Medical Research din Londra: „În unele privinţe, condiţiile de astăzi se aseamănă cu cele din 1918: Datorită dezvoltării transporturilor, se circulă mult în toată lumea; există câteva zone sfâşiate de război, cu probleme specifice: malnutriţie şi condiţii improprii de igienă; pe glob sunt şase miliarde şi jumătate de oameni, dintre care cei mai mulţi trăiesc la oraş în condiţii precare: fără canalizare corespunzătoare şi sisteme de evacuare a resturilor menajere“.

Iată ce spune un respectat specialist american: „Cu fiecare an ce trece, suntem tot mai aproape de o nouă pandemie“. Înseamnă că viitorul e sumbru? Că nu mai există nici o speranţă? Nicidecum!

[Legenda fotografiei de la pagina 8]

Noi tulpini de virusuri gripale pot apărea în ferme

[Provenienţa fotografiei]

BAY ISMOYO/AFP/Getty Images

[Legenda fotografiei de la paginile 8, 9]

Virusul gripal de tip A

[Provenienţa fotografiei]

© Science Source/Photo Researchers, Inc

[Legenda fotografiei de la pagina 9]

Cercetătorii au examinat specimene ale virusului din 1918–1919

[Provenienţa fotografiei]

© TOUHIG SION/CORBIS SYGMA