Alcoolul şi sănătatea

„Santé!“, „Salute!“, „Za vaşe zdorovie!“, „Chuc suc khoe!“. Indiferent că sunt în Franţa, Italia, Rusia sau Vietnam, când beau ceva împreună, prietenii obişnuiesc să-şi ureze „Sănătate!“. Cu toate acestea, milioane de oameni din întreaga lume ajung în mormânt din cauza alcoolului.

FOLOSIREA necugetată a alcoolului este o problemă complexă, care prezintă trei faţete: consumul periculos, consumul dăunător şi dependenţa. Consumul periculos, aşa cum e definit de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, reprezintă „consumarea cu regularitate a alcoolului ce poate avea consecinţe grave“ pe plan fizic, mintal sau social şi înseamnă în acelaşi timp şi depăşirea limitelor recomandate de autorităţile medicale sau impuse de lege.  Consumul dăunător, numit şi abuz de alcool, se referă la acel consum care a cauzat deja probleme fizice sau mintale, dar care încă nu a dus la dependenţă. Dependenţa a fost definită drept „pierderea puterii de a te abţine de la alcool“. O persoană dependentă tânjeşte după alcool, continuă să bea în pofida diverselor afecţiuni cauzate de alcool şi prezintă simptome de sevraj în lipsa lui.

Vârsta, sexul sau naţionalitatea nu vă scutesc de riscurile consumului excesiv de alcool. Dar ce efecte are alcoolul asupra organismului? Ce riscuri prezintă consumul excesiv asupra sănătăţii? Şi ce anume înseamnă a consuma alcool cu moderaţie?

Periculos pentru minte

Etanolul, compusul chimic din majoritatea băuturilor alcoolice, este o neurotoxină, cu alte cuvinte o substanţă care poate afecta sau distruge sistemul nervos. Când cineva e în stare de ebrietate este, de fapt, ca otrăvit. În cantităţi mari, etanolul poate cauza coma şi moartea. De exemplu, în rândul studenţilor din Japonia e foarte cunoscută practica ikkinomi, care constă în a bea alcool repede, pe nerăsuflate. Aceasta cauzează anual moartea multor studenţi. Organismul transformă etanolul în substanţe inofensive, dar nu imediat. Dacă nu are suficient timp pentru a-l transforma, organismul acumulează etanolul, care începe să afecteze vizibil funcţiile cerebrale. În ce fel?

Vorbirea, vederea, coordonarea, gândirea şi comportamentul depind toate de o serie de reacţii chimice foarte complexe care au loc la nivelul neuronilor, celule cu rol foarte important. Etanolul modifică aceste reacţii, inhibând sau sporind activitatea anumitor neurotransmiţători, substanţe chimice care transmit semnale de la un neuron la altul. Astfel, fluxul de informaţii prelucrate de creier este afectat, iar acesta nu  mai funcţionează normal. De aceea, dacă o persoană bea peste măsură, vorbirea i se îngreunează, vederea i se înceţoşează, mişcările îi încetinesc, iar controlul asupra acţiunilor sale scade. Toate acestea sunt simptomele intoxicaţiei cu alcool.

Când o persoană consumă alcool timp îndelungat, creierul îşi adaptează procesele chimice încercând să anuleze efectele toxice ale etanolului şi să păstreze funcţiile nervoase nealterate. Aceasta duce la toleranţă, situaţie în care aceeaşi cantitate de alcool nu mai are aceleaşi efecte ca înainte. Dependenţa apare când creierul s-a adaptat atât de mult la prezenţa alcoolului, încât în absenţa lui nu mai poate funcţiona normal. Corpul tânjeşte după alcool pentru a-şi păstra echilibrul chimic. Când unei persoane dependente îi lipseşte alcoolul, procesele chimice din creier sunt complet destabilizate. În acest moment apar simptomele de sevraj, între care anxietate, tremor sau chiar convulsii.

Pe lângă modificările proceselor chimice din creier, abuzul de alcool poate cauza atrofierea şi distrugerea celulelor, schimbând chiar structura creierului. Deşi refacerea parţială e posibilă prin abstinenţă, unele daune sunt iremediabile. Memoria şi alte funcţii cognitive sunt afectate. Nu doar consumul îndelungat de alcool poate provoca daune la nivelul creierului. Cercetările par să indice că abuzul de alcool chiar şi pentru scurt timp poate fi dăunător.

Cancerul şi bolile hepatice

Ficatul joacă un rol important în metabolizarea alimentelor, combaterea infecţiilor, reglarea fluxului sanguin şi înlăturarea substanţelor toxice, inclusiv a alcoolului, din organism. Consumul îndelungat de alcool afectează ficatul, acţionând în trei etape. În prima etapă, descompunerea etanolului încetineşte metabolismul grăsimilor, acestea acumulându-se în ficat. Afecţiunea se numeşte steatoză hepatică, sau ficat gras. Cu timpul, apare inflamaţia cronică a ficatului, sau hepatita. Alcoolul poate induce direct hepatita şi se pare că slăbeşte şi rezistenţa organismului la viruşii hepatitei C şi B. * Dacă nu  se iau măsuri, inflamaţia poate provoca distrugerea şi moartea celulelor hepatice. Continuându-şi acţiunea distrugătoare, alcoolul se pare că declanşează apoptoza, un proces natural ce constă în moarte celulară programată.

Stadiul final este ciroza. Continua inflamare şi distrugere celulară cauzează leziuni hepatice ireversibile. În cele din urmă, ficatul îşi pierde structura spongioasă, devenind noduros. Ţesutul cicatrizat blochează fluxul sanguin, ceea ce duce la insuficienţă hepatică şi deces.

Un alt efect secundar al alcoolului asupra ficatului este unul insidios. Capacitatea ficatului de a apăra organismul de agenţii cancerigeni slăbeşte. Pe lângă faptul că favorizează apariţia cancerului de ficat, alcoolul măreşte riscul dezvoltării cancerului bucal, faringian, laringian şi esofagian. În plus, alcoolul facilitează pătrunderea prin membranele mucoase din cavitatea bucală a substanţelor cancerigene din tutun, fumătorii fiind astfel mai expuşi riscului. Femeile care beau zilnic sunt mai expuse riscului de cancer mamar. Potrivit unui studiu, riscul la care sunt expuşi cei ce beau trei sau mai multe pahare de alcool pe zi este cu 69% mai mare decât la cei ce nu beau deloc.

Copii intoxicaţi

Abuzul de alcool are un efect deosebit de grav asupra copiilor nenăscuţi. „Alcoolul este mult mai dăunător pentru fetus decât oricare alt drog“, precizează International Herald Tribune. Când o femeie însărcinată bea, copilul ce i se dezvoltă în pântece asimilează şi el alcool, iar efectul toxic este extrem de mare îndeosebi în timpul dezvoltării intrauterine. Alcoolul cauzează daune iremediabile sistemului nervos central al fetusului. Neuronii nu se dezvoltă în mod corespunzător. Unele celule sunt distruse. Altele ajung să se dezvolte într-un alt loc decât ar fi normal.

Rezultatul, şi anume sindromul alcoolic fetal (SAF), este principala cauză de retard mintal la nou-născuţi. Copiii cu SAF prezintă capacitate intelectuală redusă, dificultăţi de vorbire, dezvoltare întârziată, tulburări de comportament, hiperactivitate şi tulburări de auz şi de vedere. De asemenea, mulţi copii cu SAF se nasc cu malformaţii faciale.

Mai mult decât atât, copiii a căror mamă a consumat chiar şi cantităţi moderate de alcool pe parcursul sarcinii pot avea anumite dezabilităţi, inclusiv probleme de comportament sau deficit de învăţare. „Nu trebuie să fii alcoolică pentru a-i face rău copilului; îi poţi  face rău şi dacă bei cu moderaţie“, precizează conferenţiara Ann Streissguth, de la secţia pentru prevenirea consumului de droguri şi alcool în timpul sarcinii (Universitatea din Washington). Potrivit raportului întocmit de Institutul Naţional de Sănătate şi Cercetări Medicale, Alcool — Effets sur la santé, „consumul de alcool are efecte insidioase pe parcursul sarcinii; pentru femeia însărcinată nu există o limită până la care să poată bea fără să se expună unor riscuri“. În consecinţă, cel mai înţelept ar fi ca femeile însărcinate sau cele ce intenţionează să rămână însărcinate să nu bea deloc alcool. *

Consumul moderat

Lista pericolelor consumului de alcool menţionate până acum nu este nici pe departe completă. În 2004, un articol din revista Nature preciza: „Chiar şi în cantităţi mici, alcoolul sporeşte riscul accidentărilor şi al apariţiei a circa 60 de boli“. Prin urmare, ce înseamnă a bea cu măsură? În prezent, milioane de oameni din întreaga lume consumă din când în când alcool. Factorul-cheie în ocrotirea sănătăţii este moderaţia. Dar ce înseamnă a bea cu moderaţie? Majoritatea oamenilor consideră că ei beau cu moderaţie, gândindu-se probabil că, atât timp cât nu se îmbată sau nu sunt dependenţi de alcool, nu există nici o problemă. Cu toate acestea, 1 din 4 persoane din Europa consumă o cantitate de alcool care prezintă pericole.

Potrivit diferitor surse, pentru bărbaţi consumul moderat de alcool înseamnă 20 g de alcool pur pe zi, sau două pahare obişnuite, iar pentru femei 10 g pe zi, sau un pahar obişnuit. Autorităţile medicale franceze şi britanice sugerează că „limitele rezonabile“ sunt trei pahare pe zi pentru bărbaţi şi două pentru femei. Institutul American de Alcoolism şi Abuz de Alcool le recomandă „oamenilor de peste 65 de ani să-şi limiteze consumul de alcool la un pahar pe zi“. * Cu toate acestea, fiecare reacţionăm diferit la alcool. În unele cazuri, chiar şi puţin poate fi prea mult. De pildă, „cantităţile moderate de alcool le pot dăuna oamenilor care prezintă tulburări de dispoziţie şi anxietate“, se precizează în 10th Special Report to the U.S. Congress on Alcohol and Health. Trebuie să se ţină cont de vârstă, antecedente medicale şi constituţie fizică. — Vezi chenarul „Reducerea riscului“.

Ce ajutor le stă la dispoziţie celor ce consumă alcool în exces? În următorul articol se va răspunde la această întrebare.

[Note de subsol]

^ par. 11 Potrivit unui studiu efectuat în Franţa, riscul apariţiei cirozei este de două ori mai mare la bolnavii cu VHC (virusul hepatitei C) care beau peste măsură decât la bolnavii cu VHC care beau cu moderaţie. Se recomandă ca persoanele cu VHC să bea foarte puţin alcool sau chiar deloc.

^ par. 17 Femeile care alăptează ar trebui să fie conştiente că alcoolul ajunge în laptele matern. De fapt, concentraţia de alcool din laptele matern este adesea mai mare decât cea din sânge, deoarece, în comparaţie cu sângele, laptele conţine mai multă apă, care reţine alcoolul.

^ par. 20 Întrucât dimensiunile aşa-numitului „pahar“ diferă de la o zonă la alta, cantitatea de alcool dintr-un pahar va depinde de uzanţele locale. Trebuie să se ţină cont de acest lucru înainte de a se consuma băuturi alcoolice.

 [Chenarul/Ilustraţiile de la pagina 5]

ALCOOLUL LA VOLAN

Restricţiile privitoare la conducerea unui autovehicul sub influenţa alcoolului există aproape de la apariţia automobilului. Prima ţară care a adoptat legi în această privinţă a fost Danemarca, în 1903.

Când bei pe stomacul gol, alcoolemia atinge valori maxime la circa o jumătate de oră de la consum. Contrar opiniilor larg răspândite, cafeaua, aerul proaspăt şi exerciţiile fizice nu diminuează efectele alcoolului. Doar timpul poate face acest lucru. Nu uita, de asemenea, că, dacă bei un pahar obişnuit de vin, de bere sau de spirtoase, conţinutul în alcool este acelaşi. *

Chiar şi cantităţile mici de alcool pot diminua capacitatea de a conduce. Alcoolul afectează văzul şi, ca urmare, indicatoarele de circulaţie par mai mici. Vederea periferică, precum şi capacitatea de a aprecia distanţele şi de a-ţi concentra atenţia asupra obiectelor îndepărtate slăbesc. Procesarea informaţiilor, reflexele şi capacităţile coordinative sunt încetinite.

Dacă faci un accident după ce ai băut alcool, probabilitatea ca leziunile să fie mai grave este mai mare decât dacă nu ai fi consumat alcool. Mai mult, şansele de a supravieţui unei intervenţii chirurgicale de urgenţă scad din cauza efectului alcoolului asupra inimii şi a circulaţiei. „Prin urmare, contrar opiniilor larg acceptate, majoritatea deceselor legate de consumul de alcool survin chiar în rândul şoferilor beţi“, precizează un raport efectuat de Institutul Francez de Sănătate şi Cercetări Medicale. Având în vedere pericolele, iată ce se recomandă în raport:

▪ Nu beţi înainte de a vă urca la volan.

▪ Nu vă urcaţi într-o maşină al cărei şofer a consumat alcool.

▪ Nu le permiteţi prietenilor sau părinţilor să conducă sub influenţa alcoolului.

[Notă de subsol]

^ par. 29 În general, organismul elimină aproximativ 7 g de alcool pe oră. Mărimea unui pahar obişnuit variază de la o ţară la alta. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, acesta conţine 10 g de alcool pur, echivalentul a circa 250 ml de bere, 100 ml de vin şi 30 ml de spirtoase.

[Legenda ilustraţiilor]

Aceste pahare conţin în general aceeaşi cantitate de alcool

Un pahar de bere obişnuită (330 ml conţinând 5% alcool)

Un singur pahar de spirtoase (whiskey, gin, vodca) (40 ml conţinând 40% alcool)

Un pahar de vin (140 ml conţinând 12% alcool)

Un pahar de lichior (70 ml conţinând 25% alcool)

[Chenarul de la pagina 6]

DEPENDENŢA DE ALCOOL ŞI FACTORII GENETICI

În dorinţa de a găsi un tratament pentru alcoolism, oamenii de ştiinţă s-au străduit să înţeleagă rolul genelor în geneza şi evoluţia acestuia. Ei au descoperit mai multe gene care se pare că influenţează reacţiile unei persoane la alcool. Totuşi, factorii genetici nu sunt singura cauză a alcoolismului. Deşi unii oameni au într-adevăr o predispoziţie genetică, dependenţa de alcool nu este inevitabilă. Un rol important îl au şi factorii de mediu. Printre factorii de risc au fost amintiţi lipsa unei educaţii corespunzătoare din partea părinţilor, influenţa unor membri ai familiei sau a unor prieteni care fac abuz de alcool, situaţii conflictuale, probleme afective, depresia, agresivitatea, căutarea de senzaţii tari, rezistenţa crescută la alcool sau dependenţa de alte substanţe. Atât aceşti factori, cât şi alţii favorizează apariţia dependenţei de alcool.

[Chenarul/Fotografia de la pagina 6]

FRANŢA:

Studiile arată că numărul oamenilor care consumă alcool în exces este de aproximativ cinci milioane, dintre care două sau trei milioane sunt dependenţi de alcool

NIGERIA:

Potrivit ziarului Daily Champion din Lagos, „peste 15 milioane de nigerieni sunt alcoolici“, adică aproape 12% din populaţie

PORTUGALIA:

În această ţară, consumul de alcool pur pe cap de locuitor este cel mai ridicat din lume. Zece la sută din populaţie suferă de „grave afecţiuni legate de alcool“, semnalează ziarul lisabonian Público

STATELE UNITE:

Potrivit raportului 10th Special Report to the U.S. Congress on Alcohol and Health, „despre aproximativ 14 milioane de americani — 7,4% din populaţie — se poate spune că fac abuz de alcool sau sunt alcoolici“

[Chenarul de la pagina 8]

REDUCEREA RISCULUI

Departamentul de sănătate mintală şi dependenţă de substanţe al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a dat publicităţii limitele până la care riscul ca alcoolul să producă efecte dăunătoare e scăzut. Un risc scăzut nu exclude totuşi un anumit risc. Fiecare individ reacţionează diferit la alcool.

▪ Nu bea mai mult de două pahare de alcool pe zi *

Abţine-te de la alcool cel puţin două zile pe săptămână

În următoarele situaţii chiar şi un pahar sau două pot fi prea mult:

▪ Când conduci un autovehicul sau manevrezi utilaje

▪ Când eşti însărcinată sau alăptezi

▪ Când iei unele medicamente

▪ Când ai anumite afecţiuni

▪ Dacă nu te poţi abţine să nu bei

[Notă de subsol]

^ par. 58 Un pahar conţine 10 g de alcool.

[Provenienţa]

Sursa: Brief Intervention for Hazardous and Harmful Drinking

[Chenarul/Fotografia de la pagina 9]

ESTE ALCOOLUL BUN PENTRU INIMĂ?

Oamenii de ştiinţă cred că anumite substanţe chimice din vinul roşu (polifenolii) inactivează o substanţă chimică răspunzătoare de constricţia vaselor de sânge.

În plus, alcoolul în general a fost asociat cu creşterea nivelului aşa-numitului colesterol „bun“. De asemenea, acesta reduce cantitatea de substanţe care cauzează formarea cheagurilor de sânge.

Alcoolul poate fi benefic dacă e consumat în cantităţi mici pe parcursul unei săptămâni. Totuşi, nu acelaşi lucru se poate spune despre consumul întregii cantităţi o dată, într-o singură seară, la o petrecere. O cantitate de alcool mai mare de două pahare pe zi este asociată cu creşterea presiunii sanguine. De asemenea, consumul excesiv măreşte riscul producerii unui accident vascular cerebral şi poate cauza mărirea inimii, precum şi un ritm cardiac neregulat. Abuzul de alcool poate face ca aceste riscuri, precum şi altele să anuleze efectele benefice ale alcoolului asupra sistemului cardiovascular. Zicala „Ce-i prea mult nu-i sănătos“ e valabilă şi în acest caz.

[Diagrama/Fotografia de la pagina 7]

CUM TE AFECTEAZĂ ALCOOLUL

Creierul

Distrugerea celulelor, pierderea memoriei, depresie, comportament agresiv

Tulburări de vedere, de auz şi de coordonare

Cancer la gât, bucal, mamar, hepatic

Inimă

Slăbirea muşchiului cardiac, posibilă insuficienţă cardiacă

Ficat

Acumulări de grăsime, inflamare, apoi cicatrizări (ciroză)

Alte riscuri

Sistem imunitar slăbit, ulcer, inflamarea pancreasului

Femeia însărcinată

Riscul de a naşte un copil malformat sau retardat

[Legenda fotografiei de la pagina 8]

„Alcoolul este mult mai dăunător pentru fetus decât oricare alt drog“