Pe care parte a drumului circulaţi?

De la corespondentul nostru din Marea Britanie

Am venit la aeroport în întâmpinarea musafirului meu american. Ne îndreptăm spre parcare, unde se află maşina mea. „Poţi să stai în faţă“, îl invit. Însă el se-ndreaptă cu paşi iuţi spre uşa şoferului. „O, am uitat“, zice el. „Voi circulaţi pe cealaltă parte a drumului.“

Probabil că şi eu aş fi spus acelaşi lucru dacă aş fi mers în Statele Unite. În timp ce ne îndreptăm spre casă, mă hotărăsc să aflu de ce în unele ţări se circulă pe stânga, iar în cele mai multe părţi ale lumii pe dreapta.

Cum se circula în vechime

Să ne întoarcem în timp, cu vreo două mii de ani în urmă, pe vremea când romanii ocupaseră Britannia. Arheologii ne ajută să aflăm cum obişnuiau să circule oamenii de pe vremea aceea. În 1998, s-a descoperit un drum, aflat într-o stare foarte bună, ce ducea la o carieră romană din apropiere de oraşul Swindon (Anglia). Urmele lăsate de roţi pe o parte a drumului erau mult mai adânci decât pe cealaltă parte, indicând pe care parte mergeau căruţele goale spre carieră şi pe care parte se întorceau pline cu piatră. Înţelegem astfel că, cel puţin în zona asta, romanii circulau pe stânga.

Se crede că în vechime, călăreţii mergeau, de obicei, pe partea stângă a drumului. Întrucât majoritatea oamenilor sunt dreptaci, călăreţii ar fi putut ţine cu mâna stângă hăţurile. Mâna dreaptă ar fi avut-o liberă fie ca să dea mâna în semn de prietenie cu un alt călăreţ, fie să se apere cu sabia, dacă era necesar.

Se trece pe dreapta

Spre sfârşitul secolului al XVIII-lea, în unele ţări, precum Statele Unite, de pe stânga s-a trecut pe dreapta. Începuseră să se folosească la transportarea mărfurilor căruţe mari trase de mai multe perechi de cai. Căruţele nu aveau un loc pentru căruţaş, astfel că acesta se aşeza pe ultimul cal din stânga şi în mâna dreaptă ţinea biciul. Fiind aşezat pe stânga, era firesc să prefere ca toate căruţele să treacă pe lângă el prin partea stângă, ca să poată păstra distanţa între căruţe. De aceea s-a trecut pe partea dreaptă a drumului.

 Englezii însă au continuat să circule pe stânga. Ei aveau căruţe mai mici, iar căruţaşul şedea în faţă, de obicei, pe locul din dreapta. De aici, el putea mânui cu dreapta un bici lung, care nu i se agăţa de marfa din spate. Aflându-se în dreapta, el putea aprecia distanţa de siguranţă necesară între el şi cei ce treceau pe lângă căruţă, rămânând pe partea stângă a drumului. Ţările care făceau parte din Imperiul Britanic au adoptat şi ele regula de circulaţie pe stânga. Totuşi, au fost şi câteva excepţii. Acesta este şi cazul Canadei, care dorind să faciliteze trecerea vehiculelor la graniţele cu Statele Unite, a adoptat în cele din urmă circulaţia pe dreapta.

Evenimentele politice din Franţa au avut un impact uriaş asupra sensului de circulaţie. Înainte de Revoluţia din 1789, aristocraţii mergeau cu trăsura pe partea stângă a drumului, obligându-i pe ţărani să treacă pe cealaltă parte. Însă, după ce a început Revoluţia, nobilii au încercat cu disperare să-şi ascundă identitatea alăturându-se ţăranilor ce călătoreau pe dreapta. În 1794, guvernul francez a introdus în Paris regula de circulaţie pe dreapta. Mai târziu, această regulă a fost adoptată şi de alte regiuni, pe măsură ce armatele lui Napoleon I ocupau tot mai multe teritorii din Europa continentală. Nu e surprinzător că Napoleon a preferat păstrarea acestei reguli. Într-o lucrare de referinţă se arată că, întrucât era stângaci, „armatele sale trebuiau să mărşăluiască pe dreapta pentru ca el să poată mânui sabia pe partea din care putea veni vreun duşman“.

În Europa, în ţările care au ţinut piept armatelor lui Napoleon, s-a continuat să se circule pe stânga. Rusia şi Portugalia au trecut la circulaţia pe dreapta doar la începutul secolului al XX-lea. Austria şi Cehoslovacia au adoptat şi ele această regulă la sfârşitul anilor ’30, când au fost ocupate de Germania nazistă, iar Ungaria le-a urmat exemplul. În prezent, în doar patru ţări europene se mai circulă pe stânga: Marea Britanie, Irlanda, Cipru şi Malta. E interesant că, deşi Japonia n-a fost niciodată colonie britanică, şi aici se circulă pe stânga.

Ambarcaţiuni, avioane, trenuri şi pietoni

Dar ambarcaţiunile şi avioanele? Pe care parte circulă? În general, traficul fluvial şi cel maritim se desfăşoară pe dreapta. Şi avioanele urmează aceeaşi regulă. Dar trenurile? În unele ţări, dispozitivele de semnalizare stabilesc pe care parte se circulă pe o cale ferată dublă. Pe căile ferate principale moderne, trenurile circulă, de obicei, în ambele direcţii pe aceeaşi linie. Dacă dispozitivele de semnalizare sunt vechi, se circulă într-o singură direcţie. Iar direcţia de circulaţie ar putea fi stabilită, cel puţin în unele cazuri, de ţara care a proiectat şi a construit acea cale ferată.

Dar pietonii? În general, din motive de siguranţă, se recomandă ca, în cazul în care nu există trotuar sau cărare pentru pietoni, să se meargă pe partea pe care maşinile vin din direcţie inversă. Dacă maşinile circulă pe dreapta, pietonii sunt sfătuiţi să meargă pe stânga drumului, ca să vadă maşinile care vin spre ei. În Marea Britanie, unde maşinile circulă pe stânga, facem tot posibilul să nu uităm că noi trebuie să mergem pe dreapta. Dar ce face prietenul nostru american? Ei bine, el merge pe cealaltă parte!