Stresul — cauze şi consecinţe

CE ESTE stresul? Potrivit unei specialiste în domeniu, stresul ar putea fi definit astfel: „Orice factor fizic, chimic sau emoţional care îţi ţine în tensiune mintea ori corpul“. Înseamnă oare că stresul e automat ceva dăunător? Nu neapărat. După cum remarcă dr. Melissa Stöppler, „o formă uşoară de stres şi tensiune poate fi uneori benefică. Dacă suntem puţin stresaţi când ne achităm de o sarcină ori realizăm un proiect, ne simţim adesea obligaţi să nu precupeţim nici un efort pentru a face o muncă de calitate“.

Prin urmare, când devine stresul o problemă? Iată ce declară dr. Stöppler: „Doar când stresul ne copleşeşte, cu alte cuvinte când nu-l mai putem ţine sub control, apar acele consecinţe negative“. Să analizăm câteva cauze obişnuite de stres.

Câştigarea existenţei

Regele Solomon a zis: „Nu este altceva mai bun pentru om decât să mănânce şi să bea şi să-şi înveselească sufletul cu ce este bun din munca lui“ (Eclesiastul 2:24). Cu toate acestea, în cazul multora, locul de muncă a devenit o sursă de mari tensiuni.

Într-un raport întocmit de European Agency for Safety and Health at Work se arăta că angajaţii sunt, în general, stresaţi din mai multe motive: între conducere şi angajaţi nu există o bună comunicare; cei din conducere nu le prea permit acestora să aibă un cuvânt de zis în deciziile care îi privesc în mod direct; între colegii de muncă există unele conflicte; nu e sigur că nu-şi vor pierde locul de muncă şi/sau munca lor e prost plătită. Părinţilor care se luptă să facă faţă tensiunilor de la locul de muncă, indiferent de cauza acestora, nu le prea mai rămâne energie să se ocupe de ceea ce li se cere în familie. Iar acasă trebuie să facă destul de multe. De exemplu, în Statele Unite, pe o perioadă de un an, aproximativ 50 de milioane de persoane au fost nevoite să îngrijească membri ai familiei bolnavi sau înaintaţi în vârstă. Problemele financiare pot constitui şi ele o importantă cauză a stresului.  Rita, mamă a doi copii, a trebuit să facă faţă unor greutăţi financiare, întrucât soţul ei, Leandro, a rămas imobilizat într-un scaun cu rotile în urma unui accident de maşină. Rita mărturiseşte: „Problemele financiare creează tensiuni. Când n-ai cu ce să-ţi plăteşti toate facturile, îţi piere buna dispoziţie“.

Presiuni asupra părinţilor fără partener

Părinţii fără partener au de înfruntat un stres enorm străduindu-se să satisfacă necesităţile familiei lor. Viaţa unui astfel de părinte e epuizantă atât fizic, cât şi afectiv: se scoală devreme ca să pregătească micul dejun; îi îmbracă pe copii şi îi duce la şcoală; aleargă să ajungă la timp la serviciu, unde trebuie să facă tot ce i se cere. Iar când o mamă fără partener îşi încheie ziua de lucru, pentru ea începe alt stres: fuge să-i ia pe copii de la şcoală, pregăteşte mâncarea şi se ocupă de celelalte treburi gospodăreşti. María, o mamă fără partener care are patru fiice adolescente, compară viaţa ei cu o oală sub presiune. Ea spune: „Presiunea se tot acumulează până la un punct în care simt că explodez“.

Copii supuşi stresului

Sociologul Ronald Pitzer declară: „Mulţi tineri sunt supuşi unui stres foarte mare“. Ei sunt nevoiţi să facă faţă schimbărilor de ordin fizic şi emoţional specifice pubertăţii. Apoi au de înfruntat şi presiunile de la şcoală. Potrivit cărţii Childstress!, o zi obişnuită de şcoală  „e încărcată cu probleme şi presiuni — legate de învăţătură, sport şi relaţiile cu colegii şi cu profesorii — care generează stres“.

În unele zone, întrucât există riscul de a cădea victimă violenţei din şcoli, sentimentul de anxietate se amplifică — ca să nu mai vorbim despre teama multor tineri de posibile atacuri teroriste şi alte dezastre. „Auzindu-i mereu pe părinţi spunând cât de înspăimântătoare a devenit lumea, ajungem să ne înspăimântăm şi noi“, a scris o adolescentă.

Părinţii ar trebui să le insufle forţă copiilor lor. Iată ce spune însă Ronald Pitzer: „Din păcate, adesea eforturile depuse de copii şi adolescenţi ca să-şi exprime sentimentele profunde fie nu sunt privite cu seriozitate de părinţi, fie sunt respinse, ignorate ori li se dă o explicaţie logică“. În unele cazuri, părinţii nu reuşesc să reacţioneze la necesităţile copiilor din cauza tensiunilor din căsnicie. „Părinţii mei se certau aproape tot timpul“, spune un băiat pe nume Tito, ai cărui părinţi în final au divorţat. Aşa cum se arată în cartea Childstress!, „bătăile şi disputele verbale nu sunt singurele cauze ale stresului emoţional. Chiar şi resentimentele ascunse sub masca unor vorbe mieroase îi tulbură pe copii“.

Consecinţele stresului

Indiferent că eşti tânăr ori bătrân sau că sursa stresului e şcoala ori locul de muncă, stresul cronic îţi poate afecta grav sănătatea. Iată ce a spus un autor de lucrări medicale: „Reacţia organismului la stres e asemănătoare cu pregătirea unui avion de decolare“. Când eşti supus stresului, ritmul cardiac şi tensiunea arterială cresc. Nivelul glucozei în sânge creşte şi el. În fluxul sanguin sunt eliberaţi hormoni. „Dacă stresul persistă, toate părţile organismului ce reacţionează la stres (creier, inimă, plămâni, vase sanguine şi muşchi) ajung să fie solicitate peste măsură sau să nu fie stimulate suficient, iar asta pentru un timp îndelungat. În final, acest lucru ne poate afecta grav pe plan fizic sau psihic.“ Lista cu bolile în care stresul se pare că joacă un rol important e alarmant de lungă: boli cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale, boli ale sistemului imunitar, cancer, boli ale aparatului locomotor, diabet şi multe, multe altele.

Deosebit de îngrijorător e modul nesănătos în care mulţi, mai ales cei tineri, încearcă să facă faţă stresului. Dr. Bettie Youngs se plânge: „E foarte deprimant să afli că, în dorinţa de a scăpa de suferinţă, adolescenţii o apucă pe căi greşite, de genul abuz de alcool, consum de droguri, chiul de la ore, delincvenţă, promiscuitate sexuală, agresivitate şi violenţă sau fug de acasă, afundându-se astfel în probleme mai grave decât cele de care încercau să scape“.

Stresul e o realitate a vieţii din prezent; nu poate fi evitat complet. Însă, după cum vom vedea în articolul următor, se pot face multe pentru a ţine stresul sub control!

[Text generic pe pagina 6]

„Presiunea se tot acumulează până la un punct în care simt că explodez“

[Legenda fotografiei de la pagina 5]

Viaţa unui părinte fără partener e adeseori foarte stresantă

[Legenda fotografiei de la pagina 6]

De multe ori, şcoala e o sursă de mare stres pentru tineri