Nairobi — „locaşul apelor reci“

DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU DIN KENYA

„Un petic de pământ pustiu, mlăştinos şi bântuit de vânturi, unde nu vezi ţipenie de om, dar unde sălăşluiesc mii de animale sălbatice. Singura mărturie a prezenţei ocazionale a omului în acest ţinut era bătrânul drum bătătorit de caravane, ce şerpuia de-a lungul câmpiei.“ — ORIGINILE KENYEI

ACESTE cuvinte descriu ţinutul în care a fost ridicat oraşul Nairobi, aşa cum arăta el acum mai bine de un veac. Pe vremea aceea el era sălaşul leilor, al rinocerilor, al leoparzilor, al girafelor, al şerpilor veninoşi şi al altor sălbăticiuni. Curajoşi, membrii tribului masai îşi adăpau vitele la apele limpezi ale râului ce străbate acest ţinut mult râvnit de populaţiile nomade. Tribul masai a pus râului numele Uaso Nairobi, ce înseamnă „apă rece“, iar locului, Enkarre Nairobi, adică „locaşul apelor reci“. Astfel, ei au dat nume zonei care avea să schimbe total istoria Kenyei.

 Un rol important în dezvoltarea lui l-au avut construirea căii ferate kenyene şi aşa-numitul „expres al nebuniei“ *. Pe la mijlocul anului 1899, se puseseră deja 530 km de linie ferată, care lega oraşul de coastă Mombasa de Nairobi. Pe atunci, muncitorii care efectuau aceste lucrări erau încă tulburaţi de întâlnirea cu temuţii „devoratori de oameni din Tsavo“, doi lei care le omorâseră mulţi tovarăşi de muncă. În plus, echipa trebuia să muncească în Valea Marelui Rift, zonă care o punea la grea încercare. Deoarece linia ferată avea să pătrundă până în inima ţării, Mombasa nu a mai fost considerat cel mai potrivit loc pentru depozite. Nairobi, deşi neospitalier, a fost ales „reşedinţa“ lucrătorilor şi locul de depozitare a materialelor de construcţie. Această situaţie a contribuit mult la transformarea zonei care, mai târziu, urma să devină capitala Kenyei.

Pe la începutul secolului al XX-lea, Nairobi a fost ales centrul administrativ al noului Protectorat Africa Răsăriteană, nume sub care era cunoscută atunci Kenya. Oraşul se extindea. Prin urmare, era nevoie de un bun proiect de urbanizare. Însă, în jurul gării, au răsărit o grămadă de construcţii nefinisate. Făcute din lemn, din tablă ondulată sau din alte materiale locale, noile construcţii, ca nişte cocioabe, au dat oraşului Nairobi un aspect de mahala. La începutul secolului al XX-lea, ele nu lăsau să se întrevadă că oraşul va deveni un centru urban renumit în lume, pentru că nu fuseseră proiectate în acest scop. În plus, animalele sălbatice încă hoinăreau prin împrejurimi!

Nu după mult timp, bolile au făcut ravagii în oraş. Cam în acea vreme a izbucnit ciuma. Aceasta a fost prima piatră de încercare pentru noii edili ai oraşului. Exista oare un remediu rapid? Da. S-a dat foc zonelor afectate pentru a împiedica răspândirea epidemiei! În următorii 50 de ani, Nairobi avea să lase în urmă sumbrul său trecut, devenind centrul socio-comercial al Africii de est.

Un oraş modern

Deoarece Nairobi e situat la o altitudine de 1 680 m, din oraş poţi avea parte de o privelişte impresionantă. În zilele senine, se pot zări cu uşurinţă cele două simboluri ale Africii. La nord se află muntele Kenya. Având 5 199 m, el este cel mai înalt munte din ţară şi al doilea din Africa. Mai spre sud, la graniţa Kenyei cu Tanzania, se înalţă masivul muntos Kilimanjaro. Măsurând 5 895 m înălţime, el este cel mai înalt munte din Africa. Crestele etern înzăpezite ale muntelui Kilimanjaro, care se află în apropierea ecuatorului, i-au surprins pe geografii şi exploratorii europeni de acum 150 de ani.

În cei peste 50 de ani de existenţă, oraşul a cunoscut nenumărate prefaceri. La orizont se profilează noi şi noi clădiri. Impozantele  construcţii din sticlă şi oţel ce strălucesc în razele soarelui tropical oferă o privelişte de neuitat. Un turist care vizitează centrul comercial din oraş s-ar putea îndoi că, în urmă cu numai o sută de ani, acest loc era sălaşul fiarelor sălbatice, o zonă periculoasă pentru oameni.

Cu timpul, înfăţişarea acestui ţinut s-a schimbat. Au fost aduse plante exotice, precum frumoasa bougainvillea, jacaranda mereu în floare, eucaliptul ce creşte foarte rapid şi acacia. Drumurile odinioară prăfuite au devenit şosele mărginite de arbori, care le oferă trecătorilor umbră în zilele fierbinţi. În apropiere de centrul oraşului este un parc dendrologic care cuprinde cel puţin 270 de specii de arbori. E lesne de înţeles de ce un scriitor a afirmat despre Nairobi că „pare a fi ridicat în inima pădurii“. Vegetaţia luxuriantă contribuie la menţinerea unei temperaturi plăcute, ziua fiind cald, iar noaptea, răcoare.

O varietate de culturi

Asemenea unui magnet uriaş, Nairobi a atras o varietate de oameni. Populaţia oraşului depăşeşte acum două milioane de locuitori. Un motiv pentru care oamenii s-au stabilit aici a fost terminarea căii ferate. Indienii care au ajutat la lucrările de construcţie au înfiinţat companii comerciale care s-au dezvoltat şi s-au răspândit în toată ţara. Pe urmele lor au călcat şi alţi oameni de afaceri din Australia, din Canada şi din unele ţări africane.

Nairobi este o varietate de culturi. O doamnă îmbrăcată într-un sari ce-i flutură în mers, fiind fără doar şi poate o indiană, se îndreaptă spre mall; un inginer pakistanez se grăbeşte spre şantier; un însoţitor de zbor, olandez de origine, îşi ocupă camera la unul dintre hotelurile din oraş; iar un om de afaceri japonez se grăbeşte la o întâlnire de afaceri, poate chiar la bursa de valori din Nairobi. Cei din partea locului pot fi văzuţi aşteptând autobuzul, făcând negoţ la tarabe, în pieţe şi în magazine, ori lucrând în birouri sau în multele fabrici din Nairobi.

În mod paradoxal, doar câţiva dintre kenyenii care locuiesc în capitală pot fi numiţi cu adevărat  „nairobieni“. Majoritatea au venit din alte părţi ale ţării, în căutare de „păşuni mai verzi“. În general, locuitorii capitalei sunt prietenoşi şi ospitalieri. Probabil datorită ospitalităţii lor oraşul a devenit sediul unor organizaţii naţionale sau internaţionale. De exemplu, sediul mondial al Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu se află în Nairobi.

Obiective turistice

Kenya este o ţară cu o faună bogată şi variată. Multele parcuri şi rezervaţii de vânătoare atrag anual mii de turişti. Nairobi este locul unde se organizează excursii spre diversele obiective turistice din ţară. Dar este şi un punct de atracţie pentru vizitatori. În foarte puţine oraşe din lume animalele hoinăresc pe la uşile oamenilor! Parcul Naţional Nairobi *, aflat la mai puţin de 10 km de centrul oraşului, este paradisul turiştilor. Aici te poţi întâlni cu foştii locuitori ai oraşului! Un simplu gard de sârmă separă împărăţia animalelor de oameni. Nu cu mult timp în urmă, în septembrie 2002, în sufrageria unei case din Nairobi a fost prins un leopard, un mascul adult. Plecase dintr-o pădure din apropiere şi se rătăcise!

La câteva minute de mers pe jos din centrul oraşului se află Muzeul Nairobi. Sute de turişti vin zilnic aici ca să cunoască istoria plină de evenimente a Kenyei. O expoziţie de reptile vii din muzeu găzduieşte multe specii de târâtoare. Crocodilului nici măcar nu-i pasă de privirile insistente ale vizitatorilor. Broasca ţestoasă din apropiere, cu paşii ei înceţi, pare netulburată de freamătul din jur. Bineînţeles, o prezenţă permanentă aici sunt cobrele, pitonii şi viperele. Cu asemenea creaturi în jur, luaţi bine seama la avertismentul: „Pericol de otrăvire!“

Altfel de ape

Apele râului de la care oraşul Nairobi îşi trage numele sunt poluate cu deşeuri industriale şi ape menajere, situaţie des întâlnită în multe oraşe în curs de dezvoltare. Cu toate acestea, locuitorii capitalei primesc de ani de zile o altfel de „apă“, dintr-o sursă superioară. Este mesajul vieţii, ce se găseşte în Biblie, mesaj predat de Martorii lui Iehova. — Ioan 4:14.

În 1931, cu mult timp înainte ca Nairobi să atingă mărimea actuală, Gray şi Frank Smith, doi fraţi din Africa de Sud, au mers în Kenya cu scopul de a răspândi adevărurile biblice. Ei au pornit din Mombasa, mergând pe drumul de lângă calea ferată. Au întâmpinat mari pericole, de multe ori dormind chiar în apropierea animalelor sălbatice. În Nairobi, ei au reuşit să distribuie 600 de broşuri şi alte publicaţii biblice. În prezent, în metropola Nairobi sunt circa 5 000 de Martori şi 61 de congregaţii. Locuitorii capitalei au reuşit să-i cunoască mai bine pe Martorii lui Iehova datorită întrunirilor congregaţiilor, congreselor de circumscripţie, de district şi internaţionale. Mulţi chiar au acceptat cu bucurie mesajul despre speranţa pe care o oferă Biblia.

Un viitor luminos

„În oraşele industrializate adesea nu există spaţii de locuit adecvate . . . Fabricile poluează atmosfera şi cursurile de apă“, se spune în Encyclopædia Britannica. Nairobi nu face nici el excepţie. Şi, cum oamenii se mută zilnic de la ţară la oraş, aceste probleme s-ar putea agrava. Prin urmare, strălucirea acestui giuvaier, Nairobi, ar putea păli.

Din fericire însă, se întrevede un timp când, sub conducerea Regatului lui Dumnezeu, toţi oamenii se vor bucura din plin de viaţă, fără a mai fi afectaţi de problemele care fac astăzi dificil traiul la oraş. — 2 Petru 3:13.

[Note de subsol]

^ par. 5 Pentru o descriere mai detaliată a lucrărilor de construire a căii ferate, vezi articolul „«Expresul nebuniei» din Africa de est“, din revista Treziţi-vă!, 22 septembrie 1998, paginile 21–24.

^ par. 17 Vezi numărul din 8 iunie 2003 al revistei Treziţi-vă!, paginile 24–27.

[Harta de la pagina 16]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

Nairobi

[Legenda fotografiei de la pagina 18]

Muntele Kilimanjaro

[Legenda fotografiei de la pagina 18]

Muntele Kenya

[Provenienţa fotografiei]

Duncan Willetts, Camerapix

[Legenda fotografiei de la pagina 18]

Piaţă în aer liber

[Legenda fotografiei de la pagina 19]

Frank şi Gray Smith în 1931

[Provenienţa fotografiei de la pagina 17]

© Crispin Hughes/Panos Pictures