De la cititorii noştri

Notă: Seria „Să înţelegem tulburările de dispoziţie“, apărută în numărul din 8 ianuarie 2004, a generat foarte multe reacţii în rândul cititorilor. Următoarele scrisori sunt un exemplu în acest sens.

Multe articole din revistele voastre mi-au atins inima, însă nici unul atât de mult ca această serie! În timp ce citeam despre fraţii şi surorile care suferă de aceste tulburări, am simţit compasiune faţă de ei. Dacă le-am spus vreodată unor astfel de persoane ceva lipsit de consideraţie, sper că mă vor putea ierta. Vă rog să continuaţi să publicaţi articole de genul acesta, deoarece ne ajută pe toţi să fim mai iubitori şi mai înţelegători.

S. W., Statele Unite

Când mi s-a stabilit diagnosticul de tulburare bipolară, am simţit că totul s-a prăbuşit în jurul meu. Am plâns foarte mult, dar m-am şi rugat lui Iehova cu implorări. Săptămâna aceasta am primit răspunsul la rugăciunile mele: revista Treziţi-vă! despre tulburările de dispoziţie. M-am simţit ca şi cum Iehova m-ar fi înfăşurat cu o pătură caldă într-o zi geroasă de iarnă. Aceste articole mi-au dat tăria de a merge mai departe.

R. T., Canada

Fiului nostru de 12 ani i s-a stabilit diagnosticul de tulburare bipolară în urmă cu trei ani. De multe ori, avea impresia că nimeni nu-l înţelege şi că lui Iehova nu-i pasă de el. Când i-am arătat articolele, le-a citit pe nerăsuflate. Cu ochii în lacrimi a spus: „Mami, cineva totuşi înţelege. Iehova mă înţelege“. Medicul lui a fost încântat să primească revista şi chiar am purtat o plăcută discuţie biblică cu el.

L. P., Statele Unite

Odată, m-am rugat din toată inima lui Iehova pentru informaţii pe tema tulburării bipolare. Azi, la două luni de atunci, ţin în mână numărul din 8 ianuarie 2004 al revistei Treziţi-vă! Graţie sugestiilor practice pe care le-aţi dat, am reuşit să particip mai mult la serviciul pentru Iehova.

M. S., Mexic

Am folosit informaţiile din această serie la realizarea unui referat pentru colegiu. Coordonatorul programului pentru cei cu necesităţi speciale a cerut un exemplar pentru a-i pune în temă pe membrii corpului didactic cu privire la tulburarea bipolară. Continuaţi să faceţi această muncă excelentă! Le e de folos multora.

K. R., Statele Unite

Aţi subliniat foarte bine importanţa faptului de a nu confunda boala cu bolnavul. Aceste articole ne ajută şi pe noi, bătrânii de congregaţie, să înţelegem situaţiile cu care se luptă fraţii şi să-i sprijinim.

R. P., Italia

Sora mea suferă de o depresie gravă. Când am citit aceste articole, am plâns deoarece mi-am dat seama că vorbisem în necunoştinţă de cauză despre această afecţiune. Acum ştiu că nu trebuie să renunţ, ci să încerc, plină de răbdare, să o înţeleg.

D. P., Statele Unite

M-am regăsit în aproape tot ceea ce aţi scris în această serie. Am fost mişcată până la lacrimi şi m-am simţit oarecum uşurată de sentimentul de vinovăţie pe care-l încercam. I-am oferit un exemplar şi medicului meu, care întotdeauna m-a încurajat să rămân fidelă convingerilor mele.

A. L., Franţa

Am 13 ani. De multe ori mi-am dorit să mor. Revista Treziţi-vă! m-a ajutat realmente să rezist. Acum ştiu că lui Iehova îi pasă de mine şi mă ascultă!

M. S., Statele Unite

Întotdeauna am considerat depresia o manifestare a egoismului, o stare din care o persoană pur şi simplu trebuie să iasă. După ce am citit aceste articole însă, mi-am dat seama că, prin lipsa mea de consideraţie faţă de  sentimentele altora, eu eram de fapt egoistă.

R. N., Statele Unite

Vă mulţumesc pentru aceste articole bine scrise. Pot fi un bun fundament pentru tratarea bolii. Studiez pentru a-mi lua doctoratul în consiliere psihologică şi voi folosi seria când voi lucra cu pacienţii.

P. Y., Statele Unite

Lupt cu depresia de mai bine de zece ani. În articole s-a arătat cât de util e să ţii un jurnal. Aş vrea să-mi fac şi eu unul. O prietenă creştină îmi înregistrează întrunirile la care nu pot să particip, lucru care-mi este de mare ajutor.

M. S., Japonia

Mă lupt cu aceste sentimente de peste zece ani. Am citit articolele de multe ori şi le-am studiat cu atenţie împreună cu soţul meu. M-au ajutat să vorbesc deschis despre schimbările mele de dispoziţie şi să ne acordăm atenţie unul altuia.

I. H., Ungaria

Am fost atât de criticată de propria-mi familie încât am ajuns până în pragul sinuciderii. Însă această serie îmi dă speranţă, ajutându-mă să-mi dau seama că Iehova mă înţelege. Am reînceput să merg la întrunirile creştine şi să iau parte la minister.

M. B., Statele Unite

Mă mângâie gândul că, în suferinţa mea, am pe cineva alături. S-au dat sugestii practice în această serie şi voi încerca să le aplic pe cât posibil. Vă rog să continuaţi să publicaţi astfel de articole, care ne ajută pe mulţi.

V. L., Rusia

Sunt bătrân de congregaţie şi am 68 de ani. Sufăr de depresie de circa zece ani. Şi „păstorii“ sunt oi, iar unii dintre noi putem face o depresie gravă. Am fost foarte impresionat când am văzut cum fac faţă alţii tulburărilor de dispoziţie.

B. A., Statele Unite

Informaţiile din această serie m-au îndemnat să urmez un tratament medical şi au ajutat-o pe soţia mea să-mi înţeleagă manifestările. Mă uimesc articolele voastre: informaţiile sunt întotdeauna oportune şi exacte!

C. B., Germania

Cu trei luni înainte de a primi această serie s-a descoperit că sufeream de depresie. Primele reacţii pe care le-am avut au fost exact cele despre care se vorbea în serie: şoc şi reţinerea de a le vorbi altora despre acest lucru. Graţie acestei serii, am sentimentul că sunt înţeleasă şi nu mă mai simt singură.

A. G., Austria

Tata are tulburare bipolară încă de când eram mică. Când era în faza maniacală, familia suferea foarte mult. Deşi ştiam că era bolnav, îl uram. Însă, când am citit această serie, am înţeles pentru prima dată prin ce trecea tata. Nu mă mai puteam opri din plâns. Data viitoare când o să merg acasă, vreau să vorbesc cu el. Mă voi strădui să-l accept din toată inima aşa cum e.

S. S., Japonia

Fiica prietenei mele are probleme psihice. I-am spus că, dacă pur şi simplu ar studia şi s-ar ruga mai mult, s-ar simţi mai bine. Informaţiile de la pagina 10 a acestei serii mi-au dovedit că m-am înşelat. Rugăciunea şi studiul ajută, dar nu vindecă problemele de sănătate. Vă mulţumesc că mă ţineţi la curent cu astfel de informaţii.

B. D., Statele Unite

De multe ori am plâns când cineva îmi spunea că creştinii nu ajung la depresie. Însă seria mi-a adus mângâiere şi m-a ajutat să înţeleg că nu sunt singura care se confruntă cu această problemă.

P. B., Anglia