Cât de bolnavă e planeta noastră?

DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU DIN FILIPINE

Starea pacientului e foarte gravă. Simptomele sunt numeroase. Respiraţia e urât mirositoare. Are febră, mai mare ca oricând. Eforturile de a-i face temperatura să scadă rămân fără rezultat. În lichidele organismului s-a găsit otravă. Se tratează simptomele într-o parte, dar în alte părţi apar noi simptome, şi mai numeroase. În cazul unui pacient obişnuit, medicii ar spune, probabil, că boala, cu multiplele ei manifestări, e cronică şi duce la moarte. Neştiind ce să-i mai facă, ei n-ar putea decât să încerce să-i aline suferinţa în ultimele lui zile.

DAR pacientul despre care vorbim nu e un om, ci Pământul, locuinţa noastră. Iar cele de mai sus ilustrează foarte bine ce se întâmplă cu această planetă. Poluarea atmosferică, încălzirea globală, contaminarea apei şi deşeurile toxice sunt doar câteva dintre „bolile“ planetei noastre, aflată într-o stare foarte gravă. Asemenea medicilor din ilustrare, specialiştii sunt în impas, neştiind ce să facă.

De repetate ori, mass-media a vorbit despre starea gravă a planetei folosind titluri şi legende de genul: „Pescuitul cu dinamită transformă fundul mărilor în câmpuri ale morţii“; „Un miliard de asiatici ar putea ajunge să moară de sete în următorii 24 de ani“; „Anual, 40 de milioane de tone de deşeuri toxice sunt exportate în întreaga lume“; „Aproape două treimi din cele 1 800 de fântâni din Japonia sunt contaminate cu substanţe toxice“; „Gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii revine în atenţie, de data aceasta fiind mai mare“.

Unii oameni s-au obişnuit cu numeroasele ştiri despre starea critică a mediului şi probabil chiar se gândesc că n-ar trebui să-şi facă prea multe griji atâta vreme cât nu-i afectează în mod direct. Cu toate acestea, fie că ne dăm seama, fie că nu, distrugerea pe scară largă a mediului planetei îi afectează aproape pe toţi oamenii. Întrucât poluarea Pământului a atins în prezent proporţii atât de mari, e posibil ca ea să fi afectat deja mai mult decât un domeniu al vieţii noastre. Prin urmare, toţi ar trebui să fim preocupaţi de sănătatea şi ocrotirea planetei noastre. La urma urmei, unde altundeva am putea trăi?

Dar, mai exact, cât de extinsă e problema? Cât de bolnavă e planeta noastră? Cum e afectată viaţa oamenilor? Să analizăm doar câţiva factori care ne ajută să înţelegem de ce nu e vorba doar de o uşoară indispoziţie, ci de o boală gravă.

OCEANELE: Pe zone întinse ale oceanelor se practică intensiv pescuitul. Un raport întocmit de Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu arată că „70% din zonele de pescuit sunt atât de exploatate, încât, nici după înmulţirea peştilor rămaşi, rezervele de peşte nu se pot reface sau se refac cu greu“. De exemplu, populaţiile de cod, de merlucius, de egrefini şi de cambule din Atlanticul de Nord s-au redus cu aproape 95% în perioada 1989–1994. Dacă lucrurile continuă aşa, ce se va întâmpla oare cu milioanele de oameni pentru care marea e principala sursă de hrană?

În plus, potrivit estimărilor, în fiecare an se prind între 20 şi 40 de milioane de tone de vieţuitoare marine, care sunt aruncate înapoi în apele oceanului, de obicei, rănite sau moarte. Motivul? Sunt pescuite împreună cu peştii căutaţi, dar de ele nu este nevoie.

 PĂDURILE: Despăduririle au multe consecinţe negative. Tăierea arborilor duce la reducerea capacităţii Pământului de a absorbi bioxidul de carbon, ceea ce, după părerea unora, constituie o cauză a încălzirii globale. Anumite specii de plante, o potenţială sursă de medicamente ce ar salva vieţi, vor dispărea. Cu toate acestea, ritmul în care se distrug pădurile nu scade absolut deloc. De fapt, în ultimii ani, chiar a crescut. Unii specialişti sunt de părere că, dacă nu se face nimic în această privinţă, pădurile tropicale ar putea dispărea în circa 20 de ani.

DEŞEURILE TOXICE: Aruncarea unor materiale periculoase în mare sau depozitarea lor pe uscat este o problemă gravă ce poate face mult rău la milioane de persoane. Deşeurile radioactive, metalele grele şi produsele secundare rezultate în urma obţinerii maselor plastice sunt doar câteva substanţe care pot fi cauza unor malformaţii, boli, precum şi a morţii atât la oameni, cât şi la animale.

PRODUSELE CHIMICE: În ultimul secol, au intrat în uz aproape 100 000 de noi produse chimice. Toate aceste substanţe chimice ajung, în final, în aer, apă, sol şi alimente. Dintre ele, relativ puţine au fost testate pentru a vedea care sunt consecinţele asupra sănătăţii omului. Totuşi, s-a constatat că multe dintre cele testate sunt cancerigene sau provoacă alte boli.

Există şi alţi factori care ameninţă mediul înconjurător: poluarea atmosferică, apele reziduale netratate, ploile acide, lipsa apei potabile. Cei câţiva factori menţionaţi sunt suficienţi pentru a ne da seama că planeta noastră e cu adevărat bolnavă. Dar poate fi salvat oare „bolnavul“ nostru? Sau lupta e deja pierdută?