Bolile transmise de insecte — o problemă din ce în ce mai gravă

E ORA DE CULCARE într-o casă din America Latină. Mama îşi înveleşte cu drag copilaşul şi-i spune noapte bună. Dar, în întuneric, o ploşniţă neagră şi lucitoare, de mai puţin de 3 cm lungime, se iveşte dintr-o crăpătură a tavanului exact deasupra patului. Neobservată, cade pe faţa micuţului adormit şi, aproape pe nesimţite, îi înţeapă pielea fină cu trompa. În timp ce ploşniţa se înfruptă cu sânge, ea lasă fecale pline de paraziţi. Băieţelul adormit se scarpină pe faţă şi întinde fecalele infestate în rană.

În urma acestei simple înţepături, copilul contractează boala Chagas. Într-o săptămână sau două, face febră mare, iar corpul i se umflă. Dacă va supravieţui, paraziţii se vor stabili în organismul lui, invadându-i inima, sistemul nervos şi ţesuturile interne. Boala poate fi asimptomatică şi 10–20 de ani. Însă după aceea, copilul poate suferi leziuni ale tractului digestiv, infecţii cerebrale şi, în cele din urmă, poate muri din cauza insuficienţei cardiace.

Acest exemplu ipotetic descrie în mod realist cum poate fi contractată boala Chagas. În America Latină milioane de oameni sunt în pericol de a primi acest „sărut al morţii“.

Tovarăşii cu multe picioare ai omului

„În majoritatea cazurilor, bolile cele mai grave care au ca simptom principal febra sunt provocate de microorganisme transmise de insecte“, se spune în Encyclopædia Britannica. De obicei, oamenii folosesc termenul „insectă“ pentru a se referi la insectele propriu-zise — vietăţi cu şase picioare, precum muştele, puricii, ţânţarii, păduchii şi gândacii —, dar şi la vietăţile cu opt picioare, precum acarienii şi căpuşele ixodid. Oamenii de ştiinţă le includ pe toate în încrengătura artropodelor — cea mai mare diviziune a regnului animal — care cuprinde cel puţin un milion de specii cunoscute.

Marea majoritate a insectelor sunt inofensive pentru om, iar unele sunt chiar foarte utile. Fără ele, o mulţime de plante şi de arbori — surse de hrană pentru oameni şi animale — nu ar fi polenizaţi şi nici nu ar face fructe. Unele insecte sunt folosite la reciclarea deşeurilor. Multe se hrănesc numai cu plante, în timp ce altele se hrănesc cu insecte.

Evident, există anumite insecte neagreate de oameni şi animale din cauza înţepăturilor lor dureroase sau pur şi simplu a prezenţei lor în număr mare. Sunt şi unele insecte care produc mari pagube culturilor agricole. Chiar mai rău, există unele insecte care transmit boli şi aduc moartea. „În perioada cuprinsă între secolele al XVII-lea şi al XX-lea [bolile transmise de insecte] au fost răspunzătoare de mai multe îmbolnăviri şi  decese decât toate celelalte cauze luate la un loc“, afirmă Duane Gubler de la Centrele Americane pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor.

În prezent, aproximativ 1 din 6 persoane este infectată cu o boală transmisă de insecte. Pe lângă faptul că aceste boli provoacă suferinţă omului, ele reprezintă, în special pentru ţările în curs de dezvoltare, şi o povară financiară greu de purtat. Chiar şi o singură izbucnire epidemică poate fi costisitoare. Se spune că în 1994, în vestul Indiei, o astfel de epidemie a stors miliarde de dolari din economia naţională şi mondială. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), ţările cele mai sărace ale lumii nu vor putea progresa pe plan economic dacă astfel de probleme de sănătate nu vor fi ţinute sub control.

Cum transmit insectele boli

Insectele servesc drept vectori — transmiţători de boli — în două moduri principale. În primul rând prin transmitere mecanică. Aşa cum oamenii pot aduce în casă mizerie pe pantofi, „muştele pot aduce pe picioarele lor milioane de microorganisme care, în cantităţi suficient de mari, pot provoca boli“, se spune în Encyclopædia Britannica. Muştele pot să ia microbi din fecale, de exemplu, şi să-i lase pe mâncare şi pe băuturi când se aşază pe ele. În felul acesta omul poate contracta boli debilitante sau chiar mortale, precum febra tifoidă, dizenteria şi chiar holera. Muştele pot răspândi şi trahomul — cauza majoră a orbirii în lume. Trahomul poate produce orbirea prin lezarea corneei — partea transparentă a ochiului, situată înaintea irisului. Aproximativ 500 000 000 de oameni de pe întregul pământ suferă din cauza acestei afecţiuni.

Gândacii de bucătărie, pentru care mizeria este un mediu ideal, sunt şi ei suspecţi de transmiterea mecanică a bolilor. În plus, specialiştii asociază înmulţirea rapidă a cazurilor de astm din ultimul timp, mai ales la copii, cu alergiile la gândacii de bucătărie. Imaginaţi-v-o, de pildă, pe Ashley, o fată de 15 ani, care, din cauza astmului, a trebuit în multe nopţi să lupte ca să respire. În timp ce medicul e gata să-i asculte plămânii, un gândac de bucătărie cade din bluza ei şi aleargă pe masa de examinare.

Boli în corpul insectelor

În al doilea rând, dacă sunt purtătoare de viruşi, bacterii sau paraziţi, insectele pot răspândi boli prin înţepături sau prin alte mijloace. Doar un mic număr de insecte transmit boli oamenilor în felul acesta. De exemplu, deşi există mii de specii de ţânţari, numai cei din specia Anopheles transmit malaria — cea de-a doua boală contagioasă din lume care provoacă moartea (după tuberculoză).

Însă alte specii de ţânţari transmit o mulţime de alte boli. OMS declară: „Dintre toate insectele transmiţătoare de boli, ţânţarul reprezintă cea mai mare ameninţare, deoarece transmite malaria, denga, febra galbenă, care, împreună, sunt  răspunzătoare de moartea câtorva milioane de oameni şi de infectarea altor sute de milioane în fiecare an“. Cel puţin 40% din populaţia globului este în pericol de a contracta malaria, iar circa 40%, denga. Existe multe zone geografice unde o persoană poate contracta ambele boli.

Bineînţeles, ţânţarii nu sunt singurele insecte care poartă boli în propriul corp. Musca ţeţe transmite protozoare care cauzează boala somnului, afectând sute de mii de oameni şi forţând comunităţi întregi să-şi abandoneze terenurile fertile. Transmiţând un vierme care provoacă orbirea râurilor, o specie de muşte-columbace a luat vederea a 400 000 de africani. Ţânţarul de papataci poate fi purtător de protozoare ce cauzează leishmanioza — un grup de boli debilitante care desfigurează şi deformează şi care se pot dovedi chiar mortale; în lumea întreagă milioane de persoane de toate vârstele sunt afectate de această infecţie. Puricele, întâlnit pretutindeni, poate fi gazda teniilor, a encefalitei, a tularemiei şi chiar a ciumei — aceasta din urmă fiind asociată în general cu ciuma neagră care în evul mediu a şters din existenţă în doar şase ani mai mult de o treime din populaţia Europei.

Păduchii, acarienii şi căpuşele ixodid pot transmite, pe lângă alte boli, diferite forme de tifos. Căpuşele ixodid din ţările cu climă temperată pot purta boala Lyme, o boală ce poate fi debilitantă; boala Lyme este cea mai frecventă boală determinată de un vector în Statele Unite şi în Europa. Un studiu suedez a arătat că păsările migratoare pot transporta căpuşele ixodid la distanţe de mii de kilometri, introducând, probabil, bolile în regiuni noi. Britannica afirmă: „Căpuşele întrec toate celelalte artropode (cu excepţia ţânţarilor) în ce priveşte numărul bolilor  pe care le transmit oamenilor“. De fapt, o singură căpuşă poate găzdui şi trei microorganisme diferite care cauzează boli, şi le poate transmite pe toate trei printr-o singură înţepătură!

O „vacanţă“ de la boală

Doar în 1877 s-a demonstrat ştiinţific că insectele transmit boli. De atunci s-au organizat pe scară largă campanii de ţinere sub control sau de distrugere a insectelor purtătoare de boli. În 1939 a fost adăugat la arsenalul de luptă insecticidul DDT; în anii ’60 ai secolului trecut, bolile transmise de insecte nu au mai fost privite drept o mare ameninţare la adresa sănătăţii publice în afara Africii. Dacă până atunci se pusese accentul pe ţinerea sub control a vectorilor, din acel moment se urmărea tratarea cazurilor urgente cu ajutorul medicamentelor; pe lângă aceasta, interesul faţă de studierea insectelor şi a habitatului lor a scăzut. De asemenea, s-au descoperit noi medicamente. Se părea că ştiinţa avea să găsească „pilula magică“ pentru tratarea oricărei boli. Lumea se bucura de o „vacanţă“ de la bolile infecţioase. Însă vacanţa avea să ia curând sfârşit. În următorul articol se va arăta care a fost motivul.

[Text generic pe pagina 3]

Astăzi 1 persoană din 6 este infectată cu o boală transmisă de insecte

[Legenda fotografiei de la pagina 3]

Ploşniţă

[Legenda fotografiei de la pagina 4]

Muştele poartă pe picioarele lor agenţi ce cauzează boli

[Legenda fotografiilor de la pagina 5]

Multe insecte sunt purtătoare de boli

Muştele-columbace provoacă boala orbirea râurilor

Ţânţarii sunt purtători de boli, precum malaria, denga şi febra galbenă

Păduchii pot transmite tifosul

Puricii găzduiesc encefalita şi alte boli

Musca ţeţe transmite boala somnului

[Provenienţa fotografiilor]

WHO/TDR/LSTM

CDC/James D. Gathany

CDC/Dr. Dennis D. Juranek

CDC/Janice Carr

WHO/TDR/Fisher

[Provenienţa fotografiei de la pagina 4]

Clemson University — USDA Cooperative Extension Slide Series, www.insectimages.org