Lumea în obiectiv

Hărţuire prin mesaje scrise

„Unu din patru adolescenţi este hărţuit prin intermediul calculatorului sau al telefonului celular“, anunţă ziarul londonez The Guardian. Într-un raport al unei organizaţii britanice de caritate (NCH, National Children’s Home) se preciza că 16% dintre tinerii care au între 11 şi 19 ani „primesc pe celularele lor mesaje scrise ameninţătoare“, iar alţi 11% sunt hărţuiţi fie prin Internet (chat rooms), fie prin e-mail-uri. NCH semnalează că toţi aceşti tineri „ori nu vorbesc cu nimeni şi suferă în tăcere, ori li se destăinuie unor persoane care nu prea ştiu nici ele cum se poate face faţă acestei situaţii“. NCH îi sfătuieşte pe tineri să nu tolereze hărţuiala, ci să vorbească cu o persoană de încredere, competentă şi să-i spună ce se întâmplă; să fie foarte atenţi cui îi dau numărul de telefon şi adresa de e-mail şi, dacă este cazul, să le schimbe. NCH sfătuieşte ca „în cazul în care primiţi mesaje care vă deranjează, notaţi-vă ziua şi ora când le-aţi primit şi anunţaţi poliţia“, se spune în The Guardian.

 Plante „care vorbesc“

Cercetătorii de la Institutul de Fizică Aplicată al Universităţii din Bonn (Germania) au realizat nişte microfoane acţionate de laser cu care se pot „asculta“ plantele. Microfoanele înregistrează undele sonore produse de etilenă, o hidrocarbură gazoasă pe care o eliberează plantele când sunt supuse stresului. Cercetătorul dr. Frank Kühnemann, de la Universitatea din Bonn, declară: „Cu cât planta e supusă la un stres mai mare, cu atât semnalul pe care îl receptăm în microfon e mai puternic“. Într-un caz, un castravete aparent sănătos „aproape că ţipa“, dacă ar fi să ne luăm după datele înregistrate. „O examinare mai atentă a dezvăluit că acel castravete fusese afectat de mană, dar simptomele nu erau încă vizibile.“ De fapt, fermierii pot detecta mana abia după 8–9 zile, când pe castraveţi apar nişte puncte vizibile. „«Trăgând cu urechea» la ceea ce spun plantele, s-ar putea pune la punct un sistem de avertizare pentru detectarea bolilor în faza incipientă“, se arată în ziarul londonez The Times. „Cunoaşterea nivelului de stres la care sunt supuse fructele şi legumele poate fi utilă şi la depozitarea şi transportarea lor cu eficienţă.“

Nicotina şi moartea subită a sugarului

Câţiva cercetători din Franţa şi Suedia au descoperit, după cât se pare, de ce fumatul creşte riscul apariţiei sindromului morţii subite a sugarului (SIDS), anunţă cotidianul francez Le Figaro. Studiile efectuate pe animale au dezvăluit că expunerea la nicotină poate afecta reflexele respiratorii în timpul somnului. „Lipsa oxigenului (hipoxia) din timpul somnului, care poate apărea spontan în scurtele pauze respiratorii (apnee), declanşează în mod normal o puternică excitaţie cardio-respiratorie, ducând la trezirea din somn. Când însă această reacţie protectoare este inhibată, apneea şi hipoxia se accentuează şi pot duce la oprirea respiraţiei“, se arată în raport. Cercetătorii afirmă că la oameni această reacţie protectoare poate fi afectată de expunerea continuă la nicotină, substanţă care ajunge la fetus prin sângele mamei fumătoare. Rezultatul ar putea fi „scăderea eficienţei reflexelor respiratorii şi a reflexelor de trezire din somn ca reacţie la apneea de somn şi, deci, creşterea riscului apariţiei sindromului morţii subite a sugarului“. „În Franţa, [SIDS] rămâne principala cauză de deces al copiilor în primul lor an de viaţă“, precizează Le Figaro.

Cultură „erotică“ de masă

Prin modă, publicitate, mass-media şi industria divertismentelor, „actuala cultură de masă profită în mod agresiv de atracţia oamenilor faţă de sex“, se spune în săptămânalul polonez Polityka. Potrivit opiniei designerilor, „moda alimentează erotismul, iar erotismul alimentează moda“. Se pleacă de la următoarea premisă: „Cu cât arăţi mai mult, cu atât vei fi remarcat mai repede“. În mod similar, sexul şi erotismul din publicitate „fac ca reclamele să fie mai uşor de reţinut“, contribuind astfel la creşterea vânzărilor, declară dr. Ewa Szczęsna, specialist în semiotica (semne şi simboluri) din cultură la Universitatea din Varşovia. „Limitele în privinţa a ceea ce se consideră că stimulează erotismul au fost modificate în mod considerabil“, adaugă ea. Potrivit săptămânalului Polityka, experienţa a demonstrat că agenţii de publicitate nu ţin cont de nimic în dorinţa lor de a obţine profituri.

Creşte numărul celor care au acces la mass-media în India

În India, numărul cititorilor de ziare a crescut de la 131 de milioane la 155 de milioane, într-o perioadă de trei ani (1999–2002), după cum reiese dintr-un sondaj condus de Consiliul Naţional de Studii privind Publicul Cititor. În această ţară, numărul total al celor care citesc publicaţii — ziare, reviste şi alte periodice — a ajuns la 180 de milioane de cititori. Totuşi, acest număr poate încă să crească mult, având în vedere că 65% din populaţia Indiei, care depăşeşte un miliard de locuitori, ştie să scrie şi să citească. Programele de televiziune sunt urmărite de 383,6 milioane de oameni, în timp ce programele de la radio sunt ascultate de 680,6 milioane de oameni. În prezent, numărul celor care au acces la Internet este de peste 6 milioane, comparativ cu 1,4 milioane cât se înregistra în 1999. În India, în aproximativ jumătate din locuinţele în care există un televizor pot fi urmărite acum programele televiziunii prin cablu şi prin satelit, ceea ce înseamnă o creştere de 31% în ultimii trei ani.

Se înmulţesc cazurile de răpire

„Cu 15 ani în urmă, [în Mexic] se înregistrau foarte puţine cazuri de răpire“, semnalează ziarul The News din Ciudad de Mexico. „Însă din anii ’80 fenomenul infracţional a luat amploare, iar criza economică din 1994–1995 se pare că a generat schimbări esenţiale în Mexic; drept urmare, răpirea — şi criminalitatea, în general, — a devenit o «industrie» tot mai înfloritoare.“ Nimeni nu poate fi sigur că nu va cădea victimă răpirilor. „Pentru fete se cere o răscumpărare de 500 de dolari; o fată de 12 ani din Tijuana a fost răpită . . . de nişte studenţi de la un colegiu care strângeau fonduri pentru şcoală; unii au mers până într-acolo încât şi-au înscenat propria răpire pentru a lua bani de la familiile lor sau de la firmele la care lucrau“, se spune în The News. „[Răpirile] au devenit o parte integrantă a vieţii. În Mexic s-a dezvoltat un obicei de a plăti imediat răscumpărarea, în foarte puţine cazuri fiind anunţată poliţia.“ De fapt, din declaraţiile victimelor, ale specialiştilor în probleme de securitate — chiar şi din procesele verbale întocmite în instanţă — reiese că „de multe ori în cazurile de răpire sunt implicaţi poliţişti, iar, întrucât sistemul judiciar este ineficient şi corupt, în general, ei nu sunt arestaţi“.

Declinul aptitudinilor lingvistice

„Aproximativ 20% dintre elevii de şcoală elementară, gimnazială şi de liceu rareori citesc de plăcere cărţi; 80% dintre profesorii de şcoală gimnazială şi de liceu consideră că aptitudinile elevilor în ce priveşte limba japoneză s-au deteriorat“, se arată în cotidianul japonez The Yomiuri Shimbun. Cercetătorii de la Institute for Educational Policy Research au efectuat un sondaj în rândul a „2 120 de elevi din clasa a IV-a şi până în clasa a X-a şi a 259 de profesori de la şcoli elementare, gimnaziale şi licee“, se spune în ziar. Aceştia au descoperit că, „întrucât [elevii] citesc mai puţin, înţelegerea textului citit, vocabularul şi capacitatea lor de scriere au fost afectate“. Mulţi dintre profesorii chestionaţi considerau că această tendinţă se datorează faptului că adulţii, inclusiv profesorii, cu care elevii vin în contact nu mai citesc atât de mult ca înainte. În plus, ei „au atras atenţia şi asupra efectelor negative ale jocurilor video“.

Poluarea atmosferică ucide mai mulţi oameni decât accidentele rutiere

„Organizaţia Mondială a Sănătăţii anunţă că 3 milioane de oameni mor anual din cauza efectelor poluării atmosferice. Aceasta înseamnă de trei ori mai mult decât numărul celor care mor anual în accidente rutiere, mai precis 1 milion de oameni“, se spune într-un raport dat publicităţii de Earth Policy Institute. Guvernele se străduiesc din greu să găsească soluţii pentru a reduce numărul deceselor în accidentele rutiere, însă „acordă foarte puţină atenţie deceselor cauzate de simplul fapt că oamenii folosesc maşinile. Deşi decesele provocate de bolile cardiovasculare şi respiratorii datorate respirării aerului poluat nu sunt probabil atât de dramatice ca decesele în accidentele de maşină, care sunt însoţite de sirene şi de semnale luminoase, ele nu sunt în nici un caz mai puţin reale“, se arată în raport. „Printre agenţii poluanţi se numără monoxidul de carbon, ozonul, bioxidul de sulf, oxizii de azot şi impurităţile din aer“ — toţi aceşti agenţi provenind din arderea combustibililor fosili, cum ar fi benzina şi cărbunele.