Una dintre cele mai folositoare nuci din lume

EXISTĂ o „nucă“ cu totul şi cu totul deosebită, care a făcut înconjurul lumii. Ea poate fi o sursă de hrană şi de băutură, iar silueta unică a arborelui care o produce este marca insulelor tropicale. Despre ce anume este vorba? Despre nuca de cocos, una dintre cele mai folositoare nuci * din lume.

Dacă pentru oamenii care nu trăiesc în zone cu climă tropicală cocotierul nu este probabil altceva decât simbolul vacanţelor la tropice, pentru cei ce locuiesc aici, acest arbore înseamnă mult mai mult. Indonezienii spun că fructul are „tot atâtea întrebuinţări câte zile-s într-un an“, iar o zicală filipineză spune că „cel ce plantează un cocotier plantează, de fapt, vase şi îmbrăcăminte, hrană şi băutură, o locuinţă pentru el şi o moştenire pentru copiii lui“.

Zicala nu exagerează deloc. Potrivit cărţii Coconut — Tree of Life, cocotierul „asigură nu numai hrană, apă şi ulei de gătit, ci şi frunze pentru acoperişuri, fibre pentru frânghii şi rogojini,  coji ce pot fi folosite ca vase de bucătărie sau ca obiecte de decor. În plus, din seva dulce extrasă din inflorescenţa lui se face zahăr şi alcool. Chiar şi lemnul, corect tăiat, poate fi folosit“. De fapt, locuitorii insulelor Maldive, din Oceanul Indian, construiau ambarcaţiuni folosind ca materie primă cocotierul şi, după cât se pare, navigau cu ele până în Arabia şi în Filipine. Însă, spre deosebire de cultivatorii ei, nuca de cocos a fost cel mai mare „navigator“ care a existat vreodată.

O sămânţă călătoare pe mare

Pe majoritatea ţărmurilor tropicale, nuca de cocos se simte ca acasă, cu condiţia ca precipitaţiile să fie abundente. Deşi cei ce cultivă cocotierii sunt localnicii, nuca de cocos şi-a croit drum singură până în cele mai izolate locuri de pe planetă. Întrucât seminţele se împrăştie în multe feluri, nuca de cocos a luat drumul apelor oceanice. De fapt, chiar în aceasta constă succesul pe care i l-au adus călătoriile în jurul lumii.

Când e copt, fructul cade singur din cocotier. Uneori, se întâmplă ca nuca coaptă să se rostogolească pe plajă spre apă, ca apoi să fie dusă de flux în larg. Întrucât coaja fibroasă reţine mult aer, nuca de cocos pluteşte fără probleme. Dacă ar fi pe un atol din Pacific, nuca ar pluti pur şi simplu până când ar ajunge de cealaltă parte a lagunei. În schimb, dacă ar fi purtată în largul mării, ar putea parcurge distanţe mari.

Deşi distruge seminţele celor mai multe plante, apa sărată are nevoie de mult timp ca să pătrundă prin coaja tare a nucii de cocos. Nucile rezistă fără probleme trei luni pe mare, uneori străbătând mii de kilometri, şi germinează cu succes când ajung pe o plajă adecvată. Acesta este probabil modul în care cocotierul a colonizat multe ţărmuri tropicale.

Gustul de la tropice

Probabil, oamenii care nu locuiesc la tropice asociază nuca de cocos cu aroma unor dulciuri. Însă, dacă am merge în sud-estul Asiei, am descoperi că nucii de cocos i se dau într-adevăr felurite întrebuinţări. Potrivit celor consemnate în cartea Pacific and Southeast Asian Cooking, „nuca de cocos este ingredientul principal în bucătăria tuturor ţărilor, regiunilor şi insulelor cuprinse între Hawaii şi Bangkok“. În carte se mai spune că, pentru localnici, „nuca de cocos este de primă necesitate, valoarea ei nutritivă . . . fiind extrasă din nenumăratele sortimente culinare ale acesteia“.

Nu e greu de ghicit motivul pentru care nuca de cocos ocupă un loc de cinste în bucătăria tropicală: ea este o sursă de apă, de lapte şi de ulei de gătit. Lichidul dulce, transparent, care umple nuca verde necoaptă e numit suc de cocos, sau „apă de cocos“. Este o delicioasă băutură răcoritoare care la tropice se vinde în multe magazine de pe marginea drumului. Laptele de cocos însă se obţine prin amestecarea cu apă a miezului de nucă răzuit, iar apoi prin stoarcerea acestuia. Laptele de cocos dă aromă şi consistenţă supelor, sosurilor şi aluaturilor.

Pentru extragerea uleiului de gătit, cultivatorul crapă în două nuca coaptă şi o lasă să se usuce la soare. După ce s-a uscat, miezul nucii, sau copra, se separă de coajă, după care se poate extrage uleiul. Dacă la tropice uleiul de cocos este folosit în principal la gătit, în ţările occidentale el constituie un ingredient al margarinei, al îngheţatei şi al dulciurilor.

Totuşi nu este uşor să culegi nuci de cocos. De multe ori, culegătorii trebuie să se caţere în cocotier şi să taie nuca. Unii culegători se folosesc de un par lung prevăzut la capăt cu un cuţit. În Indonezia, unele maimuţe sunt dresate să culeagă nuci de cocos. Dar cea mai simplă metodă, preferată de cei ce vor să se asigure că au nuci coapte, e să aştepţi până când nucile cad singure.

Indiferent de modul în care e culeasă, nuca de cocos a devenit pentru mulţi cea mai rentabilă cultură, dar şi o sursă valoroasă de hrană, toate acestea datorită multiplelor ei întrebuinţări. Prin urmare, data viitoare când veţi vedea un cocotier într-o ilustraţie sau în realitate, amintiţi-vă că acest arbore nu numai că împodobeşte plajele tropicale, dar şi produce una dintre cele mai folositoare „nuci“ din lume.

[Notă de subsol]

^ par. 2 Deşi în unele părţi ale lumii cocosul nu e considerat o nucă, sămânţa acestui fruct este numită totuşi „nucă“ în mai multe lucrări de referinţă.

 [Chenarul&Fotografiile de la pagina 26]

CURIOZITĂŢI PRIVIND NUCA DE COCOS

PAGURUL-DE-PALMIERI Nu numai oamenii apreciază roadele cocotierului. Ziua, pagurul-de-palmieri stă într-o vizuină de sub pământ, dar noaptea se înfruptă cu lăcomie din nucile de cocos. Deşi oamenii au nevoie de o macetă pentru a crăpa nuca, ingeniosul pagur loveşte neostenit nuca de o piatră până ce o crapă. Se pare că acestei vietăţi îi prieşte nuca de cocos, deoarece trăieşte peste 30 de ani!

NUCA DE COCOS ÎN COSMETICĂ Întrucât uleiul de cocos e ideal pentru piele, producătorii îl folosesc la confecţionarea rujurilor şi a loţiunilor de bronzat. În plus, dacă săpunul sau şamponul biodegradabil pe care-l folosiţi face multă spumă, înseamnă că unul dintre ingredientele lui principale este uleiul de cocos.

[Legenda fotografiilor]

Nuca de cocos poate rezista lungilor călătorii pe ocean

Pagurul-de-palmieri

Sămânţă germinată

[Provenienţa unei fotografii]

Godo-Foto

[Provenienţa fotografiei de la pagina 25]

Fotografia din dreapta sus: Godo-Foto