Proverbele populaţiei akan o oglindă a normelor sociale

DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU DIN GHANA

CE ESTE un proverb? Dicţionarul de neologisme al limbii române defineşte proverbul în felul următor: „expresie populară succintă, cuprinzând o învăţătură, o experienţă de viaţă“. Populaţia yoruba (Nigeria) are o definiţie mai neobişnuită a proverbului, numindu-l „un cal care te poartă repede spre idei noi“.

Valoarea proverbelor, sau a zicătorilor, este redată de următorul proverb, bine cunoscut populaţiei Akan din Ghana: „Unui om înţelept îi vorbeşti în proverbe, nu în proză“. Ideea transmisă aici este că un om înţelept nu are mereu nevoie de discursuri pentru a fi convins să facă ceea ce este bine. Un proverb potrivit stimulează gândirea, facilitează înţelegerea şi poate impulsiona o persoană să facă ce este drept.

În Ghana, proverbele sunt foarte folosite la ceremoniile de nuntă şi de înmormântare şi reprezintă o caracteristică a muzicii folclorice. Totodată, ele sunt nelipsite în discuţiile diplomatice. Deseori purtătorii de cuvânt sau emisarii se folosesc cu abilitate de proverbe.

În cultura akaniană, măiestria în folosirea proverbelor este o marcă a înţelepciunii. Este demn de remarcat că în Biblie se spune despre regele Solomon — un om renumit pentru înţelepciunea, cunoştinţele şi diplomaţia sa — că ştia 3 000 de proverbe. Bineînţeles, proverbele biblice au fost scrise sub inspiraţie divină şi, spre deosebire de proverbele bazate pe experienţa de viaţă sau perspicacitatea oamenilor, se dovedesc întotdeauna adevărate. Proverbelor scrise de oameni, oricât de pline de înţelepciune ar fi ele, nu trebuie să li se confere aceeaşi greutate ca proverbelor care se găsesc în Biblie. Haideţi totuşi să examinăm împreună câteva proverbe akaniene.

Ideea de Dumnezeu

În Ghana, zicătorile transmit deseori ideea existenţei lui Dumnezeu, iar aceasta se reflectă în multe dintre proverbele akaniene. Ideile ateiste nu-şi au locul în filozofia akaniană. De pildă, un proverb spune: „Nu-i nevoie să i-l arăţi pe Dumnezeu unui copil“. Chiar şi pentru un copil existenţa lui Dumnezeu este un fapt cât se poate de real. Acest proverb este folosit deseori pentru a se face referire la ceva ce un copil va învăţa în mod automat şi fără prea multe îndrumări.

Un alt proverb akanian spune: „Chiar de-ai fugi de Dumnezeu, rămâi tot sub privirea lui“. Aşadar, cine încearcă să-l ignore pe Dumnezeu nu face decât să se înşele singur. Cu mult timp în urmă, Biblia a făcut o afirmaţie asemănătoare, spunând: „Ochii lui Iehova sunt în orice loc, observându-i mereu pe cei răi şi pe cei buni“ (Proverbele 15:3, NW). Cu toţii suntem răspunzători înaintea Celui Atotputernic!

Oglinda normelor şi a valorilor sociale

Ca şi în cazul proverbelor din alte culturi, proverbele akaniene înglobează o serie de norme şi valori sociale. De pildă, efectul puternic al cuvântului vorbit este bine evidenţiat de următorul exemplu: „O vorbă greşită este mai rea decât un pas greşit“. O limbă nestăpânită poate provoca într-adevăr pagube mari şi poate duce chiar la moarte. —Proverbele 18:21.

Însă, ţinută sub control, limba poate într-adevăr să facă pace, după cum ne confirmă zicătoarea:  „Când limba e la mijloc, dinţii nu se ceartă“. Ideea care se desprinde de aici este că părţile aflate în conflict — soţul şi soţia, de exemplu — pot rezolva problemele în mod paşnic printr-o discuţie calmă. Însă, chiar şi atunci când acest lucru nu e posibil, folosirea cu iscusinţă a limbii ca mediator poate stinge conflictul.

Înţelepciune practică

Valoarea discernământului şi a prevederii este exprimată sugestiv în multe proverbe ce scot în evidenţă înţelepciunea practică. O persoană impulsivă, pripită, care nu se gândeşte la consecinţele acţiunilor sale ar putea trage o învăţătură din următoarea maximă: „Înainte să râzi de cobră, găseşte-ţi o cale de scăpare“.

Dacă un părinte observă anumite trăsături de personalitate nepotrivite la copilul său ar trebui să acorde atenţie proverbului: „Când vezi o tulpină înaltă care-ţi poate intra în ochi, o smulgi din rădăcini, nu o ascuţi“. Da, orice trăsătură de caracter negativă trebuie să fie smulsă din rădăcini — ori tăiată de la rădăcină — înainte să dea rod, sau să ducă la dezastru.

Aluzii la moravuri şi obiceiuri

Uneori este necesar să înţelegi o cultură ca să poţi prinde sensul proverbelor ei. De exemplu, populaţia akan consideră că e nepoliticos să gesticulezi cu mâna stângă înaintea altora, mai ales înaintea celor în vârstă. La această regulă de etichetă face aluzie proverbul: „Nu arăţi cu mâna stângă drumul spre oraşul tău natal“. Cu alte cuvinte, trebuie să apreciem ceea ce avem, inclusiv originile noastre.

Un proverb care face aluzie la un obicei tradiţional când se ia masa într-o casă tipic akaniană sună astfel: „Copilul care învaţă să-şi spele mâinile stă la masă cu cei mari“. Când se ia masa, cei din casă sunt grupaţi în funcţie de vârstă. Însă dacă un copil are o conduită bună, mai ales în privinţa curăţeniei fizice şi a bunelor maniere, lui i se acordă mai multă onoare şi este lăsat să stea la masă cu tatăl său şi cu alţi adulţi. Proverbul scoate în evidenţă că respectul acordat unui om depinde mai mult de conduita lui decât de vârsta pe care o are.

Doreşti să te căsătoreşti? Atunci ia în considerare acest proverb akanian: „Căsătoria nu este un vin de palmier ca să o guşti înainte“. Vânzătorii de vin de palmier — o băutură alcoolică făcută din seva fermentată a palmierului — le permit de obicei clienţilor lor să guste vinul înainte de a se hotărî cât vin să cumpere sau dacă să cumpere sau nu. Dar căsătoria nu poate fi „gustată“ dinainte. Acest proverb accentuează permanenţa legăturii conjugale şi caracterul inacceptabil al căsătoriilor de probă.

Observarea cu înţelepciune a lucrurilor

Multe dintre zicători sunt o mărturie a observaţiilor fine pe care strămoşii populaţiei akan le-au făcut despre oameni şi animale. Observarea atentă a comportamentului găinii şi a puişorilor ei, de pildă, a inspirat următorul proverb: „Un pui care stă pe lângă mama lui primeşte partea bună din lăcustă“. Semnificaţia? Dacă o persoană se izolează, va fi uşor uitată când vine vremea împărţirii lucrurilor bune.

Oricine vede o broască moartă înţelege bine adevărul zicătoarei: „Cât de mare e o broască se vede numai când e moartă“. Acest proverb este rostit adesea când o persoană nu este apreciată la justa ei valoare. Într-o asemenea situaţie, persoana respectivă este consolată de faptul că atunci când nu este prezentă, ceilalţi îşi vor da seama mai bine de adevărata valoare a calităţilor ei.

Proverbe „în formă prescurtată“

Deşi proverbele populaţiei akan s-au transmis prin viu grai, din generaţie în generaţie, multe zicători  au fost păstrate în arta simbolică. Această artă se regăseşte în sculpturile în lemn, pe toiege, pe greutăţi din aur şi pe materialele textile tradiţionale şi moderne. Cei ce vizitează galeriile de artă din Ghana pot vedea reprezentări în care un om se caţără într-un copac, iar altul îi dă o mână de ajutor. Aceasta este o descriere artistică a proverbului: „Dacă te urci într-un copac bun, vei primi o mână de ajutor“. Mesajul care se desprinde de aici este clar — dacă urmăreşti obiective sănătoase, vei fi, probabil, sprijinit.

Funeraliile sunt ocazii, aşa cum spune un scriitor, pentru „limbajul textil“. Atmosfera tristă îndeamnă la meditare asupra vieţii. Prin urmare, modelele care se găsesc pe materialele textile folosite la funeralii transmit idei filozofice. De pildă, un material textil pe care e înfăţişată o scară aminteşte de proverbul: „Nu numai un singur om urcă treptele morţii“.  * Acest proverb ne îndeamnă pe toţi să avem o părere umilă despre noi înşine şi să nu ne trăim viaţa de parcă am fi nemuritori. — Eclesiastul 7:2.

În societatea akaniană, emisarii sau purtătorii de cuvânt ai conducătorilor tradiţionali sunt foarte iscusiţi în folosirea proverbelor; ei poartă şi un sceptru cu motive ilustrând câteva dintre valorile populare îndrăgite. De exemplu, imaginea unei păsări prinzând cu ghearele un şarpe de cap este o „prescurtare“ a zicătorii: „Dacă prinzi şarpele de cap, restul nu e decât sfoară“. Mesajul? Înfruntă problemele cu hotărâre!

Un mod potrivit de a folosi proverbele

La fel ca toate ilustrările, momentul şi modul în care ar trebui folosit un proverb depind atât de subiectul discutat cât şi de auditoriu. Eficacitatea unei conversaţii poate fi diminuată de folosirea nepotrivită a unui proverb. Şi cum în unele culturi utilizarea proverbelor reprezintă o parte importantă a manierelor în conversaţie, folosirea lor greşită poate influenţa negativ impresia pe care şi-o fac oamenii despre vorbitor.

În Ghana, cei vârstnici sunt consideraţi autorii şi păstrătorii proverbelor. Astfel, zicătorile sunt adesea precedate de expresia: „Bătrânii spun . . .“. Când vorbitorul i se adresează unui auditoriu mult mai în vârstă, e o dovadă de politeţe ca proverbul să fie precedat de cuvintele: „Voi, bătrânii spuneţi . . .“. Din respect, un vorbitor mai tânăr nu va dori să lase impresia că-i învaţă pe vârstnici cuvintele înţelepciunii întruchipate în proverbe.

Câteva idei de reţinut

Proverbele pot fie să preceadă o argumentaţie, fie să o urmeze. Sau, pot fi atât de ingenios întreţesute în textul argumentaţiei, încât îţi trebuie perspicacitate ca să descoperi la ce se face aluzie. Despre un om umil şi care iubeşte pacea, de exemplu, un akanian ar putea spune: „Dacă ar fi după cutare, nu s-ar trage nici un foc în sat“. Aceasta ne aduce în minte proverbul: „De-ar fi după melc şi broasca ţestoasă, nu s-ar trage nici un foc în zăvoi“. Despre ambele animale se spune că sunt blânde, umile şi fără tendinţe agresive. Persoanele care au aceste calităţi sunt paşnice.

Când îl vei ruga pe un akanian să-ţi spună câteva proverbe, s-ar putea să auzi ca răspuns numai unul: „N-ai cum să visezi dacă nu dormi“. Altfel zis, cineva nu poate spune pur şi simplu proverbe, la fel cum un om nu poate visa când e treaz. Situaţiile sunt cele care dictează ce proverb să se spună şi în ce moment.

[Notă de subsol]

^ par. 25 Este interesant că acest model se găseşte pe materiale textile de diferite culori şi nu doar pe cele închise la culoare, folosite de obicei la înmormântări.