Ochi de vultur

DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU DIN SPANIA

SPANIOLII spun despre un om cu vederea ageră că are vista de águila, adică ochi de vultur. Şi germanii folosesc o expresie asemănătoare (Adlerauge). Pe bună dreptate, acuitatea vizuală a vulturului a rămas proverbială de secole. În cartea biblică Iov, scrisă cu peste 3 000 de ani în urmă, se spune despre vultur că „îşi cufundă privirile în depărtare“. — Iov 39:27, 29.

Dar cât de departe vede vulturul? „În condiţii ideale, o acvilă de munte (Aquila chrysaëtos) poate detecta de la o distanţă de peste [doi kilometri] mişcările unui iepure, indiferent cât de slabe ar fi acestea“, afirmă cartea The Guinness Book of Animal Records. Potrivit altor surse, acvila poate vedea chiar mai departe!

Ce anume conferă o astfel de agerime vederii acvilei? Mai întâi de toate, acvila de munte are doi ochi enormi, care ocupă o mare parte a capului. Totuşi, lucrarea Book of British Birds (Cartea păsărilor din Marea Britanie) menţionează că ochii acvilei de munte „nu sunt, de fapt, de dimensiuni atât de mari, încât să-i îngreuneze zborul“.

Mai mult decât atât, ochiul acvilei are de cinci ori mai multe celule fotoreceptoare decât ochiul uman. Aceasta înseamnă aproximativ 1 000 000 de conuri retiniene pe milimetru pătrat în comparaţie cu cele 200 000 care se găsesc la om. Cu alte cuvinte, aproape fiecare celulă fotoreceptoare face sinapsă cu un neuron. Prin urmare, la acvilă nervul optic — care transmite mesajele de la ochi la creier — conţine de două ori mai multe fibre decât cel al ochiului uman. Nu este de mirare aşadar că aceste făpturi au o percepţie cromatică deosebită! Şi nu în ultimul rând, ochii păsărilor de pradă, asemenea ochilor altor păsări, sunt înzestraţi cu un cristalin care are capacitatea de a trece rapid de la focalizarea unor lucruri aflate la doar câţiva centimetri distanţă la focalizarea altora situate la mare distanţă. Şi în această privinţă, ochii acvilei sunt net superiori ochilor noştri.

Dacă ziua vulturul este cel care are cea mai mare acuitate vizuală, noaptea bufniţele deţin acest record. Întrucât ochii acestor păsări de pradă nocturne sunt înzestraţi cu numeroase celule fotoreceptoare numite bastonaşe retiniene şi cu un cristalin mare, ele văd noaptea de 100 de ori mai bine decât omul. Când se întâmplă ca întunericul să fie foarte dens, bufniţele trebuie să se bazeze în exclusivitate pe auzul lor bine dezvoltat pentru a localiza prada.

Cine a înzestrat aceste păsări cu asemenea calităţi? Dumnezeu l-a întrebat pe Iov: „Oare din porunca ta se înalţă vulturul?“ Este de la sine înţeles că nici unui om nu i se poate atribui meritul pentru această minune a creaţiei. Chiar şi Iov a recunoscut plin de umilinţă: „Ştiu că Tu [Iehova] poţi totul“ (Iov 39:27; 42:1, 2). Ochii vulturului sunt o dovadă în plus a înţelepciunii Creatorului nostru.

[Legenda fotografiei de la pagina 24]

Acvila de munte

[Legenda fotografiei de la pagina 24]

Bufniţa polară