Cunoştinţe multe, schimbări puţine

„În pofida progreselor recente ale ştiinţei, oamenii nu s-au schimbat prea mult în ultimii două mii de ani; prin urmare, trebuie să ne străduim să învăţăm din istorie.“ — Kenneth Clark, Civilisation — A Personal View.

DE-A lungul secolelor, în domeniul ştiinţei s-au înregistrat, desigur, progrese remarcabile. Potrivit revistei Time, acestea „au asigurat pentru milioane de oameni cel mai înalt nivel de trai din istorie“. Unele dintre cele mai mari progrese s-au înregistrat în medicină. În evul mediu, „medicina se practica după metode primitive şi brutale“, a spus istoricul Zoé Oldenbourg. „Medicul putea să ucidă la fel de uşor cum putea să vindece.“

Nu suntem întotdeauna dispuşi să învăţăm

Oamenii nu au fost întotdeauna dispuşi să înveţe. La sfârşitul secolului al XIX-lea, de exemplu, mulţi medici ignorau dovezile incontestabile că ei înşişi transmiteau în diverse feluri boli la pacienţii lor. Prin urmare, ei au continuat să folosească metode dăunătoare, refuzând să se spele pe mâini când treceau de la un pacient la altul.

Cu toate acestea, ştiinţa şi tehnologia au progresat. Este logic deci să conchidem că oamenii ar fi trebuit să înveţe din trecut cum să-şi facă viaţa mai bună şi mai sigură. Din nefericire însă, nu aşa au decurs lucrurile.

Să analizăm situaţia din Europa secolului al XVII-lea, perioadă considerată epoca luminilor şi a raţiunii. Kenneth Clark a spus că, „în pofida numărului mare de genii din artă şi din ştiinţă, continuau să existe persecuţii absurde şi războaie sângeroase, de o cruzime extremă“.

Nici în prezent oamenii nu sunt dispuşi să înveţe din trecut pentru a evita greşelile. De aceea, însăşi existenţa noastră pe această planetă pare că e ameninţată. Scriitorul Joseph Needham a tras concluzia că lucrurile s-au înrăutăţit atât de mult, încât ‘nu ne-a mai rămas decât să sperăm şi să ne rugăm ca fanaticii să nu descătuşeze asupra omenirii forţe care să distrugă toată viaţa de pe pământ’.

Cum se face că, în pofida tuturor capacităţilor şi a cunoştinţelor omului, ne afundăm tot mai mult într-o lume plină de violenţă şi brutalitate? Se va schimba vreodată actuala stare de lucruri? Următoarele două articole vor dezbate aceste întrebări.

 [Provenienţa fotografiilor de la paginile 1, 2, 3]

COPERTA: tunuri din primul război mondial: U.S. National Archives photo; victime ale Holocaustului: Robert A. Schmuhl, prin amabilitatea USHMM Photo Archives

Paginile 2 şi 3: bombardier B-17: USAF photo; femeie: Instituto Municipal de Historia, Barcelona; refugiaţi: UN PHOTO 186 797/J. Isaac; explozie de 23 de kilotone: U.S. Department of Energy photograph