Lumea în obiectiv

S-au „pierdut“ 79 de milioane de femei

Un sondaj finanţat de ONU, efectuat în „India, Pakistan, Bangladesh, Nepal, Sri Lanka, Bhutan şi Maldive, dezvăluie că «în sudul Asiei s-⁠au pierdut» aproximativ 79 de milioane de femei, iar aceasta din cauza discriminării la care sunt supuse, atât înainte de a se naşte, cât şi după aceea“, se arată într-⁠un raport dat publicităţii de agenţia de presă Reuter. Femeile „s-⁠au pierdut“ ca urmare a avorturilor făcute, precum şi a „infanticidului şi a tratamentului preferenţial aplicat în ţările respective bebeluşilor de sex masculin în ce priveşte împărţirea hranei“. Se spune că acest tratament preferenţial continuă până când băieţii devin adulţi, ceea ce face ca fetele să aibă probleme cronice de nutriţie. Raportul preciza că se înregistrează „o rată înaltă a mortalităţii în rândul fetelor şi al femeilor aflate la vârsta la care pot da naştere la copii“. Cifra de 79 de milioane a fost stabilită pe baza faptului că în ţările respective există doar 94 de femei la 100 de bărbaţi, în timp ce media pe întregul glob este de 106 femei la 100 de bărbaţi.

S-⁠a deschis cel mai lung tunel rutier

În Norvegia s-⁠a deschis cel mai lung tunel rutier din lume, anunţă ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung. Tunelul Laerdal are o lungime de 24,5 km şi face legătura între Oslo şi Bergen, primele două oraşe ca mărime din Norvegia. Înainte de a se da în folosinţă, şoferii aveau de ales între un drum şerpuit prin munţi şi traversarea unui fiord cu feribotul. Când s-⁠a construit noul tunel, s-⁠a acordat o atenţie deosebită siguranţei. La fiecare 500 m există câte un spaţiu pentru a putea schimba sensul de circulaţie; s-⁠au montat ventilatoare ignifuge uriaşe, care evacuează fumul şi gazele toxice printr-⁠un puţ de aerisire; există, de asemenea, sisteme ultramoderne de siguranţă în caz de urgenţă. Întrucât multor oameni le este teamă de tunelurile lungi, Tunelul Laerdal a fost împărţit în patru sectoare, prin pieţe mari amenajate pe traseu. Pereţii acestor pieţe sunt iluminaţi cu lumină albastră ca să dea impresia de lumină naturală şi de aer curat. Cu toate acestea, un sondaj a dezvăluit că 25% dintre norvegieni vor evita tunelul — de teama accidentelor sau a incendiilor.

Din nou în Israel

Multe animale care dispăruseră din Israel pot fi văzute din nou pe aceste meleaguri, se arată într-⁠un articol publicat de ziarul israelian Haaretz. Şacalii şi haitele de lupi cutreieră din nou prin ţinuturile Negev şi pe înălţimile Golan. Potrivit celor mai recente estimări, numărul vulturilor din nordul Israelului a crescut, ajungând la 450 de exemplare. În Galileea a fost zărit chiar şi un leopard. Se credea că leoparzii dispăruseră din această regiune şi că lupii se aflau pe cale de dispariţie. Însă, în prezent, aceste animale de pradă şi-⁠au făcut din nou apariţia, alături de prada lor: antilope, capre ibex şi căprioare. Deşi unele dintre aceste animale s-⁠au întors singure în zonă, altele au fost aduse în fostul lor habitat. Printre acestea putem aminti măgarul sălbatic; peste 100 de exemplare hoinăresc din nou prin Negev.

Alte avantaje ale alăptatului

„Doriţi ca bebeluşul dumneavoastră să aibă un coeficient de inteligenţă mai mare?“, întreabă revista Psychology Today. „Nu trebuie decât să alegeţi laptele matern în locul laptelui praf de la magazin.“ Se pare că doi acizi graşi — acidul docosahexaenoic (DHA) şi acidul arahidonic (AA) — care se găsesc în laptele matern joacă un rol deosebit de important în dezvoltarea neuronilor. Testele au arătat că „acei copii care au consumat atât DHA, cât şi AA au obţinut rezultate mai bune în ce priveşte memorarea, rezolvarea problemelor şi dezvoltarea limbajului decât celelalte categorii de copii“, precizează revista. Aceasta demonstrează că laptele matern este cel mai bun aliment pentru bebeluşi.

„Cercetările dezvăluie şi motivul pentru care oamenilor le plac atât de mult alimentele specifice culturii lor“, se spune în revista Science. „Femeile care au băut suc de morcovi când erau însărcinate sau când alăptau au cultivat în copiii lor gustul pentru morcovi. . . . Cercetările arată că laptele matern e mai bun decât laptele praf pentru că îi face pe copii mai receptivi la noile alimente“ şi îi învaţă „care alimente nu le fac rău — ceea ce subliniază importanţa unei alimentaţii sănătoase atât în cazul mamelor însărcinate, cât şi în cazul celor care alăptează“.

Locurile de muncă decente rămân o problemă

„Locuri de muncă decente pentru toţi — un vis neîmplinit.“ Aşa se intitula un articol apărut în  ziarul german Hannoversche Allgemeine Zeitung, articol care vorbea despre simpozionul „Dialog global“, ţinut cu ocazia expoziţiei universale de la Hanovra, EXPO 2000. Deşi principiul egalităţii între sexe în privinţa salarizării a fost adoptat în 1951, iar în 1973 s-⁠a interzis prin lege munca copiilor, pe întregul glob există 150 de milioane de oameni fără un loc de muncă, 850 de milioane sunt afectaţi de şomajul parţial, iar 250 de milioane de copii sunt obligaţi să muncească. Jumătate din populaţia lumii trăieşte cu mai puţin de 2 dolari pe zi. Iar, în ciuda tuturor eforturilor depuse, prăpastia dintre săraci şi bogaţi se adânceşte în loc să se reducă. De altfel şi preocupările ţărilor bogate şi ale celor sărace sunt complet diferite. În timp ce politicienii europeni discută despre influenţa pe care o exercită sindicatele şi despre convenţii între companii şi salariaţii lor prin care aceştia pot să cumpere acţiuni ale firmei la care lucrează, omologii lor din ţările în curs de dezvoltare trebuie să se îngrijească de problemele esenţiale, cum ar fi accesul tuturor cetăţenilor la instruirea şcolară elementară şi crearea de locuri de muncă pentru generaţiile tinere.

Massada în pericol?

„Massada nu trebuie să cadă din nou!“ Acest slogan mobilizator i-⁠a stimulat pe evrei în timpul formării naţiunii Israel moderne. „Dar s-⁠ar putea ca Massada chiar să cadă din nou“, precizează un comunicat de presă NBC, de data aceasta însă „în mod literal, fiind doborâtă de forţele naturii“. Binecunoscuta fortăreaţă, în prezent un punct de atracţie turistică, „se află pe una dintre cele mai instabile falii de pe glob: Valea Riftului de la Marea Moartă“. Pantele abrupte ale munţilor sunt tăiate în sute de blocuri, dintre care unele s-⁠ar putea să se desprindă la un cutremur. De fapt, o analiză făcută pe calculator a indicat că mai multe blocuri de pe partea estică a Cărării Şarpelui sunt pe punctul de a se desprinde, chiar dacă ele au fost deja consolidate cu ajutorul unor bare de oţel lungi de 18 m. Ruinele unui palat construit de regele Irod în partea nordică a Massadei „se află şi ele pe un teren instabil“ şi trebuie consolidate. Până în prezent însă nu s-⁠au început lucrările pe această porţiune din lipsă de fonduri. Cu aproape 2 000 de ani în urmă, aici la Massada, la 100 km de Ierusalim, un grup de 967 de rebeli iudei au rezistat timp de doi ani asediului armatei romane. Cu o seară înainte ca romanii să distrugă fortificaţiile, se zice că iudeii au ales mai degrabă să se sinucidă decât să se predea.

Atenţie la soare!

Expunerea îndelungată la soare fără o protecţie adecvată poate cauza cancer de piele, se arată într-⁠un articol publicat în ziarul mexican El Universal. Dermatologa Adriana Anides Fonseca e de părere că radiaţiile solare au un efect cumulativ care, în general, se manifestă prin tumori maligne ce apar după împlinirea vârstei de 50 de ani. Ea recomandă aplicarea unui ecran solar cu 30 de minute înainte de expunerea la soare şi repetarea aplicării lui la intervale de 3–⁠4 ore, după ce am fost în apă sau dacă am transpirat abundent. Persoanele cu pielea deschisă la culoare au nevoie de un filtru cu un factor de protecţie solară mai mare de 30 sau 40, în timp ce persoanele cu pielea mai închisă la culoare au nevoie de un filtru având factorul de protecţie de 15–⁠30. Dar, chiar şi atunci, trebuie să ne amintim că ecranul solar nu asigură o protecţie totală împotriva radiaţiilor, iar loţiunile de bronzat pot agrava lucrurile, producând arsuri în profunzime. O atenţie deosebită trebuie acordată protejării copiilor mici, care nu trebuie expuşi direct la soare, întrucât sistemul de apărare al pielii împotriva radiaţiilor solare nu este încă pe deplin dezvoltat.

Preoţia nu mai prezintă nici un interes

Părinţii catolici „nu mai spun cu mândrie «fiul meu, preotul»“, precizează The New York Times. „Prelaţii catolici . . . sunt pe deplin conştienţi că un factor important ce stă la baza numărului insuficient de preoţi e numărul redus de părinţi catolici care sunt dispuşi să-⁠i încurajeze pe copiii lor să se gândească la vocaţia de preot.“ Unul dintre motivele menţionate este acela că familiile catolice au puţini copii, părinţilor fiindu-⁠le „greu să accepte că singurul lor fiu va rămâne celibatar ca preot“, se spune în articol. „În plus, în ultimul deceniu, toate acele ştiri referitoare la abuzurile comise de preoţi asupra copiilor au ştirbit prestigiul de care se bucura cândva preoţia, au declarat părinţii în interviurile acordate.“ Un sondaj efectuat de Conferinţa Naţională a Episcopilor Catolici în rândul celor mai activi catolici a dezvăluit că două treimi dintre părinţi nu-⁠i vor încuraja pe copiii lor să devină preoţi sau călugăriţe. Potrivit spuselor lui Edward Burns, preot şi reprezentant al grupării menţionate anterior, doi tineri necăsătoriţi nu vor întâmpina reacţii dezaprobatoare dacă anunţă cu ocazia unei reuniuni de familie că trăiesc în concubinaj. În schimb, un tânăr care se gândeşte să devină preot va fi mustrat de membrii familiei, care îi vor zice: „Eşti sigur că ştii ce faci?“