Atacul sovietic asupra religiei

UNIUNEA Republicilor Sovietice Socialiste a fost constituită în 1922, Rusia fiind, în mod indiscutabil, cea mai importantă şi mai întinsă republică dintre cele patru republici ale URSS-ului de la început. Cu timpul, URSS-ul s-a lărgit, ajungând să aibă în componenţă 15 republici şi să ocupe aproape o şesime din suprafaţa uscatului. În 1991 însă, Uniunea Sovietică a fost brusc desfiinţată. * E demn de reţinut faptul că URSS-ul a fost primul stat care a încercat să extermine credinţa în Dumnezeu din mintea cetăţenilor săi.

Vladimir Ilici Lenin, primul preşedinte al Uniunii Sovietice, a fost un discipol al lui Karl Marx, care a prezentat creştinismul ca pe un mijloc de oprimare. Marx a spus că religia e „opium pentru popor“, iar mai târziu Lenin a declarat următoarele: „Orice noţiune religioasă, orice noţiune de Dumnezeu, . . . e ceva cât se poate de respingător“.

În 1925, când patriarhul ortodox rus Tihon a murit, Bisericii nu i s-a mai permis să-şi aleagă un nou patriarh. A urmat apoi un alt atac asupra religiei, majoritatea bisericilor fiind fie distruse, fie transformate pentru a fi folosite în scopuri laice. Preoţii au fost condamnaţi şi trimişi în lagăre de muncă forţată, unde mulţi dintre ei au murit. „Spre sfârşitul anilor ’20 şi în anii ’30, când la conducere s-a aflat Iosif Stalin, Biserica a fost ţinta unor persecuţii sângeroase, mii de preoţi pierzându-şi viaţa“, se arată în Encyclopædia Britannica. „În 1939, numai trei sau patru episcopi ortodocşi mai aveau dreptul de a ţine slujbe şi doar 100 de biserici mai erau deschise oficial.“

Însă, practic peste noapte, s-a produs o schimbare remarcabilă.

Cel de-al doilea război mondial şi religia

În 1939, Germania nazistă, în acea vreme o aliată a Uniunii Sovietice, a invadat Polonia, ceea ce a dus la izbucnirea celui de-al doilea război mondial. În decurs de un an, Uniunea Sovietică a preluat controlul asupra ultimelor 4 dintre cele 15 republici ale sale: Letonia, Lituania, Estonia şi Moldova. În iunie 1941 însă, Germania a pornit un atac de proporţii împotriva Uniunii Sovietice, luându-l efectiv prin surprindere pe Stalin. La sfârşitul acelui an, trupele germane ajunseseră până la periferia Moscovei, iar înfrângerea Uniunii Sovietice părea iminentă.

Disperat, Stalin a căutat să mobilizeze întreaga naţiune pentru a lupta în ceea ce ruşii au numit Marele Război pentru Apărarea Patriei. Stalin şi-a dat seama că trebuia să facă unele  concesii Bisericii ca să poată câştiga sprijinul populaţiei pentru acest război, având în vedere că milioane de ruşi rămăseseră totuşi religioşi. Care a fost rezultatul acestei uluitoare schimbări de 180 de grade a politicii duse de Stalin faţă de religie?

Beneficiind de sprijinul Bisericii, poporul rus s-a mobilizat la luptă, iar în 1945 sovieticii au înregistrat o remarcabilă victorie în faţa germanilor. După ce atacul sovietic asupra religiei a fost întrerupt, numărul bisericilor ortodoxe a crescut la 25 000, iar numărul preoţilor a ajuns la 33 000.

Atacul e reluat

În realitate însă, obiectivul conducătorilor sovietici de a scoate din mintea poporului noţiunea de Dumnezeu rămăsese neschimbat. Iată ce se spune în The Encyclopædia Britannica: „În perioada 1959–1964, primul-ministru Nikita Hruşciov a iniţiat o nouă mişcare antireligioasă, numărul bisericilor deschise reducându-se la mai puţin de 10 000. În 1971, după moartea lui Alexei *, a fost ales patriarh Pimen, şi, deşi Biserica le cerea încă milioanelor ei de credincioşi să-i fie loiali, viitorul ei rămânea nesigur“.

Într-unul din articolele următoare vom analiza cum a reuşit Biserica Ortodoxă Rusă să supravieţuiască noului atac lansat de autorităţile sovietice. Cum s-au descurcat însă celelalte religii din Uniunea Sovietică? Dintre acestea, care religie a devenit principala ţintă a atacului şi de ce? Despre acest subiect vom vorbi în articolul următor.

[Note de subsol]

^ par. 2 Cele 15 state independente care au fost înainte republici sovietice sunt: Armenia, Azerbaidjan, Bielorusia, Estonia, Georgia, Kazahstan, Kîrgîzstan, Letonia, Lituania, Republica Moldova, Rusia, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina şi Uzbekistan.

^ par. 11 Alexei I a fost patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse în perioada 1945–1970, iar, din 1990, patriarhul Bisericii este Alexei II.

[Legenda ilustraţiei de la pagina 3]

Lenin a declarat că ‘orice noţiune de Dumnezeu e cât se poate de respingătoare’

[Provenienţa ilustraţiei]

Musée d’Histoire Contemporaine — BDIC