Ce viitor au oraşele?

„A PRIVI la oraşele zilelor noastre înseamnă a arunca o privire spre viitor.“ Aceste cuvinte îi aparţin lui Ismail Serageldin, de la Banca Mondială. Dar, din ceea ce am văzut până acum, viitorul nu pare luminos.

Sunt lăudabile eforturile sincere care se depun pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă din multe zone urbane. În oraşul New York s-⁠a încheiat nu demult modernizarea pieţei Times Square din Manhattan. Înainte era renumită pentru localurile ei pornografice, cultura drogurilor şi criminalitate. Acum noile magazine de desfacere cu amănuntul şi teatrele se înşiră unele lângă altele pe străzi, atrăgând mii de vizitatori. Napoli (Italia), „un oraş rafinat, strălucitor, care cândva se putea compara cu Londra şi Parisul“, după cum se arată în revista National Geographic, a fost în mare parte distrus în timpul celui de-⁠al doilea război mondial. Napoli ajunsese practic simbolul criminalităţii şi al haosului. Însă, când a fost ales pentru a găzdui o conferinţă pe teme politice în anul 1994, oraşul a cunoscut o oarecare renaştere, centrul lui fiind în mare parte renovat.

Bineînţeles că trebuie plătit un preţ pentru a avea oraşe mai sigure şi mai curate. O mai mare siguranţă înseamnă adesea mai mulţi poliţişti. S-⁠ar putea să-⁠i coste pe oameni şi viaţa lor particulară. Unele zone publice sunt supravegheate în permanenţă cu ajutorul camerelor video şi al poliţiştilor îmbrăcaţi în haine civile. În timp ce vă plimbaţi printr-⁠un parc sau treceţi pe lângă o fântână, o statuie sau pe lângă nişte straturi de flori, s-⁠ar putea să treceţi, fără să vă daţi seama, prin diverse puncte de control.

Uneori îmbunătăţirile îi costă scump şi pe săraci. Să analizăm ceea ce unii numesc gentrificatizare, adică fenomenul care apare când familiile cu venit mai mare se mută în cartiere care cândva au fost sărace. Gentrificatizarea se produce în urma unor schimbări în economie, mai precis când are loc o „trecere de la producţie la servicii şi de la dependenţa de calificări medii la automatizare“ (Gentrification of the City, editată de Neil Smith şi Peter Williams). Pe măsură ce locurile de muncă pentru muncitorii manuali ajung de domeniul trecutului, iar cererea de muncitori specializaţi, bine pregătiţi în domeniul tehnic, creşte, cererea de locuinţe pentru clasa mijlocie creşte şi ea. În loc să facă naveta din suburbii, mulţi specialişti bine plătiţi preferă să renoveze o casă în cartiere cândva sărace.

 În mod firesc, aceasta duce la îmbunătăţirea considerabilă a nivelului de trai din acele cartiere. Însă, pe măsură ce cartierele devin mai elegante, preţurile cresc. Cei săraci ajung adesea să nu-⁠şi mai permită să locuiască în aceste cartiere în care au muncit şi au trăit ani de zile!

Moare oraşul?

S-⁠ar putea ca oraşele abia să fi început să simtă efectele schimbării generate de noile tehnologii. Creşterea popularităţii Internetului ca mijloc prin care se pot face cumpărături şi se pot încheia tranzacţii ar putea avea consecinţe dramatice. Noile tehnologii au facilitat deja mutarea unor companii în afara oraşelor, ceea ce atrage cu sine şi mutarea multor muncitori.

Pe măsură ce cumpărăturile şi munca on-⁠line vor deveni activităţi obişnuite, oamenilor nu le va mai plăcea, probabil, să se ducă în cartierele comerciale aglomerate. Iată ce se spune în cartea Cities in Civilization: „Am putea anticipa formarea unei categorii comune de muncitori, îndeosebi muncitori cu jumătate de normă, care vor lucra în totalitate de acasă sau de la anumite staţii de lucru din cartier, . . . ceea ce va reduce volumul total al traficului“. Arhitectul Moshe Safdie face o presupunere asemănătoare: „În această nouă situaţie, s-⁠ar putea să avem milioane de sate risipite pretutindeni, oamenii care vor trăi în ele având parte de confortul vieţii caracteristice unui orăşel, iar prin intermediul calculatorului şi al Internetului ei se vor putea bucura de bogăţia culturală a marilor oraşe istorice“.

Ce viitor au oraşele?

Chiar dacă noua tehnologie se face simţită, mulţi analişti sunt de părere că oraşele oferă servicii şi avantaje care vor continua să atragă oamenii. Oricare ar fi viitorul lor, oraşele zilelor noastre au mari probleme în prezent! Şi nu se întrevede nici o soluţie pentru problemele grave legate de salubritate şi de asigurarea de locuinţe pentru milioanele de săraci din oraşe, săraci al căror număr e în continuă creştere. În plus, nimeni n-⁠a găsit o modalitate de a pune capăt criminalităţii, distrugerii mediului sau poluării urbane.

Unii vor argumenta că n-⁠ar trebui decât ca guvernele să aloce mai mulţi bani oraşelor din ţara lor. Dar, având în vedere ceea ce au realizat până în prezent multe guverne în ce priveşte administrarea bunurilor, este realist să credem că rezolvarea problemelor cu care se confruntă oraşele e la fel de simplă ca şi completarea unui cec? Iată ce se spunea în cartea The Death and Life of Great American Cities cu câţiva zeci de ani în urmă: „Unii îşi fac iluzii crezând că, dacă am avea destui bani . . ., am putea scăpa de toate mahalalele noastre. . . . Uitaţi însă ce am realizat cu primele miliarde: proiecte de locuinţe pentru cei cu venituri mici care au devenit centre de delincvenţă, vandalism şi deznădejde socială generală, mai îngrozitoare decât mahalalele pe care ar trebui să le înlocuiască“. Aceste cuvinte sunt şi azi adevărate.

Dar, dacă nu banii rezolvă problemele, atunci care ar fi soluţia? Nu trebuie să uităm că oraşele sunt formate şi din oameni, nu doar din clădiri şi străzi. Prin urmare, pentru ca viaţa din oraşe să  se îmbunătăţească, cei care trebuie să facă schimbări sunt oamenii. „Economia cea mai bună într-⁠un oraş constă în grija manifestată faţă de populaţie şi în interesul faţă de instruirea oamenilor“, afirmă Lewis Mumford în cartea sa The City in History. Şi, dacă se doreşte să se pună capăt consumului de droguri, prostituţiei, poluării, distrugerii mediului, inegalităţilor de ordin social, vandalismului, graffiti-⁠urilor etc., nu ajunge doar prezenţa mai multor poliţişti sau un strat nou de vopsea pe clădiri. Oamenii trebuie ajutaţi să facă schimbări radicale în modul lor de gândire şi în comportament.

O schimbare în modul de administrare

În mod clar, realizarea unor schimbări de asemenea proporţii depăşeşte capacitatea omului. Aşadar, toate încercările de a rezolva problemele cu care se confruntă oraşele zilelor noastre — indiferent cât de bine intenţionate ar fi ele — vor fi sortite eşecului. Însă cei ce studiază Biblia nu disperă, întrucât ei văd în aceste probleme încă o dovadă a incapacităţii omului de a administra în mod corect planeta noastră. Oraşele de azi, caracterizate printr-⁠o extindere necontrolată şi o viaţă haotică, nu fac decât să confirme în mod deplin textul biblic pe care îl putem găsi în Ieremia 10:23: „Soarta omului nu este în puterea lui; nici nu stă în puterea omului, când umblă, să-⁠şi îndrepte paşii“. Eforturile omului de a se guverna singur au avut ca rezultat suferinţa pe scară largă — problemele fiind efectiv amplificate în oraşe.

Aşadar, locuitorii oraşelor de pe întregul glob pot găsi mângâiere în promisiunea din Biblie consemnată în Revelaţia 11:18, care ne spune că Dumnezeu va ‘provoca ruinarea celor care ruinează pământul’. Nefiind nicidecum o perspectivă sumbră, această promisiune indică spre un viitor luminos pentru omenire. Biblia ne promite că Dumnezeu va prelua administrarea planetei noastre prin intermediul unui guvern, adică a unui Regat (Daniel 2:44). Nu vor mai exista milioane de oameni care să trăiască într-⁠o sărăcie greu de imaginat, neavând parte de o locuinţă corespunzătoare şi de condiţii elementare de igienă, nici nu vor mai fi oameni lipsiţi de demnitate şi de speranţă. Sub conducerea guvernului lui Dumnezeu, oamenii se vor bucura de prosperitate materială, de o sănătate de fier şi de locuinţe frumoase. — Isaia 33:24; 65:21–⁠23.

Această lume nouă e singura soluţie realistă la problemele oraşelor din zilele noastre.

[Legenda fotografiilor de la paginile 8, 9]

Se depun mari eforturi pentru a îmbunătăţi viaţa în multe zone urbane

Napoli, Italia

New York, SUA

Sydney, Australia

[Provenienţa fotografiei]

SuperStock

[Legenda ilustraţiei de la pagina 10]

Lumea nouă a lui Dumnezeu oferă o soluţie la problemele cu care se confruntă locuitorii oraşelor din zilele noastre