Lumea în obiectiv

S-au descoperit noi mumii

„Arheologii din Egipt au anunţat că, într-un cimitir uriaş din Deşertul Occidental, au descoperit cel puţin 200 de mumii, unele dintre ele având măşti de aur“, se spune într-un comunicat al BBC News. Acest loc de înmormântare se află lângă o oază din deşert, în oraşul Bawiti, la aproximativ 300 de kilometri sud-vest de Cairo. Potrivit Agenţiei de Presă Middle East din Egipt, cimitirul conţine probabil peste 10 000 de mumii. Numele i-a fost schimbat în Valea Mumiilor. Cimitirul, cu o lungime de 10 kilometri, datează de la începutul epocii greco-romane, având 2 000 de ani vechime. Unele dintre mumiile scoase până în prezent la lumină erau învelite cu o pânză de in sau acoperite cu mortar; mai multe mumii purtau măşti de aur, iar „pe piept aveau diverse reprezentări splendide ale unor divinităţi egiptene antice“, declară Zahi Hawass, directorul unui firme de antichităţi.

Epidemiile devastează Africa

Eforturile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii de a eradica complet poliomielita în Africa până la sfârşitul acestui an au fost zădărnicite, anunţă ziarul Cape Times. Din cauza războiului, poliomielita a atins în Angola proporţii epidemice. Potrivit celor spuse de Neil Cameron, şeful departamentului de supraveghere a bolilor contagioase din cadrul Ministerului Sănătăţii din Africa de Sud, ar fi necesari încă zece ani până când poliomielita va fi eradicată în Angola. În plus, ţările vecine, Namibia şi Republica Democratică Congo, încearcă să facă faţă creşterii alarmante a cazurilor de febră hemoragică de tip Ebola, respectiv a cazurilor de pestă bubonică. Lepra continuă să afecteze Etiopia, Mozambicul, Nigeria, Nigerul şi Republica Congo. Toate acestea, precum şi faptul că malaria se răspândeşte în multe ţări de pe continent, constituie un motiv serios de îngrijorare deoarece, aşa cum a remarcat Neil Cameron, „graniţele nu sunt o barieră în calea bolilor“.

„Cea mai importantă substanţă care întreţine viaţa“

„Apa este cea mai importantă substanţă care întreţine viaţa, deoarece organismul nostru este format, în cea mai mare parte, din lichide“, precizează ziarul Toronto Star. „Şi o scădere de numai 20% a apei din organism ne poate fi fatală.“ Pe lângă că reglează temperatura corpului, apa „transportă substanţe nutritive şi reziduale la şi de la organe cu ajutorul fluxului sanguin şi al diverselor sisteme ale corpului. În plus, lubrifiază articulaţiile şi colonul, prevenind constipaţia“. Un adult trebuie să bea 2–3 litri de apă pe zi. Consumarea cafelei, a băuturilor carbogazoase şi a celor alcoolice poate mări necesarul de apă pură, întrucât aceste băuturi pot contribui la deshidratare. Potrivit unei dieteticiene, nu senzaţia de sete trebuie să ne aducă aminte că trebuie să bem apă, deoarece când ne este sete probabil că suntem deja deshidrataţi. În ziar se mai spune că „un pahar de apă pe oră în timpul zilei va satisface necesarul de apă în cazul majorităţii oamenilor“.

Câte-un pui de somn la serviciu

„Unii oameni de afaceri canadieni au descoperit că e avantajos să tragi câte-un pui de somn la serviciu“, semnalează ziarul Toronto Star. Patronii au înfiinţat „săli de reanimare a atenţiei“ pentru muncitorii care lucrează în schimbul trei. „În aceste săli este linişte, o temperatură potrivită şi o lumină slabă; sălile sunt dotate cu ceasuri deşteptătoare, canapele sau scaune rabatabile“, se spune în ziar. Însă „vechile concepţii mor greu. Companiile care amenajează locuri unde angajaţii să poată să tragă un pui de somn nu fac publică această măsură“. Dr. Mary Perugini, de la Centrul de Tulburări ale Somnului din cadrul Spitalului Regal din Ottawa, afirmă: „Lucrăm mai multe ore, nivelul stresului este mai mare şi facem ca acesta să crească în continuare. Ar fi bine dacă am reuşi să dormim 20 de minute pe zi. Cu siguranţă că acest lucru ar duce la creşterea productivităţii şi ar menţine nivelul stresului scăzut“.

Gheţarii care se topesc — o ameninţare

Cea mai mare masă de gheaţă aflată în afara regiunilor polare va dispărea în decurs de 40 de ani dacă topirea gheţarilor continuă în ritmul actual, anunţă ziarul londonez The Sunday Telegraph. Creşterea temperaturii pe glob şi faptul că Himalaia se află la o latitudine relativ mică pun în pericol existenţa celor 15 000 de gheţari din zonă. Gheţarul Gangotri, care este una dintre sursele de alimentare cu apă ale fluviului Gange, s-a micşorat cu aproape o treime în lungime în ultimii 50 de ani. Cercetătorul Syed Hasnain, care se ocupă cu monitorizarea  gheţarilor, avertizează că, dacă se menţine ritmul de topire, „fluvii ca Indus, Gange şi Brahmaputra, a căror apă provine în proporţie de 70–80% din topirea zăpezii şi a gheţarilor, vor seca“. Acest lucru va provoca „un dezastru ecologic“, avertizează Hasnain. În acelaşi timp, creşte pericolul producerii unor inundaţii mari. Când gheţarii se topesc, se formează lacuri ale căror baraje fragile sunt formate din gheaţă, bolovani şi nisip. Pe măsură ce topirea continuă, barajele se sparg, lăsând apele devastatoare să inunde văile aflate mai jos.

Efectele dăunătoare ale tutunului asupra copiilor

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) estimează că starea sănătăţii a jumătate din copiii lumii este în pericol din cauza expunerii acestora la fumul de ţigară, anunţă ziarul londonez Guardian. Printre bolile asociate cu fumatul pasiv se numără astmul şi alte probleme respiratorii, sindromul morţii subite a sugarului, afecţiuni ale urechii medii şi cancerul. Cercetările mai dezvăluie că acei copii care au părinţi fumători au dificultăţi la învăţat şi mai multe probleme de comportament. Dacă ambii părinţi fumează, copiii sunt cu 70% mai predispuşi să aibă probleme de sănătate; chiar şi cu numai un fumător în familie acest risc creşte cu 30%. OMS promovează ca măsuri atât o instruire sanitară pentru părinţi, pentru ca aceştia să-şi dea seama cât de periculos este obiceiul lor pentru familie, cât şi interzicerea fumatului în şcoli şi în alte locuri frecventate de copii.

Turismul triumfă

Potrivit previziunilor Organizaţiei Mondiale a Turismului (OMT), „numărul turiştilor străini va creşte de la 625 milioane pe an, cât se înregistrează în prezent, la 1,6 miliarde în 2020“, se spune în The UNESCO Courier. Se prevede că aceşti turişti vor cheltui peste două bilioane de dolari americani, „ceea ce va face ca turismul să devină cea mai importantă industrie a lumii“. Până în prezent, cei mai mulţi s-au îndreptat spre Europa. Franţa a fost ţara cea mai vizitată, în 1998 având 70 de milioane de vizitatori. Totuşi, se preconizează că, în anul 2020, China îi va lua locul. Cu toate acestea, numai o mică clasă privilegiată îşi poate permite să călătorească în străinătate. În 1996, doar 3,5% din populaţia lumii a călătorit în afara graniţelor ţărilor lor. OMT prevede că în 2020 cifra va atinge 7%.

Minivacanţe periculoase?

Minivacanţa, adică vacanţa de la sfârşit de săptămână, promovată în prezent de industria europeană a turismului drept o modalitate rapidă şi uşoară de a te relaxa departe de stresul vieţii cotidiene, ar putea face în realitate „mai mult rău decât bine“, precizează ziarul londonez Guardian. Cardiologul dr. Walter Pasini, de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, este de părere că pregătirea bagajelor, fuga la aeroport, zborul, precum şi modificările de temperatură, de fus orar şi de alimentaţie, contribuie la epuizare şi pot fi periculoase. Organismului îi trebuie câteva zile ca să se relaxeze şi să se adapteze unei clime diferite şi unui stil de viaţă diferit, iar când acest lucru nu are loc, circulaţia şi somnul sunt grav afectate. Studiul efectuat de dr. Pasini „dezvăluie că în cazul celor care şi-au luat vacanţă doar câteva zile riscul de a avea o criză cardiacă sau un accident de maşină a fost cu 17%, respectiv 12%, mai mare decât în cazul celor care şi-au luat vacanţă o săptămână sau mai mult“, menţiona ziarul. „Nu vreau să spun că vacanţele scurte sunt în sine periculoase; însă oamenii trebuie să fie atenţi şi să se pregătească în mod corespunzător“, a declarat dr. Pasini, ale cărui cuvinte au fost citate de ziarul londonez Daily Telegraph. „Acum oamenii îşi iau vacanţe tot mai scurte şi fug încolo şi-ncoace, încercând să facă totul în câteva zile, dar acesta nu este un mod potrivit de a se relaxa. De fapt, e foarte stresant.“

Răzbunarea şarpelui cu clopoţei

„Şarpele cu clopoţei vă poate muşca şi după ce moare — iar această bizară răzbunare postumă este surprinzător de des întâlnită“, se spune în New Scientist. În Arizona (SUA), doi medici care studiază acest fenomen au spus că dintre cei 34 de pacienţi trataţi într-o perioadă de 11 luni, 5 au declarat că şarpele îi atacase după ce fusese ucis. Una dintre victime a împuşcat şarpele, i-a tăiat capul, a aşteptat până când n-a mai mişcat, după care a luat capul. Acesta a sărit şi l-a muşcat de ambele mâini. Studiile efectuate anterior au arătat că un cap de şarpe cu clopoţei tăiat „va încerca să atace după moarte timp de aproape o oră tot ceea ce se mişcă în faţa lui“, se spune în revistă. Herpetologii cred că acesta este „un act reflex, declanşat de senzorii în infraroşu din «fosă», care se găseşte între nară şi ochi şi care detectează căldura corpului“. Dr. Jeffrey Suchard ne atenţionează că un şarpe cu clopoţei decapitat trebuie tratat ca un „şarpe foarte mic“. „Dacă trebuie neapărat să-l atingeţi, vă sugerez s-o faceţi cu ajutorul unui băţ foarte lung“, spune el.