Salt la conţinut

Salt la al doilea meniu

Salt la cuprins

Martorii lui Iehova

Română

Să ne apropiem de Iehova

 CAPITOLUL 5

Puterea creatoare — Cel „care a făcut cerul şi pământul“

Puterea creatoare — Cel „care a făcut cerul şi pământul“

1, 2. Cum demonstrează Soarele că Iehova are o mare putere creatoare?

AI STAT vreodată lângă un foc într-o noapte friguroasă? Probabil că ţi-ai întins mâinile şi te-ai oprit la o distanţă potrivită ca să simţi căldura plăcută a focului. Dacă te-ai fi apropiat prea mult, căldura ar fi devenit insuportabilă. Dacă te-ai fi îndepărtat, frigul nopţii te-ar fi cuprins şi ai fi început să tremuri.

2 Există un „foc“ care ne încălzeşte în timpul zilei. Acest „foc“ arde la o distanţă de 150 de milioane de kilometri de noi! * Câtă energie trebuie să aibă Soarele de vreme ce noi simţim căldura lui chiar dacă ne aflăm la o distanţă atât de mare de el! Cu toate acestea, Pământul gravitează în jurul acestui impresionant cuptor termonuclear la o distanţă optimă. Dacă Pământul ar fi mai aproape de Soare, apa de pe Terra s-ar evapora; dacă ar fi mai departe, ar îngheţa complet. Şi într-un caz, şi în altul, planeta noastră ar fi lipsită de viaţă. Pe lângă faptul că este indispensabilă vieţii, lumina pe care o primim de la Soare este curată; ea nu numai că ne încântă privirea, dar este şi benefică. — Eclesiastul 11:7.

Iehova ‘a pregătit luna şi soarele’

3. Cu privire la ce adevăr important depune mărturie Soarele?

3 Cu toate acestea, oamenii în general nu dau prea multă importanţă Soarelui, chiar dacă viaţa lor depinde de acest astru. Astfel, ei pierd din vedere un aspect important. Biblia spune despre Iehova: „Tu ai pregătit luna şi soarele“ (Psalmul 74:16). Într-adevăr, Soarele îi aduce onoare lui Iehova, cel „care a făcut cerurile şi pământul“ (Psalmii 19:1; 146:6). Soarele este doar una dintre nenumăratele stele care ne dezvăluie ceva despre imensa  putere creatoare a lui Iehova. Să examinăm mai îndeaproape câteva corpuri cereşti, după care ne vom concentra atenţia asupra Pământului şi asupra vieţii care freamătă pe el.

„Ridicaţi-vă ochii şi priviţi“!

4, 5. Câtă energie are şi cât de mare este Soarele, totuşi cum este el în comparaţie cu alte stele?

4 După cum probabil ştii, Soarele este o stea. El pare mai mare decât celelalte stele pe care le vedem noaptea pe bolta cerească, pentru că, în comparaţie cu ele, este mai aproape de noi. Ce energie are el? În nucleul Soarelui se înregistrează o temperatură de 15 000 000°C. Dacă ai putea să iei o fărâmă din nucleul Soarelui şi să o aduci aici pe Pământ, ar trebui să stai la o distanţă de cel puţin 140 de kilometri pentru ca mica sursă de căldură să nu-ţi provoace arsuri. În fiecare secundă, Soarele emite o cantitate de energie egală cu energia degajată prin explozia a sute de milioane de bombe nucleare.

5 Soarele este atât de mare, încât în el ar putea să intre peste 1 300 000 de astre de mărimea Terrei. Este Soarele o stea neobişnuit de mare? Nicidecum! În limbajul astronomilor, el este  numit o pitică galbenă. Apostolul Pavel a scris că „o stea se deosebeşte în glorie de altă stea“ (1 Corinteni 15:41). El nici nu bănuia cât adevăr ascund aceste cuvinte inspirate! Există o stea uriaşă, care, dacă ar fi situată exact în locul Soarelui, Pământul s-ar afla în interiorul ei. O altă stea gigantică, pusă în locul Soarelui, ar ajunge până la Saturn — deşi această planetă se află la o distanţă atât de mare de Pământ, încât unei navete spaţiale, care se deplasează cu o viteză de 40 de ori mai mare decât cea a unui glonţ tras cu un pistol, i-ar trebui patru ani ca să ajungă acolo.

6. Cum arată Biblia că din perspectivă umană numărul stelelor este enorm de mare?

6 Şi mai impresionant decât mărimea stelelor este numărul lor. De fapt, Biblia lasă să se înţeleagă că există o puzderie de stele, la fel de greu de numărat ca „nisipul mării“ (Ieremia  33:22). Această afirmaţie sugerează că există mult mai multe stele decât putem vedea noi cu ochiul liber. La urma urmei, dacă un scriitor al Bibliei — de exemplu, Ieremia — ar fi privit cerul înstelat şi ar fi încercat să numere stelele, el nu ar fi putut număra decât în jur de 3 000, câte stele pot fi văzute pe cer cu ochiul liber într-o noapte senină. Acest număr ar putea fi comparat cu numărul boabelor de nisip care ar încăpea într-un pumn. În realitate însă, numărul stelelor este ameţitor de mare, ca al nisipului de pe fundul mării. * Ar putea să numere cineva atâtea stele?

„El le cheamă pe toate pe nume“

7. a) Aproximativ câte stele există în galaxia noastră, Calea Lactee, şi cam cât de mare este acest număr? b) Ce dezvăluie faptul că astronomilor le este greu să estimeze numărul galaxiilor, şi ce ne învaţă lucrul acesta despre puterea creatoare a lui Iehova?

7 Isaia 40:26 răspunde: „Ridicaţi-vă ochii şi priviţi! Cine a creat aceste lucruri? Cine a făcut să meargă după număr, în şir, oştirea lor? El le cheamă pe toate pe nume“. În Psalmul 147:4 se spune: „El socoteşte numărul stelelor“. Care este „numărul stelelor“? O întrebare uşoară? Câtuşi de puţin! Astronomii estimează că există peste 100 de miliarde de stele numai în galaxia noastră, Calea Lactee. * Dar galaxia noastră este doar una dintre nenumăratele galaxii din univers, unele având şi mai multe stele. Câte galaxii există? Unii astronomi au estimat că ar exista 50 de miliarde. Alţii au calculat că numărul lor ar putea ajunge la 125 de miliarde. Prin urmare, omul nu poate nici măcar să aproximeze numărul galaxiilor, ca să nu mai vorbim de numărul exact al miliardelor de stele pe care le conţin acestea. Iehova însă ştie numărul lor. Mai mult decât atât, el îi pune fiecărei stele un nume!

8. a) Cum ai descrie dimensiunile galaxiei Calea Lactee? b) De ce anume se foloseşte Iehova pentru a dirija mişcările corpurilor cereşti?

 8 Când ne gândim la mărimea galaxiilor, teama noastră reverenţioasă faţă de Dumnezeu nu poate decât să crească. Potrivit unor estimări, galaxia Calea Lactee măsoară aproximativ 100 000 de ani-lumină. Imaginează-ţi o rază de lumină care se deplasează cu o viteză ameţitoare de 300 000 de kilometri pe secundă. Acestei raze de lumină i-ar trebui 100 000 de ani ca să străbată galaxia noastră. Iar unele galaxii sunt mult mai mari decât galaxia noastră. Biblia spune că Iehova ‘întinde’ aceste ceruri vaste ca pe o simplă bucată de pânză (Psalmul 104:2). De asemenea, el dirijează mişcările acestor creaţii ale sale. De la cel mai fin fir de praf interstelar până la cea mai mare galaxie, totul se mişcă în armonie cu legile fizice elaborate şi aplicate de Dumnezeu (Iov 38:31–33). Din acest motiv, oamenii de ştiinţă au afirmat că mişcările precise ale corpurilor cereşti amintesc de coregrafia unui balet complicat. Gândeşte-te acum şi la Cel ce a creat aceste lucruri! Nu-ţi inspiră o teamă reverenţioasă Dumnezeul a cărui putere creatoare este atât de mare?

„El a făcut pământul prin puterea Lui“

9, 10. Ce dezvăluie despre puterea lui Iehova poziţia sistemului nostru solar, planeta Jupiter, Pământul şi Luna?

9 Puterea creatoare a lui Iehova se vede cu claritate pe planeta noastră. El a aşezat Pământul cu mare grijă în vastul Univers care ne înconjoară. Unii oameni de ştiinţă sunt de părere că multe galaxii n-ar putea fi gazde bune pentru o planetă pe care să existe viaţă. Se pare că cea mai mare parte a galaxiei noastre, Calea Lactee, nu a fost proiectată pentru a întreţine viaţa. Centrul galactic este înţesat cu stele. Aici radiaţiile sunt mari, iar stelele se apropie deseori foarte mult unele de altele. La extremităţile galaxiei, multe dintre elementele esenţiale vieţii lipsesc cu desăvârşire. Sistemul nostru solar se află într-un loc ideal, fiind situat între aceste extreme.

10 Pământul beneficiază de „serviciile“ unui uriaş „protector“, aflat la mare distanţă: planeta Jupiter. Fiind de o mie de ori  mai mare decât Pământul, Jupiter exercită o atracţie gravitaţională colosală. Cu ce rezultat? Planeta Jupiter absoarbe sau deviază obiectele care circulă cu viteză în spaţiu. Oamenii de ştiinţă estimează că în absenţa planetei Jupiter ploaia de proiectile mari care lovesc Pământul ar fi de 10 000 de ori mai puternică decât este în prezent. Mai aproape de planeta noastră, există un satelit neobişnuit, care aduce mari foloase Pământului: Luna. Fiind mai mult decât un astru frumos şi un „felinar“ noaptea, Luna menţine constantă înclinaţia axei terestre. Datorită înclinaţiei sale, Pământul beneficiază de anotimpuri, care se succed an de an — un alt avantaj important pentru viaţa de pe Pământ.

11. Cum a fost proiectată atmosfera Pământului pentru a fi ca un scut protector?

11 Puterea creatoare a lui Iehova se vede cu claritate în orice aspect legat de structura Pământului. Să ne referim la atmosferă, care seamănă cu un scut protector. Soarele emite radiaţii binefăcătoare, dar şi radiaţii dăunătoare. Când radiaţiile dăunătoare pătrund în straturile superioare ale atmosferei, oxigenul se transformă în ozon. La rândul lui, stratul de ozon care rezultă absoarbe o mare parte din aceste radiaţii. Am putea spune că planeta noastră a fost proiectată cu o „umbrelă“ protectoare!

12. Cum dovedeşte circuitul apei în natură puterea creatoare a lui Iehova?

12 Acesta este doar un aspect legat de atmosfera noastră, care este un amestec complex de gaze, cu o compoziţie ideală pentru susţinerea vieţii creaturilor terestre, subacvatice sau subterane. Una dintre minunăţiile atmosferei este circuitul apei în natură. În fiecare an, Soarele ridică, prin evaporare, peste 400 000 de kilometri cubi de apă din oceanele şi mările Terrei. Apa formează norii, care sunt purtaţi încoace şi încolo de curenţii atmosferici. Apa, care acum este filtrată şi purificată, cade sub formă de ploaie, zăpadă şi gheaţă, completând rezervele de apă. Este exact aşa cum citim în Eclesiastul 1:7: „Toate râurile se varsă în mare, şi marea tot nu se umple; râurile aleargă  din nou spre locul din care au pornit“. Numai Iehova putea să creeze acest circuit.

13. Ce dovezi ale puterii Creatorului vedem în vegetaţia şi în solul Pământului?

13 Oriunde vedem viaţă, vedem dovezi ale puterii Creatorului nostru. De la uriaşii sequoia, a căror înălţime o depăşeşte pe cea a unei clădiri cu 30 de etaje, până la plantele microscopice care există din abundenţă în oceane şi care furnizează o mare cantitate din oxigenul inspirat de noi, puterea creatoare a lui Iehova este evidentă. În sol există diverse forme de viaţă — viermi, ciuperci şi microbi — toate contribuind în diverse moduri la creşterea plantelor. În mod potrivit, Biblia spune despre sol că are ‘bogăţie [putere, NW]’. — Geneza 4:12.

14. Ce putere latentă există până şi în minusculul atom?

14 Fără îndoială, Iehova „a făcut pământul prin puterea Lui“ (Ieremia 10:12). Puterea lui Dumnezeu se vede cu claritate chiar şi în cele mai mici creaţii ale sale. De exemplu, un milion de atomi puşi cap la cap n-ar avea grosimea unui fir de păr uman. Iar dacă un atom ar fi dilatat până ar avea înălţimea unei clădiri cu 14 etaje, nucleul lui ar fi doar de mărimea unui grăunte de sare situat la etajul al şaptelea. Totuşi, acest nucleu minuscul este sursa unei înspăimântătoare puteri ce se dezlănţuie când are loc o explozie nucleară!

„Tot ce are viaţă“

15. Vorbindu-i despre diferite animale sălbatice, ce lecţie îl învaţă Iehova pe Iov?

15 O altă dovadă elocventă a puterii creatoare a lui Iehova o constituie marea varietate a formelor de viaţă animală de pe Pământ. În Psalmul 148 sunt enumerate multe dintre lucrurile care îi aduc laude lui Iehova, iar versetul 10 face referire la „fiare şi vite toate“. Pentru a arăta de ce trebuie să se teamă omul de Creator, Iehova i-a vorbit odată lui Iov despre animale ca leul, zebra, bivolul sălbatic, behemotul (sau hipopotamul) şi leviatanul (după cât se pare, crocodilul). Ce a vrut Iehova să sublinieze? Dacă omul se teme de aceste creaturi sălbatice  puternice şi înfricoşătoare, n-ar trebui să se teamă el cu atât mai mult de Creatorul acestor animale? — Iov, capitolele 38–41.

16. Ce anume îţi stârneşte admiraţia la unele păsări create de Iehova?

16 Psalmul 148:10 menţionează şi ‘păsările înaripate’. Gândeşte-te numai cât de multe specii de păsări există! Iehova i-a vorbit lui Iov despre struţ, care „râde de cal şi de călăreţul lui“. Într-adevăr, chiar dacă nu poate să zboare, această pasăre cu o înălţime de 2,5 metri poate să alerge cu o viteză de 65 de kilometri pe oră, iar pasul ei măsoară în plină fugă până la 4,5 metri (Iov 39:13, 18). Spre deosebire de struţ, albatrosul îşi petrece cea mai mare parte a vieţii zburând deasupra mărilor. Fiind un planorist înnăscut, albatrosul are o anvergură de aproximativ 3 metri. El poate pluti în aer ore în şir, fără să bată din aripi. În schimb, pasărea-muscă cubaneză, o specie de colibri de numai 5 centimetri, este cea mai mică pasăre din lume. Ea poate să bată din aripi şi de 80 de ori într-o secundă! Asemenea unor strălucitoare nestemate cu aripioare, păsările colibri pot „plana“ ca nişte elicoptere şi pot chiar să zboare cu spatele.

17. Cât de mare este balena albastră, şi la ce concluzie firească ar trebui să ajungem după ce contemplăm regnul animal creat de Iehova?

17 În Psalmul 148:7 se spune că până şi „monştri marini“ (NW) îl laudă pe Iehova. Să vorbim despre animalul care este deseori considerat cel mai mare mamifer care a trăit vreodată pe planeta noastră: balena albastră. Acest „monstru“ al adâncurilor poate atinge o lungime de 30 de metri sau chiar mai mult. O balenă albastră poate cântări cât o turmă de 30 de elefanţi adulţi. Numai limba ei atinge greutatea unui elefant, iar inima este de mărimea unui automobil mic. Acest organ imens bate doar de nouă ori pe minut, spre deosebire de inimioara păsării colibri, care poată să bată chiar şi de 1 200 de ori într-un minut. Cel puţin unul dintre vasele sangvine ale balenei albastre este atât de mare, încât un copil s-ar putea târî prin el. Cu siguranţă, ne simţim îndemnaţi să adresăm aceeaşi invitaţie,  cu care se încheie cartea Psalmilor: „Tot ce are suflare să laude pe Domnul“! — Psalmul 150:6.

Să învăţăm din puterea creatoare a lui Iehova

18, 19. Câtă varietate există în lumea vie pe care a creat-o Iehova pe Pământ, şi ce ne învaţă creaţia despre suveranitatea sa?

18 Ce învăţăm din modul în care îşi foloseşte Iehova puterea creatoare? Suntem stupefiaţi de diversitatea creaţiei. Un psalmist a exclamat: „Cât de multe sunt lucrările Tale, DOAMNE! . . . Pământul este plin de bogăţiile Tale“ (Psalmul 104:24). Cât de adevărate sunt aceste cuvinte! Biologii au descoperit peste un milion de forme de viaţă pe Pământ, însă nu se ştie cu exactitate dacă există 10 milioane, 30 de milioane sau chiar mai multe. Uneori se întâmplă ca artiştii să nu mai aibă inspiraţie, în schimb, creativitatea lui Iehova — puterea lui de a inventa şi de a crea lucruri noi şi variate — este evident inepuizabilă!

19 Modul în care îşi foloseşte Iehova puterea creatoare ne învaţă multe lucruri despre suveranitatea sa. Însuşi cuvântul „Creator“ îl deosebeşte pe Iehova de toate celelalte lucruri care există în Univers, acestea fiind „creaţia“ sa. Nici măcar Fiul unic-născut al lui Iehova, care a fost „maestrul Lui“ când a creat toate celelalte lucruri, nu este numit nicăieri în Biblie Creator sau Cocreator (Proverbele 8:30; Matei 19:4). Dimpotrivă, el este  „întâiul născut din toată creaţia“ (Coloseni 1:15). Poziţia de Creator îi dă lui Iehova dreptul inalienabil de a deţine putere absolută asupra întregului Univers. — Romani 1:20; Revelaţia 4:11.

20. În ce sens s-a odihnit Iehova după ce a încheiat lucrarea sa de creare pe Pământ?

20 A încetat oare Iehova să-şi mai folosească puterea creatoare? Biblia spune că, după ce a încheiat lucrarea sa de creare în a şasea zi, „în ziua a şaptea [Iehova] S-a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o făcuse“ (Geneza 2:2). Apostolul Pavel arată că această a şaptea „zi“ are o durată de mai multe mii de ani, deoarece ea era încă în curs pe timpul său (Evrei 4:3–6). Dar sugerează cuvântul ‘odihnă’ că Iehova nu mai lucrează deloc? Nicidecum, pentru că Iehova nu se opreşte niciodată din lucru (Psalmul 92:4; Ioan 5:17). Prin urmare, el s-a odihnit în sensul că nu a mai creat lucruri fizice aici pe Pământ. Însă lucrarea sa prin care îşi duce la îndeplinire scopurile nu a încetat niciodată. Din această lucrare a făcut parte inspirarea scrierii Sfintelor Scripturi. Lucrarea sa a constat chiar în aducerea în existenţă ‘a unei noi creaţii’, despre care vom vorbi în capitolul 19. — 2 Corinteni 5:17.

21. Ce efect va avea de-a lungul eternităţii puterea creatoare a lui Iehova asupra oamenilor fideli?

21 Când, în cele din urmă, ziua de odihnă a lui Iehova se va termina, el va putea să numească toată lucrarea sa de pe Pământ „foarte bună“, exact aşa cum a făcut la sfârşitul celei de-a şasea zile de creare (Geneza 1:31). Rămâne de văzut cum va alege el după aceea să-şi folosească inepuizabila putere creatoare. Oricum vor sta lucrurile, putem fi siguri că modul în care îşi va folosi Iehova puterea ne va fascina mereu. Pe parcursul eternităţii, vom învăţa mai multe despre Iehova prin intermediul lucrurilor create de el (Eclesiastul 3:11). Cu cât vom învăţa mai multe despre el, cu atât teama reverenţioasă faţă de el va deveni mai profundă, iar relaţiile noastre cu Marele nostru Creator vor fi mai apropiate.

^ par. 2 Pentru a înţelege mai bine cât de mare este această distanţă, gândeşte-te la următorul aspect: Ca să o străbaţi cu maşina — mergând cu o viteză de 160 de kilometri pe oră, 24 de ore din 24 — ţi-ar trebui mai mult de 100 de ani.

^ par. 6 Unii cred că anticii din timpurile biblice au folosit un fel de telescop primitiv. În caz contrar, spun ei, cum ar fi fost posibil ca nişte oameni din timpul acela să spună că numărul stelelor este atât de mare, încât omul nu le poate număra? Această speculaţie — de altfel, nefondată — îl ignoră complet pe Iehova, Autorul Bibliei. — 2 Timotei 3:16.

^ par. 7 Gândeşte-te cât timp ţi-ar trebui numai ca să numeri 100 de miliarde de stele! Dacă ai putea să numeri câte o stea în fiecare secundă — şi ai număra 24 de ore din 24 — ţi-ar trebui 3 171 de ani.