Salt la conţinut

Salt la al doilea meniu

Salt la cuprins

Martorii lui Iehova

Română

Să ne apropiem de Iehova

 CAPITOLUL 31

„Apropiaţi-vă de Dumnezeu, şi el se va apropia de voi“

„Apropiaţi-vă de Dumnezeu, şi el se va apropia de voi“

1–3. a) Ce putem învăţa despre natura umană observând legătura care se stabileşte între părinţi şi copiii lor? b) Ce reacţie se declanşează de obicei când cineva manifestă iubire faţă de noi, şi ce întrebare importantă ne putem pune?

PĂRINŢII sunt încântaţi să vadă zâmbetul copilaşului lor nou-născut. Deseori ei îşi apropie obrazul de faţa micuţului, alintându-l şi zâmbindu-i afectuos. Cu nerăbdare, ei aşteaptă să vadă reacţia lui. În sfârşit, copilaşului îi apar gropiţe în obraji, iar gura i se arcuieşte într-un surâs dulce. Acest zâmbet, unic în felul lui, pare să exprime afecţiune — cea dintâi manifestare de iubire a copilului ca răspuns la iubirea părinţilor lui.

2 Zâmbetul micuţului ne aminteşte de un aspect important legat de natura umană. Reacţia noastră firească la iubire este să răspundem cu iubire. Aşa am fost creaţi (Psalmul 22:9). Pe măsură ce creştem, ne maturizăm şi în ce priveşte modul de a reacţiona la iubire. Probabil că îţi aminteşti de anii copilăriei când părinţii, rudele şi prietenii tăi şi-au exprimat iubirea faţă de tine. În inima ta s-a înfiripat un sentiment plăcut, care a crescut şi te-a îndemnat la acţiune. Iubirea pe care ai primit-o te-a îndemnat să arăţi şi tu, la rândul tău, iubire. Creşte la fel şi relaţia ta de prietenie cu Iehova Dumnezeu?

3 Biblia spune: „Cât despre noi, iubim pentru că el ne-a iubit primul“ (1 Ioan 4:19). În primele trei secţiuni ale acestei cărţi ţi s-a reamintit că Iehova Dumnezeu îşi exercită puterea, dreptatea şi înţelepciunea în multe feluri spre binele tău. În a patra secţiune ai văzut că el şi-a exprimat direct iubirea faţă de omenire — şi faţă de tine personal — în câteva moduri remarcabile. Se naşte însă o întrebare, poate cea mai importantă întrebare pe care ţi-o poţi pune: Cum reacţionez eu la iubirea lui Iehova?

 Ce înseamnă a-l iubi pe Dumnezeu

4. De ce sunt oamenii în ignoranţă cu privire la ce înseamnă iubirea de Dumnezeu?

4 Iehova, Sursa iubirii, ştie bine că iubirea are enorma putere de a scoate la iveală ce este mai bun în alţii. În pofida răzvrătirii continue a omenirii infidele, el şi-a păstrat încrederea că vor exista oameni care vor reacţiona la iubirea sa. Şi se poate spune că milioane de oameni fac lucrul acesta. Din nefericire însă, religiile acestei lumi corupte i-au lăsat pe oameni în ignoranţă cu privire la iubirea de Dumnezeu. Mulţi oameni spun că-l iubesc pe Dumnezeu, dar se pare că în sinea lor cred că acest gen de iubire se exprimă doar în cuvinte. Iubirea de Dumnezeu poate să înceapă în felul acesta, aşa cum iubirea unui copilaş nou-născut faţă de părinţii lui poate fi exprimată la început printr-un zâmbet. Pentru oamenii maturi însă, iubirea înseamnă mai mult.

5. Cum defineşte Biblia iubirea de Dumnezeu, şi de ce ar trebui să ne placă această definiţie?

5 Iehova explică ce înseamnă a-l iubi pe el. În Cuvântul său se spune: „Căci iată ce înseamnă iubirea de Dumnezeu: să respectăm poruncile sale“. Prin urmare, iubirea de Dumnezeu trebuie exprimată prin acţiuni. Este adevărat că multora nu le surâde ideea de a fi supuşi. Dar acelaşi verset adaugă: „Iar poruncile sale nu sunt împovărătoare“ (1 Ioan 5:3). Legile şi principiile lui Iehova au fost date ca să ne ajute, nu ca să ne oprime (Isaia 48:17, 18). Cuvântul lui Dumnezeu cuprinde nenumărate principii care ne ajută să ne apropiem de el. În ce fel? În continuare vom analiza trei aspecte ale relaţiei noastre cu Dumnezeu. Este vorba de comunicare, închinare şi imitare.

Comunicarea cu Iehova

6–8. a) Cum putem auzi ce spune Iehova? b) Ce putem face pentru ca Biblia să prindă viaţă când o citim?

6 Capitolul 1 se deschide cu întrebarea: „Ţi-ai putea imagina că porţi o discuţie cu Dumnezeu?“ Am văzut că nu e vorba de  o fantezie. Moise chiar a avut o asemenea conversaţie. Dar noi? În prezent Iehova nu-şi trimite îngerii pentru a comunica cu oamenii. Însă Iehova se foloseşte de alte mijloace excelente pentru a comunica cu noi. Cum putem auzi ce spune Iehova?

7 Întrucât „toată Scriptura este inspirată de Dumnezeu“, noi auzim ce ne spune Iehova citind Cuvântul său, Biblia (2 Timotei 3:16). În acest sens, psalmistul i-a sfătuit pe slujitorii lui Iehova să se îndeletnicească cu acest gen de lectură „zi şi noapte“ (Psalmul 1:1, 2). Faptul acesta pretinde un efort considerabil din partea noastră. Dar toate eforturile făcute în acest scop sunt bogat răsplătite. După cum am văzut în capitolul 18, Biblia seamănă cu o scrisoare preţioasă din partea Tatălui nostru ceresc. De aceea, citirea ei nu trebuie să fie o corvoadă. Biblia trebuie să prindă viaţă când o citim. Cum anume?

8 Când citeşti, vizualizează relatările biblice. Încearcă să vezi în personajele biblice nişte persoane reale. Caută să înţelegi din ce mediu social proveneau, în ce condiţii au trăit şi ce anume le-a motivat să facă anumite lucruri. Meditează apoi profund la ceea ce ai citit, punându-ţi întrebări de felul: Ce învăţ despre Iehova din această relatare? Ce calitate a sa este pusă în evidenţă? Ce principiu vrea Iehova să reţin de aici şi cum îl pot transpune în viaţa mea? Citeşte, meditează şi aplică! În felul acesta, Cuvântul lui Dumnezeu va fi viu pentru tine. — Psalmul 77:12; Iacov 1:23–25.

9. Cine este „sclavul fidel şi prevăzător“, şi de ce este important să ascultăm cu atenţie ceea ce spune acest „sclav“?

9 Iehova ne vorbeşte şi prin intermediul „sclavului fidel şi prevăzător“. Aşa cum a profeţit Isus, un mic grup de bărbaţi creştini unşi a fost numit să ne dea „hrană [spirituală] la timpul potrivit“ pe parcursul acestor agitate zile din urmă (Matei 24:45–47). Când citim literatura pregătită pentru a ne ajuta să dobândim cunoştinţa exactă a Bibliei, când asistăm la întrunirile creştine  şi la congrese, suntem hrăniţi din punct de vedere spiritual de acest sclav. Fiindcă este sclavul lui Cristos, noi ne însuşim cu înţelepciune cuvintele lui Isus: „Fiţi atenţi la modul în care ascultaţi“ (Luca 8:18). Noi ascultăm cu atenţie pentru că recunoaştem că acest sclav fidel este unul dintre mijloacele prin care Iehova comunică cu noi.

10–12. a) De ce este rugăciunea un dar minunat din partea lui Iehova? b) Cum ne putem ruga într-un mod care să-i placă lui Iehova, şi de ce putem avea convingerea că rugăciunile noastre sunt apreciate de el?

10 Dar cum putem comunica noi cu Dumnezeu? Putem vorbi noi cu Iehova? Este o idee ce inspiră veneraţie. Dacă ai vrea să te adresezi persoanei care ocupă poziţia supremă în ţara ta pentru a-i prezenta anumite chestiuni personale, ce şanse ai avea să obţii o audienţă? În unele cazuri, şi o simplă încercare ar putea fi periculoasă. În zilele Esterei şi ale lui Mardoheu, cel ce încerca să i se adreseze regelui fără o invitaţie prealabilă din partea acestuia putea fi condamnat la moarte (Estera 4:10, 11). Acum, imaginează-ţi că vii înaintea Domnului Suveran al universului, în comparaţie cu care şi cei mai puternici oameni „sunt ca nişte lăcuste“ (Isaia 40:22). Ar trebui să te simţi timorat la gândul că te apropii de el? Nicidecum!

11 Iehova a pus la dispoziţia noastră un mijloc simplu, totdeauna accesibil, prin care să ne adresăm lui: rugăciunea. Chiar şi un copil mic se poate ruga cu credinţă lui Iehova, adresându-i-se în numele lui Isus (Ioan 14:6; Evrei 11:6). Totuşi, rugăciunea este şi o ocazie de a comunica cele mai tainice şi mai nedesluşite gânduri şi sentimente — chiar şi pe cele mai dureroase pentru care nu găsim cuvinte (Romani 8:26). Nu foloseşte la nimic să încercăm să-l impresionăm pe Iehova cu o exprimare pretenţioasă, bombastică, sau cu rugăciuni interminabile în care să spunem o sumedenie de cuvinte (Matei 6:7, 8). Totuşi, Iehova nu stabileşte nici o limită în ce priveşte durata rugăciunilor noastre şi nici cât de des ne putem ruga lui. Cuvântul său ne invită chiar să ne „rugăm neîncetat“. — 1 Tesaloniceni 5:17.

 12 Aminteşte-ţi că numai Iehova este numit „Ascultătorul rugăciunii“, cel ce ascultă cu o empatie autentică (Psalmul 65:2NW). Dar este doar o dovadă de bunăvoinţă din partea lui Iehova faptul că ascultă rugăciunile slujitorilor săi fideli? Nu, el găseşte realmente plăcere în ele. În Cuvântul său, aceste rugăciuni sunt comparate cu tămâia, care prin ardere degajă un fum plăcut mirositor şi liniştitor (Psalmul 141:2; Revelaţia 5:8; 8:4). Cât de reconfortant este să ştim că rugăciunile noastre sincere îi sunt la fel de plăcute Domnului Suveran! Prin urmare, dacă vrei să te apropii de Iehova, roagă-te de multe ori, zi de zi, cu umilinţă. Spune-i tot ce te frământă, nu-i ascunde nimic (Psalmul 62:8). Spune-i ce te nelinişteşte, împărtăşeşte-i bucuriile tale, adresează-i mulţumiri şi laude Tatălui tău ceresc. Drept urmare, legătura dintre tine şi el va fi din ce în ce mai puternică.

Închinarea la Iehova

13, 14. Ce înseamnă a ne închina lui Iehova, şi de ce este potrivit să facem aceasta?

13 Comunicarea cu Iehova Dumnezeu nu se rezumă doar la a asculta şi a vorbi, ca atunci când discutăm cu un prieten sau cu o rudă. Noi ne închinăm de fapt lui Iehova şi trebuie să-i acordăm onoarea deosebită ce i se cuvine din plin. Închinarea adevărată are întâietate în viaţa noastră. Ea este modalitatea prin care ne exprimăm sincera devoţiune şi iubire faţă de Iehova şi tot ea contribuie la unitatea tuturor creaturilor fidele ale lui Iehova, din cer şi de pe pământ. Într-o viziune, apostolul Ioan a auzit un înger care proclama: „Închinaţi-vă Celui care a făcut cerul şi pământul şi marea şi izvoarele de ape“. — Revelaţia 14:7.

14 De ce trebuie să ne închinăm lui Iehova? Gândeşte-te la calităţile despre care am discutat, între care sfinţenia, puterea, stăpânirea de sine, dreptatea, curajul, îndurarea, înţelepciunea, umilinţa, iubirea, compasiunea, loialitatea şi bunătatea. Am văzut că Iehova reprezintă întruchiparea supremă, norma  absolută a oricărui atribut preţios. Când medităm la ce înseamnă toate calităţile sale puse laolaltă, ne dăm seama că el este mai mult decât o Personalitate de excepţie, demnă de laudă. Gloria sa este sublimă, infinit mai mare decât a oamenilor (Isaia 55:9). Fără îndoială, Iehova este Suveranul nostru legitim, căruia i se cuvine cu siguranţă închinarea noastră. Dar cum trebuie să ne închinăm lui?

15. Cum ne putem închina lui Iehova „cu spirit şi adevăr“, şi ce ocazii ne oferă întrunirile creştine?

15 Isus a spus: „Dumnezeu este un Spirit, şi cei care i se închină trebuie să i se închine cu spirit şi adevăr“ (Ioan 4:24). Pentru a ne închina lui Dumnezeu „cu spirit“, trebuie să avem spiritul său şi să fim îndrumaţi de acesta. De asemenea, trebuie să ne închinăm în armonie cu adevărul, sau cunoştinţa exactă care se găseşte în Cuvântul lui Dumnezeu. Când ne  întrunim cu colaboratorii în credinţă, avem minunata ocazie de a ne închina lui Iehova „cu spirit şi adevăr“ (Evrei 10:24, 25). Când îi cântăm laude lui Iehova, când ne rugăm lui împreună cu fraţii noştri, când ascultăm şi luăm parte la dezbateri pe marginea Cuvântului său, ne exprimăm iubirea pentru el în cadrul închinării pure.

Întrunirile creştine sunt ocazii minunate de a ne închina lui Iehova

16. Care este una dintre cele mai mari porunci date adevăraţilor creştini, şi de ce ne simţim obligaţi să-i dăm ascultare?

16 Ne închinăm, de asemenea, lui Iehova când le vorbim altora despre el, aducându-i laude în public (Evrei 13:15). Într-adevăr, predicarea veştii bune despre Regatul lui Iehova este una dintre cele mai mari porunci date adevăraţilor creştini (Matei 24:14). Suntem prompţi la ascultare pentru că îl iubim pe Iehova. Când ne gândim la felul în care „dumnezeul acestui sistem de lucruri“, Satan Diavolul, le-a „orbit mintea celor necredincioşi“, răspândind minciuni despre Iehova, nu dorim cu ardoare să slujim ca Martori ai Dumnezeului nostru, demascând aceste calomnii (2 Corinteni 4:4; Isaia 43:10–12)? Şi când medităm la minunatele calităţi ale lui Iehova, nu simţim arzând în noi dorinţa de a le vorbi altora despre el? Într-adevăr, nu poate exista un privilegiu mai mare decât acela de a-i ajuta pe alţii să-l cunoască şi să-l iubească pe Tatăl nostru ceresc la fel de mult ca noi.

17. Ce presupune, printre altele, închinarea noastră la Iehova, şi de ce trebuie să ne dovedim slujitori integri?

17 Închinarea noastră la Iehova presupune şi mai mult. Ea vizează orice aspect al vieţii noastre (Coloseni 3:23). Dacă-l acceptăm cu adevărat pe Iehova ca Suveran al nostru, vom încerca să înfăptuim voinţa sa în toate aspectele vieţii noastre — în familie, la locul de muncă, în relaţiile cu ceilalţi, în timpul liber. Vom căuta să-i slujim lui Iehova „cu toată inima“, în integritate (1 Cronici 28:9). Această închinare nu lasă loc unei inimi împărţite sau unei vieţi duplicitare — acelei conduite ipocrite, care, sub aparenţa unui serviciu adus lui Iehova, ascunde păcate grave, comise în secret. Integritatea exclude ipocrizia,  iar iubirea o consideră detestabilă. Şi teama sfântă este de ajutor. Biblia stabileşte o legătură între ea şi permanenta noastră relaţie cu Iehova. — Psalmul 25:14.

Să-l imităm pe Iehova

18, 19. De ce este realist să credem că noi, deşi suntem imperfecţi, îl putem imita pe Iehova Dumnezeu?

18 Fiecare secţiune a acestei cărţi s-a încheiat cu un capitol care a arătat cum putem „deveni imitatori ai lui Dumnezeu, ca nişte copii iubiţi“ (Efeseni 5:1). Este important să ne amintim că, deşi suntem imperfecţi, putem realmente imita modul perfect în care Iehova îşi foloseşte puterea, îşi exercită justiţia, acţionează cu înţelepciune şi manifestă iubire. De unde ştim că ne stă într-adevăr în putinţă să-l imităm pe Cel Atotputernic? Să ne aducem aminte că semnificaţia numelui lui Iehova transmite ideea că el devine orice este necesar pentru a-şi duce scopul la îndeplinire. Pe bună dreptate, această capacitate a sa ne inspiră veneraţie, dar să fie oare peste puterile noastre să-l imităm pe Iehova? Nicidecum.

19 Noi am fost creaţi după imaginea lui Dumnezeu (Geneza 1:26). De aceea, omul se deosebeşte de toate celelalte creaturi de pe pământ. Noi nu suntem condiţionaţi doar de instinct, de factorii genetici sau de factorii de mediu. Iehova ne-a dat un preţios dar: voinţa liberă. În pofida limitelor şi a imperfecţiunilor, suntem liberi să alegem ce vom deveni. Vrei să fii o persoană iubitoare, înţeleaptă şi dreaptă, care-şi foloseşte corect puterea? Cu ajutorul spiritului lui Iehova, poţi deveni o asemenea persoană. Gândeşte-te câte lucruri bune vei putea realiza!

20. Ce lucruri bune realizăm atunci când îl imităm pe Iehova?

20 Poţi să-l bucuri pe Tatăl tău ceresc, înveselindu-i inima (Proverbele 27:11). Poţi chiar „să-i placi pe deplin“ lui Iehova, deoarece el îţi înţelege limitele (Coloseni 1:9, 10). Şi, pe măsură ce îl vei imita pe iubitul tău Tată cultivând calităţi minunate, vei fi binecuvântat cu un mare privilegiu. Într-o lume  întunecată şi înstrăinată de Dumnezeu, vei fi un purtător de lumină (Matei 5:1, 2, 14). Vei putea reflecta glorioasa personalitate a lui Iehova, chiar şi numai într-o măsură mică, aici pe pământ. Ce mare onoare!

„Apropiaţi-vă de Dumnezeu, şi el se va apropia de voi“

Apropie-te tot mai mult de Iehova!

21, 22. Ce drum fără sfârşit stă înaintea tuturor celor ce-l iubesc pe Iehova?

21 Îndemnul simplu din Iacov 4:8 nu este doar un obiectiv, este un drum. Atât timp cât rămânem fideli, acest drum nu se va sfârşi niciodată. Niciodată nu vom înceta să ne apropiem de Iehova. La drept vorbind, totdeauna vor fi multe de învăţat despre el. Să nu ne imaginăm că această carte ne-a învăţat totul despre Iehova. De fapt, abia am început să analizăm ce spune Biblia despre Dumnezeul nostru! Şi nici chiar Biblia nu ne spune totul despre Iehova. Apostolul Ioan a spus că, dacă s-ar fi scris tot ceea ce a făcut Isus în timpul ministerului său pământesc, „lumea însăşi nu ar putea cuprinde sulurile scrise“ (Ioan 21:25). Dacă s-a putut afirma acest lucru despre Fiul, cu atât mai mult este valabil în cazul Tatălui!

 22 Nici chiar veşnicia nu ne va fi de ajuns pentru a învăţa totul despre Iehova (Eclesiastul 3:11). Gândeşte-te la perspectiva care ni se deschide! După ce vom fi trăit sute, mii, milioane sau chiar miliarde de ani, vom şti mult mai multe lucruri despre Iehova Dumnezeu decât ştim în prezent. Dar şi atunci ne vom da seama că mai sunt încă nenumărate alte lucruri minunate de învăţat. Vom fi nerăbdători să învăţăm mai mult, deoarece întotdeauna vom avea motive să simţim la fel ca psalmistul care a cântat: „Fericirea mea este să mă apropii de Dumnezeu“ (Psalmul 73:28). Viaţa eternă va fi extraordinar de bogată şi de variată, iar faptul de a ne apropia de Iehova va fi întotdeauna partea cea mai recompensatoare.

23. Ce eşti încurajat să faci?

23 Fie ca tu să răspunzi acum la iubirea lui Iehova, iubindu-l cu toată inima, cu tot sufletul şi cu toată puterea ta (Marcu 12:29, 30). Fie ca iubirea ta să se dovedească loială şi statornică. Fie ca toate deciziile pe care le iei zi de zi, de la cele mai mici până la cele mai mari, să reflecte aceleaşi principii călăuzitoare, pentru ca întotdeauna să alegi calea care te conduce spre o relaţie mai apropiată cu Tatăl tău ceresc. Mai presus de orice, apropie-te tot mai mult de Iehova şi fie ca el să se apropie tot mai mult de tine, pentru eternitate!