Conducătorul Imperiului Roman, Cezar August, a poruncit ca toți evreii să meargă în orașele în care s-au născut pentru a fi înregistrați. Prin urmare, Iosif și Maria au călătorit spre Betleem, de unde provenea familia lui Iosif. Maria mai avea puțin și trebuia să nască.

Când au ajuns la Betleem, singurul loc unde au putut să rămână peste noapte a fost un grajd. Acolo l-a născut Maria pe Isus. Ea l-a înfășat și l-a așezat cu grijă într-o iesle.

În apropiere de Betleem, niște păstori stăteau cu turmele sub cerul liber. Dintr-odată, în fața lor a apărut un înger, iar în jurul lor a strălucit gloria lui Iehova. Păstorii s-au înfricoșat, dar îngerul le-a spus: „Nu vă temeți! Am un mesaj extraordinar: Astăzi, în Betleem, s-a născut Mesia!”.  În acel moment, păstorii au văzut în cer mulți îngeri care spuneau: „Glorie lui Dumnezeu în cer și pace pe pământ!”. După aceea, îngerii au dispărut. Ce au făcut păstorii?

Ei și-au spus unul altuia: „Să mergem imediat la Betleem!”. Au plecat în grabă și i-au găsit pe Iosif și pe Maria în grajd, împreună cu bebelușul lor.

Toți cei care au auzit ce le-a spus îngerul păstorilor au fost uimiți. Maria s-a gândit profund la cuvintele îngerului. Ea nu le-a uitat niciodată. Păstorii s-au întors la turmele lor și i-au mulțumit lui Iehova pentru tot ce auziseră și văzuseră.

„De la Dumnezeu am ieșit și sunt aici. N-am venit din proprie inițiativă, ci El m-a trimis.” (Ioan 8:42)