Salt la conţinut

Salt la al doilea meniu

Salt la cuprins

Martorii lui Iehova

Română

Regatul lui Dumnezeu guvernează!

 CAPITOLUL 7

Metode de predicare – Se folosesc diverse mijloace pentru anunţarea veştii bune

Metode de predicare – Se folosesc diverse mijloace pentru anunţarea veştii bune

IDEEA PRINCIPALĂ

Poporul lui Dumnezeu foloseşte diverse metode de predicare pentru a ajunge la cât mai mulţi oameni cu vestea bună

1, 2. a) Ce metodă a folosit Isus pentru a vorbi unui auditoriu numeros? b) Cum au urmat discipolii fideli exemplul lui Cristos şi de ce?

MULŢIMILE se adună în jurul lui Isus pe malul unui lac, dar el se urcă într-o barcă şi se îndepărtează puţin de ele. Isus ştie că suprafaţa apei îi va amplifica volumul vocii şi, astfel, mulţimile vor putea să-i audă mai clar mesajul. (Citeşte Marcu 4:1, 2.)

2 În deceniile dinaintea naşterii Regatului şi în cele care au urmat, discipolii fideli ai lui Cristos i-au imitat exemplul, folosind modalităţi noi de a răspândi mulţimilor vestea bună despre Regat. Sub îndrumarea Regelui, poporul lui Dumnezeu continuă să inoveze, adaptându-se la împrejurări şi fiind în pas cu noile tehnologii. Dorim să ajungem la cât mai mulţi oameni înainte de venirea sfârşitului (Mat. 24:14). Să trecem în revistă câteva dintre metodele pe care le-am folosit pentru a anunţa vestea bună oamenilor de pretutindeni. De asemenea, să ne gândim la unele modalităţi prin care putem imita credinţa celor care au răspândit vestea bună în perioada de început a istoriei noastre.

Vestea bună este anunţată publicului larg

3. De ce i-a înfuriat pe duşmanii adevărului faptul că Studenţii în Biblie au folosit ziarele pentru a răspândi mesajul biblic?

3 Ziare. Fratele Russell şi colaboratorii săi publicau Turnul de veghe din anul 1879, anunţându-le multor oameni mesajul despre Regat. Însă, din câte se pare, în deceniul dinainte de 1914, Cristos a dirijat evenimentele, astfel încât vestea bună să ajungă la şi mai mulţi oameni. Un prim eveniment a avut loc în 1903, când dr. Ephraim Eaton, purtător de cuvânt al unui grup de pastori protestanţi din Pennsylvania, l-a invitat pe Charles Russell să ia parte la o serie de dezbateri despre unele doctrine biblice. Într-o scrisoare adresată lui Russell, Eaton a scris: „M-am gândit că o dezbatere publică cu privire la unele dintre acele subiecte asupra cărora noi doi nu suntem de acord . . . ar fi de mare interes pentru public”. Russell şi colaboratorii săi considerau şi ei că oamenii vor fi interesaţi de aceste dezbateri; de aceea, au luat măsuri ca acestea  să fie publicate într-un ziar de mare tiraj, The Pittsburgh Gazette. Articolele apărute în ziar au fost atât de apreciate, iar explicaţiile clare ale lui Russell cu privire la unele adevăruri biblice, atât de convingătoare, încât acest ziar s-a oferit să publice săptămânal predicile lui Russell. Cât de mult trebuie să-i fi înfuriat pe duşmanii adevărului modul în care au evoluat lucrurile!

În 1914, peste 2 000 de ziare publicau predicile lui Russell

4, 5. Ce calitate a manifestat Russell şi cum îi pot urma exemplul fraţii cu răspundere din organizaţie?

4 În scurt timp, mai multe ziare au dorit să publice predicile lui Russell. În 1908, Turnul de veghe a precizat că predicile sale erau publicate „cu regularitate în 11 ziare”. Însă fraţii cu experienţă în domeniul jurnalistic l-au sfătuit pe Russell să mute birourile Societăţii din Pittsburgh într-un oraş mai mare; astfel, mai multe ziare i-ar fi publicat articolele bazate pe Biblie. Ţinând cont de acest sfat, precum şi de alţi factori, în 1909, Russell a decis să mute birourile la Brooklyn (New York). Rezultatele nu s-au lăsat aşteptate. La doar câteva luni după mutare, predicile apăreau în aproximativ 400 de ziare, iar numărul lor continua să crească. Până în 1914, când a fost instaurat Regatul, predicile şi articolele lui Russell erau publicate în patru limbi în peste 2 000 de ziare.

5 Ce lecţie se desprinde de aici? Cei cu autoritate în organizaţia lui Dumnezeu pot urma exemplul de umilinţă al lui Russell. Când au de luat decizii importante, este potrivit ca ei să ia în considerare sfaturile celorlalţi. (Citeşte Proverbele 15:22.)

6. Daţi un exemplu care dovedeşte că mărturia prin ziare a fost eficientă.

6 Adevărurile despre Regat apărute în articole din ziare au schimbat viaţa multor oameni (Evr. 4:12). De exemplu, Ora Hetzel, care s-a botezat în 1917, s-a numărat printre cei care au aflat adevărul prin intermediul unor astfel de articole. Ea povesteşte: „După ce m-am căsătorit, mi-am vizitat mama, care locuia în Rochester (Minnesota). Când am ajuns, ea decupa articole dintr-un ziar. Erau predicile lui Russell. Mama mi-a spus şi mie ce învăţase din ele”. Ora a acceptat adevărurile pe care le-a învăţat şi a fost o vestitoare zeloasă a Regatului lui Dumnezeu aproximativ 60 de ani.

7. De ce au hotărât fraţii din fruntea Studenţilor în Biblie să renunţe la predicarea prin intermediul ziarelor?

7 În 1916, două evenimente importante i-au determinat pe fraţii aflaţi în fruntea Studenţilor în Biblie să renunţe la mărturia prin ziare. În primul rând, Războiul cel Mare era în toi şi, de aceea, materialele tipografice se obţineau greu. Un raport din Marea Britanie primit în acelaşi an de la Departamentul pentru mărturia prin ziare a prezentat în mod obiectiv situaţia: „La această dată, doar aproximativ 30 de ziare publică Predicile. Foarte probabil, acest număr va scădea cu rapiditate din cauza preţului tot mai ridicat al hârtiei”. În al doilea rând, la 31 octombrie 1916, fratele Russell a încetat  din viaţă. Turnul de veghe din 15 decembrie 1916 a făcut următorul anunţ: „Acum că fratele Russell a decedat, nu vom mai publica predici [în ziare]”. Deşi s-a renunţat la acest mijloc de predicare, alte metode, precum „Foto-Drama Creaţiunei”, se bucurau încă de un mare succes.

8. Cum a fost realizată „Foto-Drama Creaţiunei”?

8 Diapozitive şi film. Russell şi colaboratorii săi au lucrat aproape trei ani pentru a realiza „Foto-Drama Creaţiunei”, a cărei premieră a avut loc în 1914 (Prov. 21:5). Drama, cum era ea numită, a fost o inovaţie, combinând imagini în mişcare, înregistrări audio şi diapozitive color din sticlă. Sute de oameni au jucat în scene biblice înregistrate pe peliculă, în film apărând şi animale. Un raport din 1913 specifica: „Majoritatea animalelor dintr-o grădină zoologică mare au fost aduse pentru a realiza scena cu Noe, în care imaginile  filmate se îmbină cu sunetul”. Sutele de diapozitive din sticlă folosite la această producţie au fost pictate manual de artişti din Londra, New York, Paris şi Philadelphia.

9. De ce s-au investit atât de mulţi bani şi atât de mult timp pentru realizarea „Foto-Dramei”?

9 De ce s-au investit atât de mulţi bani şi atât de mult timp pentru realizarea „Foto-Dramei”? O rezoluţie adoptată la seria de congrese din 1913 explica: „Succesul fără precedent înregistrat de ziarele americane în influenţarea opiniei publice cu ajutorul desenelor şi al altor ilustraţii . . . , precum şi incredibila popularitate şi adaptabilitate a filmelor au demonstrat pe deplin valoarea acestora şi ne îndreptăţesc, ca învăţători ai Bibliei în clase [congregaţii] şi predicatori orientaţi spre progres, să susţinem fără reţinere că filmul şi proiectarea diapozitivelor sunt o metodă eficientă şi oportună pentru evanghelizatori şi învăţători”.

Sus: O cabină de proiecţie a „Foto-Dramei”; jos: Diapozitive din sticlă folosite pentru „Foto-Dramă”

10. Cât de vizionată a fost „Foto-Drama”?

10 Pe parcursul anului 1914, „Foto-Drama” a fost prezentată zilnic în 80 de oraşe. A fost vizionată de aproape opt milioane de oameni din Statele Unite şi Canada. În acelaşi an, „Foto-Drama” a fost prezentată şi în Australia, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Germania, Marea Britanie, Norvegia, Noua Zeelandă şi Suedia. O versiune simplificată a producţiei, care nu includea imagini în mişcare, a fost realizată pentru a fi folosită în oraşele mai mici. Această versiune, „Drama Evrica”, a avut costuri de producţie mai mici şi a fost mai uşor de transportat. Până în 1916, „Foto-Drama” şi „Drama Evrica” fuseseră traduse în mai multe limbi.

Pe parcursul anului 1914, sălile în care a fost prezentată „Foto-Drama” au fost arhipline

11, 12. Ce impresie a produs „Foto-Drama” asupra unui tânăr şi de ce este el un exemplu pentru noi?

11 „Foto-Drama” în franceză a produs o impresie puternică asupra unui tânăr de 18 ani, pe nume Charles Rohner. „A fost prezentată în oraşul meu, Colmar (Alsacia, Franţa)”, a relatat Charles. „Din prima clipă, am fost impresionat de maniera clară în care era prezentat adevărul biblic.”

12 Ulterior, Charles s-a botezat şi în 1922 a început serviciul cu timp integral. Una dintre primele lui însărcinări a fost aceea de a ajuta la prezentarea „Foto-Dramei” în diferite locuri din Franţa. Charles a explicat ce implica munca lui: „Mi s-au repartizat mai multe sarcini: să cânt la vioară, să mă ocup de contabilitate şi de literatură. Mi s-a cerut şi să-i rog pe cei din auditoriu să facă linişte în sală înainte de începerea programului. În timpul pauzelor, împreună cu alţii, le prezentam oamenilor publicaţiile noastre. Le repartizam fiecărui frate şi fiecărei surori o parte a sălii, iar aceştia îi abordau pe toţi oamenii din partea repartizată ţinând în mână mai multe publicaţii. În plus, la intrarea în sală erau mese pline cu literatură”. În 1925, Charles a fost chemat să slujească la Betelul din Brooklyn (New York). Acolo, el trebuia să dirijeze o orchestră a postului de radio WBBR, înfiinţat de  puţin timp. Având în minte exemplul fratelui Rohner, să ne întrebăm: Sunt dispus să accept orice responsabilitate care mi se încredinţează pentru a contribui la răspândirea mesajului despre Regat? (Citeşte Isaia 6:8.)

13, 14. Cum a fost folosit radioul pentru a răspândi vestea bună? (Vezi şi chenarele „ Emisiuni difuzate la WBBR” şi „ Un congres memorabil”.)

13 Radio. În anii ’20 ai secolului trecut, lucrarea cu ajutorul „Foto-Dramei” a încetat, însă radioul a devenit un mijloc important de răspândire a veştii bune. În 16 aprilie 1922, o cuvântare a fratelui Rutherford a fost difuzată la radio pentru prima oară de la Metropolitan Opera House din Philadelphia (Pennsylvania). S-a estimat că 50 000 de persoane au ascultat cuvântarea „Milioane de oameni care trăiesc acum nu vor muri niciodată”. Apoi, în 1923, a avut loc prima transmisiune a unei sesiuni de congres. Deşi mai multe posturi de radio private difuzau emisiunile noastre, fraţii din fruntea organizaţiei au hotărât că ar fi înţelept să înfiinţeze propriul post de radio. Acesta a fost înfiinţat în Staten Island (New York) şi înregistrat cu numele WBBR. Prima emisiune radiofonică a fost transmisă la 24 februarie 1924.

În 1922, aproximativ 50 000 de oameni au ascultat la radio cuvântarea „Milioane de oameni care trăiesc acum nu vor muri niciodată”

14 În numărul din 1 decembrie 1924 al Turnului de veghe se explica scopul înfiinţării acestui post de radio: „Considerăm că radioul este cel mai economic şi mai eficient mijloc de răspândire a adevărului folosit până acum”. Articolul adăuga: „Dacă Domnul consideră potrivit să înfiinţăm şi alte posturi de radio ca să răspândim adevărul, el se va îngriji să avem banii necesari” (Ps. 127:1). În 1926, poporul lui Iehova deţinea şase posturi de radio. Două erau în Statele Unite, WBBR în New York şi WORD lângă Chicago. Celelalte patru se aflau pe teritoriul Canadei, în Alberta, Columbia Britanică, Ontario şi Saskatchewan.

15, 16. a) Cum a reacţionat clerul din Canada la lucrarea prin intermediul radioului? b) Cum s-au armonizat predicarea prin intermediul radioului şi lucrarea din casă în casă?

15 Difuzarea pe scară largă a adevărului biblic nu a trecut neobservată de clerul creştinătăţii. Albert Hoffman, care cunoştea activitatea de la postul de radio din Saskatchewan (Canada), a spus: „Tot mai mulţi oameni au ajuns să afle despre Studenţii în Biblie [cum erau numiţi atunci Martorii lui Iehova]. S-a depus o mărturie extraordinară până în 1928, când, din cauza presiunilor făcute de cler asupra oficialităţilor, posturile de radio din Canada ale Studenţilor în Biblie şi-au pierdut licenţa de emisie”.

16 Chiar dacă posturile noastre de radio din Canada au fost închise, au continuat să fie difuzate cuvântări biblice la posturi de radio private (Mat. 10:23). Pentru ca aceste transmisiuni să fie ascultate de cât mai mulţi oameni, Turnul de veghe şi Epoca de aur (în prezent, Treziţi-vă!) conţineau o listă cu posturile de radio care difuzau adevărul biblic. Astfel, vestitorii care predicau din casă în casă îi puteau îndemna pe  oameni să asculte predicile la posturile de radio locale. Numărul din ianuarie 1931 al Buletinului arăta care au fost rezultatele: „Predicarea prin intermediul radioului a fost un adevărat stimulent pentru fraţi în lucrarea din casă în casă. Am primit numeroase rapoarte potrivit cărora mulţi oameni au ascultat discursurile fratelui Rutherford la radio şi, prin urmare, au fost dispuşi să ia cărţile ce li s-au oferit”. Aceeaşi publicaţie menţiona că emisiunile radiofonice şi lucrarea din casă în casă erau „metodele principale de predicare ale organizaţiei Domnului”.

17, 18. Cum a continuat să fie folosit radioul pentru răspândirea veştii bune, deşi împrejurările s-au schimbat?

17 Pe parcursul anilor ’30 ai secolului trecut, opoziţia împotriva folosirii de către organizaţie a posturilor de radio private s-a intensificat. De aceea, spre sfârşitul anului 1937, slujitorii lui Iehova s-au adaptat la noile împrejurări. Ei nu au mai difuzat emisiuni la posturi de radio private şi s-au concentrat şi mai mult asupra lucrării din casă în casă. * Totuşi, în unele zone îndepărtate sau izolate din punct de vedere politic, radioul a continuat să aibă un rol important în răspândirea mesajului despre Regat. De pildă, din 1951 până în 1991, un post de radio din Berlinul de Vest (Germania) a difuzat cu regularitate discursuri biblice; astfel, cei care locuiau în unele zone din Germania de Est au putut auzi mesajul despre Regat. Din 1961, mai bine de trei decenii, un post naţional de radio din Surinam (America de Sud) a difuzat săptămânal o emisiune de 15 minute, care le prezenta oamenilor adevăruri biblice. Din 1969 până în 1977, organizaţia a realizat peste 350 de înregistrări pe diferite teme biblice, prezentate în cadrul emisiunii „Toată Scriptura este de folos”. În Statele Unite, 291 de posturi de radio din 48 de state au difuzat aceste înregistrări. În 1996, un post de radio din Apia, capitala statului Samoa din Pacificul de Sud, a transmis o emisiune săptămânală numită „Răspunsuri biblice la întrebările ascultătorilor”.

18 Spre sfârşitul secolului al XX-lea, radioul nu a mai jucat un rol atât de important în răspândirea veştii bune. Însă a apărut o nouă tehnologie care a făcut posibil ca vestea bună să ajungă la mai mulţi oameni ca oricând.

19, 20. De ce a realizat poporul lui Iehova site-ul jw.org şi cât de eficient se dovedeşte acesta? (Vezi şi chenarul „ JW.ORG”.)

19 Internet. În 2013, peste 2,7 miliarde de oameni – aproape 40 la sută din populaţia lumii – aveau conexiune la internet. Potrivit unor estimări, aproximativ 2 miliarde de persoane accesau internetul de pe dispozitive mobile, precum telefoanele şi tabletele. Acest număr continuă să crească la nivel mondial. Însă cea mai rapidă creştere în ce priveşte conectarea la internet mobil se înregistrează în prezent în Africa, unde sunt peste 90 de milioane de abonamente la internet  mobil. Aşadar, modul în care mulţi oameni obţin informaţii s-a schimbat radical.

20 Poporul lui Iehova foloseşte acest mijloc de comunicare în masă din 1997. În 2013, site-ul jw.org putea fi accesat în aproximativ 300 de limbi, iar informaţii bazate pe Biblie puteau fi descărcate în peste 520 de limbi. În fiecare zi se înregistrează peste 750 000 de vizite pe site-ul nostru. Lunar, pe lângă materiale video, se descarcă peste 3 milioane de cărţi, 4 milioane de reviste şi 22 de milioane de fişiere audio.

21. Ce învăţăm din experienţa lui Sina?

21 Site-ul a devenit o metodă eficientă de răspândire a veştii bune despre Regatul lui Dumnezeu chiar şi în ţări în care lucrarea de predicare este restricţionată. De exemplu, la începutul anului 2013, un bărbat pe nume Sina a găsit site-ul jw.org şi a sunat la sediul mondial, aflat în Statele Unite, cerând mai multe informaţii despre Biblie. De ce a fost neobişnuit acest apel? Sina provine dintr-o comunitate musulmană şi trăieşte într-un sat izolat dintr-o ţară în care lucrarea Martorilor lui Iehova este supusă unor restricţii severe. Drept urmare, s-au luat măsuri ca Sina să studieze Biblia de două ori pe săptămână cu un Martor din Statele Unite. Studiul a fost condus prin internet folosindu-se un serviciu de apelare video.

Oamenii sunt învăţaţi în mod individual

22, 23. a) Au înlocuit metodele de anunţare a veştii bune publicului larg lucrarea din casă în casă? b) Cum ne-a binecuvântat Regele eforturile?

22 Niciuna dintre metodele pe care le-am folosit pentru a predica publicului larg, precum ziarele, „Foto-Drama”, emisiunile radiofonice şi site-ul web, nu a fost menită să înlocuiască  lucrarea de predicare din casă în casă. De ce? Poporul lui Iehova a urmat modelul stabilit de Isus. El nu doar a predicat mulţimilor, ci i-a şi ajutat pe oameni la nivel individual (Luca 19:1-5). De asemenea, Isus şi-a instruit discipolii să facă acelaşi lucru şi le-a dat un mesaj pe care trebuiau să îl anunţe. (Citeşte Luca 10:1, 8-11.) Aşa cum am văzut în capitolul 6, cei din fruntea organizaţiei i-au încurajat mereu pe slujitorii lui Iehova să ia personal legătura cu oamenii (Fap. 5:42; 20:20).

23 La o sută de ani de la naşterea Regatului, aproape opt milioane de vestitori îi învaţă pe alţii despre scopurile lui Dumnezeu. Cu certitudine, Regele a binecuvântat metodele pe care le-am folosit pentru a anunţa Regatul. După cum vom vedea în capitolul următor, el ne-a oferit şi instrumentele de care avem nevoie pentru a anunţa vestea bună la orice naţiune, trib şi limbă (Rev. 14:6).

^ par. 17 În 1957, fraţii din fruntea organizaţiei au hotărât să închidă ultimul nostru post de radio, WBBR din New York.