Salt la conţinut

Salt la al doilea meniu

Salt la cuprins

Martorii lui Iehova

Română

Regatul lui Dumnezeu guvernează!

 CAPITOLUL 4

Iehova îşi glorifică numele

Iehova îşi glorifică numele

IDEEA PRINCIPALĂ

Poporul lui Dumnezeu acordă importanţa cuvenită numelui divin

1, 2. Cum glorifică Traducerea lumii noi numele lui Dumnezeu?

ÎN DIMINEAŢA zilei de marţi, 2 decembrie 1947, o dimineaţă rece, dar însorită, un mic grup de fraţi unşi de la Betelul din Brooklyn (New York) au început o lucrare colosală. Munca era istovitoare. Însă, după 12 ani, duminică, 13 martie 1960, au finalizat ultima parte a unei noi traduceri a Bibliei. Trei luni mai târziu, în 18 iunie 1960, la un congres din Manchester (Anglia), fratele Nathan Knorr a lansat ultimul volum al Sfintelor Scripturi – Traducerea lumii noi. Publicul a fost încântat. Vorbitorul a exprimat foarte bine sentimentele celor prezenţi spunând: „Aceasta este o zi de mare bucurie pentru Martorii lui Iehova de pretutindeni!”. Un motiv deosebit de bucurie l-a constituit o caracteristică remarcabilă a noii traduceri – folosirea numelui lui Dumnezeu în locurile în care apărea în textul biblic original.

Scripturile greceşti creştine – Traducerea lumii noi au fost lansate în 1950 la congresul „Creşterea teocraţiei” (Stânga: Yankee Stadium, New York; dreapta: Ghana)

2 Multe traduceri ale Bibliei omit numele lui Dumnezeu. Dar slujitorii unşi ai lui Iehova s-au opus planului lui Satan de a şterge din mintea oamenilor numele lui Dumnezeu. În prefaţa Traducerii lumii noi lansate în acea zi se spune: „Cel mai de seamă aspect al acestei traduceri este restabilirea numelui divin la locul cuvenit”. Într-adevăr, Traducerea lumii noi foloseşte numele lui Dumnezeu, Iehova, de peste 7 000 de ori. Modul în care această traducere glorifică numele Tatălui nostru ceresc este extraordinar.

3. a) Ce au înţeles fraţii noştri despre semnificaţia numelui lui Dumnezeu? b) Cum ar trebui să înţelegem Exodul 3:13, 14? (Vezi chenarul „ Semnificaţia numelui lui Dumnezeu”.)

3 La început, Studenţii în Biblie au înţeles că numele lui Dumnezeu înseamnă „Eu sunt cel ce sunt” (Ex. 3:14King James Version). Astfel, Turnul de veghe din 1 ianuarie 1926 menţiona: „Numele «Iehova» înseamnă Cel care există prin sine, . . . Cel care nu are început şi sfârşit”. Însă, înainte ca traducătorii să înceapă să lucreze la Traducerea lumii noi, Iehova îşi ajutase poporul să înţeleagă că numele său nu înseamnă doar că el există prin sine, ci, mai important, că el este un Dumnezeu care are un scop măreţ şi care acţionează pentru a-l împlini. Ei au înţeles că numele „Iehova” înseamnă literalmente  „El face să devină”. Într-adevăr, Dumnezeu a făcut ca universul şi creaturile inteligente să vină în existenţă şi face în continuare ca voinţa şi scopul său să devină realitate. Dar de ce este atât de important ca numele lui Dumnezeu să fie glorificat şi cum putem contribui la aceasta?

Sfinţirea numelui lui Dumnezeu

4, 5. a) Pentru ce ne rugăm când spunem: „Să fie sfinţit numele tău”? b) Cum şi când îşi va sfinţi Dumnezeu numele?

4 Iehova doreşte ca numele său să fie glorificat. De fapt, scopul său principal este acela de a-şi sfinţi numele, aşa cum reiese din prima cerere menţionată de Isus în rugăciunea-model: „Să fie sfinţit numele tău” (Mat. 6:9). Dar pentru ce ne rugăm când cerem acest lucru?

5 După cum am văzut în capitolul 1 al acestei publicaţii, cererea „să fie sfinţit numele tău” este una dintre cele trei cereri amintite de Isus în rugăciunea-model care au legătură cu scopul lui Iehova. Celelalte două sunt: „Să vină regatul tău. Să se facă voinţa ta” (Mat. 6:10). Prin urmare, aşa cum cerem ca Iehova să acţioneze pentru a aduce Regatul şi pentru a-şi înfăptui voinţa, tot aşa cerem ca Iehova să acţioneze pentru a-şi sfinţi numele. Altfel spus, noi îl rugăm pe Iehova să acţioneze pentru a înlătura dezonoarea adusă numelui său de la răzvrătirea din Eden. Cum va răspunde Iehova la o astfel de rugăciune? El spune: „Voi sfinţi numele meu cel mare, care era profanat printre naţiuni” (Ezec. 36:23; 38:23). La Armaghedon, când va înlătura răutatea, Iehova îşi va sfinţi numele înaintea întregii creaţii.

6. Cum putem contribui la sfinţirea numelui lui Dumnezeu?

6 De-a lungul istoriei, Iehova le-a permis slujitorilor săi să contribuie la sfinţirea numelui său. Bineînţeles, noi nu putem face numele lui Dumnezeu mai sacru, întrucât el este sacru, sau sfânt, în sens absolut. Aşadar, cum îl putem sfinţi? Isaia spune: „Pe Iehova al armatelor să-l consideraţi sfânt”. Iar Iehova însuşi a spus cu referire la slujitorii săi: „Ei îmi vor sfinţi numele . . . şi îl vor privi cu o teamă plină de respect pe Dumnezeul lui Israel” (Is. 8:13; 29:23). Prin urmare, noi sfinţim numele lui Dumnezeu considerându-l unic, mai presus de orice alt nume, respectând ceea ce reprezintă el şi ajutându-i pe alţii să-l considere sfânt. Ne demonstrăm teama şi respectul faţă de numele lui Dumnezeu îndeosebi dacă îl recunoaştem pe Iehova drept Conducător al nostru şi ascultăm de el din toată inima (Prov. 3:1; Rev. 4:11).

Pregătiţi să poarte şi să glorifice numele lui Dumnezeu

7, 8. a) De ce a fost nevoie de timp pentru ca poporul lui Dumnezeu să-i poată purta numele? b) Ce vom analiza în continuare?

7 Slujitorii lui Dumnezeu din timpurile moderne au folosit numele divin în publicaţiile lor începând cu anii ’70 ai secolului al XIX-lea. De pildă, numărul din august 1879 al Turnului de veghe şi Cântările Miresei, o carte de cântări publicată  în acelaşi an, menţionau numele „Iehova”. Totuşi, se pare că, înainte să le permită slujitorilor săi să poarte în mod public numele său sacru, Iehova s-a asigurat că ei întruneau cerinţele pentru a primi acest privilegiu mare. Cum i-a pregătit Iehova pe acei Studenţi în Biblie să-i poarte numele?

8 Dacă privim în urmă la perioada cuprinsă între sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, vom observa cum Iehova şi-a ajutat poporul să înţeleagă mai clar adevăruri importante legate de numele său. Să analizăm trei dintre aceste adevăruri.

9, 10. a) De ce s-au concentrat asupra lui Isus primele articole din Turnul de veghe? b) Ce schimbare a avut loc începând cu anul 1919 şi care au fost rezultatele? (Vezi şi chenarul „ Cum a glorificat revista Turnul de veghe numele lui Dumnezeu”.)

9 În primul rând, slujitorii lui Iehova au înţeles importanţa numelui lui Dumnezeu. Primii Studenţi în Biblie considerau că răscumpărarea era învăţătura principală a Bibliei. De aceea, revista Turnul de veghe se concentra mai mult asupra lui Isus. De exemplu, în primul an de la apariţia sa, Turnul de veghe a menţionat numele „Isus” de zece ori mai mult decât numele „Iehova”. Turnul de veghe din 15 martie 1976 spunea că Studenţii în Biblie din perioada de început i-au acordat „o importanţă exagerată” lui Isus. Treptat însă, Iehova i-a ajutat să înţeleagă însemnătatea pe care Biblia o dă numelui său. Cum au reacţionat Studenţii în Biblie? În acelaşi articol din Turnul de veghe se spunea că, îndeosebi din 1919, „ei au început să-i arate mai multă onoare Tatălui ceresc al lui Mesia, Iehova”. De fapt, între anii 1920 şi 1929, Turnul de veghe a menţionat numele lui Dumnezeu de peste 6 500 de ori.

10 Dându-i numelui divin importanţa cuvenită, fraţii noştri au arătat că iubeau acest nume. Asemenea lui Moise, ei au început ‘să proclame numele lui Iehova’ (Deut. 32:3; Ps. 34:3). Iar Iehova, aşa cum promisese în Scripturi, a ţinut cont de iubirea pe care au dovedit-o pentru numele său şi le-a arătat favoare (Ps. 119:132; Evr. 6:10).

11, 12. a) Ce schimbare au suferit publicaţiile noastre la scurt timp după 1919? b) Asupra cărui lucru le-a atras Iehova atenţia slujitorilor săi şi de ce?

11 În al doilea rând, creştinii adevăraţi au înţeles în mod corect ce lucrare le încredinţase Dumnezeu. La scurt timp după 1919, fraţii unşi din fruntea organizaţiei au examinat profeţia lui Isaia. Drept rezultat, conţinutul publicaţiilor noastre a suferit o schimbare. Acestea au început să sublinieze importanţa lucrării de predicare. De ce s-a dovedit a fi această schimbare „hrană la timpul potrivit”? (Mat. 24:45)

12 Înainte de 1919, Turnul de veghe nu a analizat cuvintele lui Isaia: „«Voi sunteţi martorii mei», zice Iehova, «da, slujitorul meu pe care l-am ales»”. (Citeşte Isaia 43:10-12.) Dar, în perioada imediat următoare anului 1919, publicaţiile noastre au început să acorde atenţie acestui pasaj biblic, încurajându-i pe toţi creştinii unşi să ia parte la lucrarea încredinţată de Iehova, aceea de a depune mărturie despre el. De  fapt, doar între anii 1925 şi 1931, capitolul 43 din Isaia a fost analizat în 57 de numere ale Turnului de veghe, fiecare aplicând această profeţie la creştinii adevăraţi. În mod evident, pe parcursul acelor ani, Iehova le-a îndreptat slujitorilor săi atenţia spre lucrarea pe care trebuiau să o îndeplinească. De ce a procedat Iehova aşa? Într-un fel, era necesar ca ei „să fie mai întâi încercaţi ca să se vadă dacă sunt corespunzători” (1 Tim. 3:10). Înainte să fie consideraţi demni să poarte numele lui Dumnezeu, Studenţii în Biblie trebuiau să-i demonstreze lui Iehova prin lucrările lor că erau cu adevărat martorii săi (Luca 24:47, 48).

13. Cum evidenţiază Cuvântul lui Dumnezeu care este cea mai importantă chestiune ce trebuie rezolvată?

13 În al treilea rând, slujitorii lui Iehova au realizat că este important ca numele divin să fie sfinţit. Pe parcursul anilor ’20 ai secolului al XX-lea, ei au înţeles că sfinţirea numelui lui Dumnezeu este chestiunea cea mai importantă care trebuie rezolvată. Cum evidenţiază Cuvântul lui Dumnezeu acest adevăr? Să dăm două exemple. De ce a eliberat Dumnezeu poporul Israel din Egipt? Iehova a spus: „[Ca] numele meu să fie proclamat pe tot pământul” (Ex. 9:16). Şi de ce le-a arătat el îndurare israeliţilor când aceştia s-au răzvrătit împotriva sa? Iehova a zis din nou: „Am acţionat de dragul numelui meu, ca el să nu fie profanat sub ochii naţiunilor” (Ezec. 20:8-10). Ce au învăţat Studenţii în Biblie din aceste relatări biblice, precum şi din altele?

14. a) Ce au înţeles slujitorii lui Dumnezeu spre sfârşitul anilor ’20 ai secolului trecut? b) Ce efect a avut asupra lucrării de predicare clarificarea în înţelegere la care au ajuns Studenţii în Biblie? (Vezi şi chenarul „ Un motiv puternic de a predica”.)

14 Spre sfârşitul anilor ’20 ai secolului trecut, poporul lui Dumnezeu a înţeles semnificaţia cuvintelor rostite de Isaia cu aproximativ 2 700 de ani în urmă. Profetul a spus despre Iehova: „Aşa l-ai condus pe poporul tău ca să-ţi faci un nume măreţ” (Is. 63:14). Studenţii în Biblie au realizat că lucrul cel mai important nu era salvarea lor, ci sfinţirea numelui lui Dumnezeu (Is. 37:20; Ezec. 38:23). În 1929, cartea Profeţie a subliniat acest adevăr: „[Sfinţirea] numelui lui Iehova reprezintă cea mai importantă chestiune [ce trebuie rezolvată] înaintea întregii creaţii”. Această modificare în înţelegere i-a îndemnat pe slujitorii lui Dumnezeu să continue să depună mărturie despre Iehova şi să înlăture dezonoarea adusă numelui său.

15. a) Ce înţeleseseră fraţii noştri până la începutul anilor ’30 ai secolului trecut? b) Pentru ce sosise timpul?

15 Până la începutul anilor ’30 ai secolului trecut, fraţii noştri dobândiseră un punct de vedere corect referitor la importanţa numelui lui Dumnezeu, o înţelegere mai clară cu privire la lucrarea pe care le-o încredinţase Dumnezeu şi o înţelegere mai profundă cu privire la principala chestiune ce trebuie rezolvată. Sosise timpul ca Iehova să le dea slujitorilor săi privilegiul de a purta în mod public numele său. Pentru a vedea cum s-a întâmplat acest lucru, să analizăm câteva evenimente din trecut.

 Iehova îşi alege „un popor pentru numele său”

16. a) Menţionaţi o modalitate remarcabilă prin care Iehova îşi glorifică numele. b) Cine a slujit iniţial ca popor pentru numele lui Dumnezeu?

16 O modalitate remarcabilă prin care Iehova îşi glorifică numele este aceea că are pe pământ un popor care îi poartă numele. Din 1513 î.e.n., naţiunea Israel l-a reprezentat pe Iehova în calitate de popor al său (Is. 43:12). Însă israeliţii nu au respectat legământul pe care Dumnezeu îl încheiase cu ei şi, în 33 e.n., au pierdut privilegiul de a fi în relaţii speciale cu Dumnezeu. La scurt timp după aceea, Iehova „şi-a îndreptat atenţia spre naţiuni ca să scoată din ele un popor pentru numele său” (Fap. 15:14). Acest popor nou-ales a devenit cunoscut drept „Israelul lui Dumnezeu”, alcătuit din continuatorii unşi ai lui Cristos care provin din diverse naţiuni (Gal. 6:16).

17. Ce plan a reuşit Satan să-şi ducă la îndeplinire?

 17 În aproximativ 44 e.n., „prin îngrijire divină, discipolii [lui Cristos] au fost numiţi . . . creştini” (Fap. 11:26). La început, acesta a fost un nume distinctiv, întrucât se referea doar la creştinii adevăraţi (1 Pet. 4:16). Însă, aşa cum reiese din parabola lui Isus despre grâu şi neghină, Satan a reuşit să-şi ducă la îndeplinire planul de a face ca şi creştinii falşi să fie numiţi cu acest nume. Drept urmare, de-a lungul multor secole, creştinii adevăraţi nu s-au deosebit în mod clar de creştinii falşi. Dar situaţia a început să se schimbe pe parcursul ‘vremii secerişului’, care a început în 1914. De ce? Îngerii au început să-i separe pe creştinii falşi de cei adevăraţi (Mat. 13:30, 39-41).

18. Ce i-a ajutat pe fraţii noştri să înţeleagă că era necesar să adopte un alt nume?

18 După numirea sclavului fidel în 1919, Iehova şi-a ajutat slujitorii să înţeleagă ce lucrare trebuiau să facă. Ei şi-au dat repede seama că predicarea din casă în casă îi deosebea de creştinii falşi. Odată ce au ajuns la această concluzie, nu a trecut mult timp până au realizat că denumirea „Studenţi în Biblie” nu îi diferenţia net de ceilalţi creştini. Scopul lor principal nu era doar de a studia Biblia, ci şi de a depune mărturie despre Dumnezeu şi de a-i glorifica numele. Aşadar, ce nume era potrivit, având în vedere lucrarea pe care o îndeplineau? La această întrebare avea să se răspundă în anul 1931.

Programul congresului, 1931

19, 20. a) Ce rezoluţie emoţionantă a fost făcută la un congres din 1931? b) Cum au reacţionat Studenţii în Biblie când au adoptat noul nume?

19 În iulie 1931, aproximativ 15 000 de Studenţi în Biblie au sosit în Columbus (Ohio, SUA) pentru a participa la un congres. Văzând programul congresului, atenţia le-a fost atrasă de două litere mari, J şi W, tipărite pe prima pagină. Studenţii în Biblie se întrebau ce însemnau aceste iniţiale. Unii credeau că ele reprezentau „Continuaţi să vegheaţi” (Just Watch), alţii, „Continuaţi să aşteptaţi” (Just Wait). În cele din urmă, duminică, 26 iulie, fratele Joseph Rutherford a prezentat o rezoluţie care conţinea aceste cuvinte memorabile: „Dorim să fim numiţi şi cunoscuţi drept Martori ai lui Iehova”. În acel moment, toţi cei din auditoriu au înţeles semnificaţia literelor care îi nedumeriseră – JW erau iniţialele cuvintelor Jehovah’s Witnesses (Martorii lui Iehova). Acest nume nou, Martorii lui Iehova, se baza pe Isaia 43:10.

20 Cei prezenţi au răspuns la acea rezoluţie printr-un strigăt puternic de bucurie şi aplauze îndelungi. Reacţia entuziastă a participanţilor la congresul din Columbus a fost auzită prin radio până în cealaltă parte a lumii! Ernest şi Naomi Barber din Australia au relatat: „Când fraţii din America au început să aplaude, cei din Melbourne s-au ridicat în picioare şi au aplaudat şi ei prelung. Nu vom uita niciodată acel moment!”. *

 Numele lui Dumnezeu este glorificat pe întregul pământ

21. Ce imbold a dat lucrării de predicare adoptarea noului nume?

21 Numele biblic primit, Martorii lui Iehova, le-a dat slujitorilor lui Dumnezeu şi mai mult curaj să ia parte la lucrarea de predicare. Edward şi Jessie Grimes, un cuplu de pionieri din Statele Unite care au asistat în 1931 la congresul din Columbus, au afirmat: „Când am plecat de acasă, eram Studenţi în Biblie; când ne-am întors, eram Martori ai lui Iehova. Eram fericiţi că purtam un nume care ne ajuta să onorăm numele lui Dumnezeu”. După congres, unii Martori au folosit o nouă metodă pentru a face acest lucru. Ei se prezentau locatarilor înmânându-le o carte de vizită pe care scria: „Sunt martor al lui IEHOVA şi predic despre Regatul lui IEHOVA, Dumnezeul nostru”. Da, slujitorii lui Dumnezeu erau mândri să-i poarte numele şi erau gata să vorbească pretutindeni despre semnificaţia acestuia (Is. 12:4).

„Când am plecat de acasă, eram Studenţi în Biblie; când ne-am întors, eram Martori ai lui Iehova”

22. Ce demonstrează că identitatea poporului lui Iehova este uşor de recunoscut?

22 Au trecut mulţi ani de când Iehova i-a îndrumat pe fraţii unşi să adopte acest nume distinctiv. Dar a reuşit Satan să creeze confuzie cu privire la identitatea poporului lui Dumnezeu din 1931 încoace? A reuşit el să ne determine să ne pierdem printre miile de religii ale lumii? Dimpotrivă, identitatea noastră de martori ai lui Dumnezeu iese în evidenţă mai bine ca oricând. (Citeşte Mica 4:5 şi Maleahi 3:18.) De fapt, în mintea oamenilor există o legătură atât de strânsă între noi şi numele lui Dumnezeu, încât oricine foloseşte acest nume este imediat identificat drept Martor al lui Iehova. Închinarea adevărată, cea adusă lui Iehova, nu este eclipsată de muntele religiilor false, ci ‘este întărită deasupra vârfului munţilor’ (Is. 2:2). În prezent, închinarea la Iehova şi numele său sfânt sunt într-adevăr înălţate nespus de mult.

23. Potrivit cu Psalmul 121:5, ce adevăr important despre Iehova ne întăreşte mult?

23 Cât de încurajator este să ştim că Iehova ne va ocroti de atacurile prezente şi viitoare ale lui Satan! (Ps. 121:5) Şi noi putem afirma pe bună dreptate asemenea psalmistului: „Fericită este naţiunea al cărei Dumnezeu este Iehova, poporul pe care şi l-a ales ca moştenire” (Ps. 33:12).

^ par. 20 Pentru mai multe detalii despre folosirea radioului la acea vreme, vezi capitolul 7, paginile 72-74.