Salt la conţinut

Salt la cuprins

Martorii lui Iehova

Selectaţi limba Română

 CAPITOLUL 100

Ilustrarea despre cele zece mine

Ilustrarea despre cele zece mine

LUCA 19:11-28

  • ILUSTRAREA LUI ISUS DESPRE CELE ZECE MINE

Deşi Isus vrea să ajungă la Ierusalim, este posibil ca el să fie încă în casa lui Zacheu împreună cu discipolii săi. Ei cred că „regatul lui Dumnezeu” va fi instaurat în curând şi că Isus va fi Rege (Luca 19:11). Concepţia lor este greşită. În plus, ei nu înţeleg că Isus trebuie să moară. De aceea, el face o ilustrare care să-i ajute să înţeleagă că mai este mult timp până la venirea Regatului.

Isus spune: „Un om de neam ales s-a dus într-o ţară îndepărtată ca să obţină putere regală şi apoi să se întoarcă” (Luca 19:12). O astfel de călătorie ar dura mult. Evident, Isus este ‘omul de neam ales’ care călătoreşte „într-o ţară îndepărtată”, reprezentând cerul, unde Tatăl său îi va da putere regală.

În ilustrare se menţionează că, înainte să plece, ‘omul de neam ales’ cheamă zece sclavi, le dă câte o mină de argint şi le spune: „Faceţi negoţ cu ele până vin eu” (Luca 19:13). Minele de argint sunt monede valoroase. O mină echivalează cu salariul unui agricultor pe mai bine de trei luni.

Este posibil ca discipolii să înţeleagă că ei sunt asemenea celor zece sclavi din ilustrare, întrucât Isus i-a asemănat deja cu nişte lucrători la seceriş (Matei 9:35-38). Fireşte, el nu le-a cerut să adune o recoltă de cereale. Mai degrabă, recolta pe care ei trebuie s-o strângă constă în noi discipoli care vor putea primi un loc în Regatul lui Dumnezeu. Discipolii îşi folosesc resursele pentru a aduna mai mulţi moştenitori ai Regatului.

În ilustrarea sa, Isus mai dezvăluie că locuitorii ţării „îl urau [pe omul de neam ales] şi au trimis după el o solie, ca să spună: «Nu vrem ca omul acesta să fie rege peste noi»” (Luca 19:14). Discipolii ştiu că evreii nu-l acceptă pe Isus, unii vrând chiar să-l omoare. După moartea şi înălţarea lui Isus la cer, majoritatea evreilor au arătat care era poziţia lor faţă de el persecutându-i pe discipolii săi. Aceşti împotrivitori au dovedit clar că nu-l voiau pe Isus ca Rege (Ioan 19:15, 16; Faptele 4:13-18; 5:40).

Însă cum îşi folosesc cei zece sclavi minele până când ‘omul de neam ales’ primeşte „putere regală” şi se întoarce? Isus spune: „În cele din urmă, când s-a întors, după ce obţinuse puterea regală, a poruncit să fie chemaţi la el sclavii cărora le dăduse arginţii, ca să afle ce câştigaseră făcând negoţ. Atunci a venit primul, zicând: «Doamne, mina ta a câştigat zece mine!» El i-a spus: «Bine, sclav bun! Pentru că te-ai dovedit fidel într-un lucru foarte mic, primeşte autoritate peste zece oraşe». Apoi a venit al doilea, zicând: «Doamne, mina ta a adus cinci mine!» El i-a zis şi acestuia: «Fii şi tu peste cinci oraşe»” (Luca 19:15-19).

Dacă discipolii constată că sunt asemenea sclavilor care îşi folosesc în cel mai înţelept mod resursele pentru a face mai mulţi discipoli, ei pot să fie siguri că Isus va fi mulţumit. Şi pot fi convinşi că el îi va răsplăti pentru hărnicia lor. Desigur, nu toţi discipolii lui Isus au aceeaşi situaţie şi aceleaşi posibilităţi ori capacităţi. Însă Isus, care primeşte „putere regală”, va ţine cont de eforturile şi de loialitatea lor în lucrarea de facere de discipoli şi îi va binecuvânta (Matei 28:19, 20).

Să remarcăm însă un contrast creat de Isus în partea finală a ilustrării: „Dar a venit . . . [alt sclav], zicând: «Doamne, iată-ţi mina, pe care am ţinut-o deoparte, într-o pânză. Ştii, mi-a fost teamă de tine, pentru că eşti un om aspru, care iei ce n-ai pus şi seceri ce n-ai semănat». El i-a zis: «După gura ta te judec, sclav rău! Nu ştiai  că sunt un om aspru, care iau ce n-am pus şi secer ce n-am semănat? Atunci de ce nu mi-ai pus argintul la o bancă? Astfel, la sosire l-aş fi luat înapoi cu dobândă». Şi le-a zis celor ce stăteau acolo: «Luaţi-i mina şi daţi-i-o celui care are zece mine!” (Luca 19:20-24).

Pentru că nu a muncit ca să sporească bogăţia din regatul stăpânului său, acest sclav are numai de pierdut. Apostolii aşteaptă ca Isus să domnească în Regatul lui Dumnezeu. Prin urmare, din ceea ce spune el despre ultimul sclav, ei îşi dau, probabil, seama că, dacă nu sunt harnici, nu vor primi un loc în Regat.

Cu siguranţă, cuvintele lui Isus îi îndeamnă pe discipolii loiali să-şi intensifice eforturile: „Vă spun că celui ce are i se va mai da, însă celui ce n-are i se va lua chiar şi ce are”. Isus adaugă că duşmanii săi, ‘care n-au vrut ca el să fie rege peste ei’, vor fi distruşi. Apoi, Isus îşi continuă călătoria spre Ierusalim (Luca 19:26-28).