Salt la conţinut

Salt la cuprins

Martorii lui Iehova

Selectaţi limba Română

 CAPITOLUL 69

Cine este tatăl lor – Avraam sau Diavolul?

Cine este tatăl lor – Avraam sau Diavolul?

IOAN 8:37-59

  • IUDEII SUSŢIN CĂ TATĂL LOR ESTE AVRAAM

  • ISUS A EXISTAT ÎNAINTE DE AVRAAM

Isus se află încă la Ierusalim pentru Sărbătoarea Tabernacolelor, sau a Colibelor, şi predă adevăruri spirituale importante. Unii iudei prezenţi la sărbătoare tocmai i-au spus: „Noi suntem urmaşii lui Avraam şi n-am fost niciodată sclavii nimănui”. Isus le răspunde: „Ştiu că sunteţi urmaşii lui Avraam, dar căutaţi să mă omorâţi, deoarece cuvântul meu nu pătrunde în voi. Eu spun ce am văzut la Tatăl meu, iar voi faceţi ce aţi auzit de la tatăl vostru” (Ioan 8:33, 37, 38).

Ideea pe care vrea s-o transmită Isus este clară: Tatăl lui nu este şi tatăl lor. Neştiind la ce se referă el, iudeii spun din nou: „Tatăl nostru este Avraam” (Ioan 8:39; Isaia 41:8). Ei sunt literalmente descendenţii săi şi, prin urmare, consideră că au aceeaşi credinţă ca Avraam, prietenul lui Dumnezeu.

Însă Isus face o afirmaţie neaşteptată: „Dacă sunteţi copiii lui Avraam, faceţi faptele lui Avraam”. Într-adevăr, un fiu îşi imită tatăl. „Dar acum voi căutaţi să mă omorâţi pe mine”, zice Isus, „un om care v-a spus adevărul pe care l-a auzit de la Dumnezeu. Avraam n-a făcut aşa”. Apoi Isus afirmă ceva ce îi nedumereşte: „Voi faceţi faptele tatălui vostru” (Ioan 8:39-41).

Iudeii tot nu înţeleg la cine se referă Isus. Ei pretind că sunt fii legitimi: „Noi nu ne-am născut din fornicaţie. Avem un singur Tată, pe Dumnezeu”. Dar este Dumnezeu cu adevărat Tatăl lor? „Dacă Dumnezeu ar fi Tatăl vostru”, le spune Isus, „m-aţi iubi, fiindcă de la Dumnezeu am ieşit şi sunt aici. N-am venit din proprie iniţiativă, ci El m-a trimis”. Isus pune apoi o întrebare la care şi dă răspunsul: „De ce nu înţelegeţi ce vorbesc? Deoarece nu puteţi asculta cuvântul meu” (Ioan 8:41-43).

Isus a încercat să le arate care sunt consecinţele dacă îl resping. Dar acum le spune în mod direct: „Voi sunteţi de la tatăl vostru Diavolul şi vreţi să împliniţi dorinţele tatălui vostru”. Cum este tatăl lor? Isus îi face o descriere cât se poate de potrivită: „El a fost un ucigaş când a început şi n-a rămas ferm în adevăr”. Isus adaugă: „Cine este de la Dumnezeu ascultă cuvintele lui Dumnezeu. De aceea nu ascultaţi, pentru că nu sunteţi de la Dumnezeu” (Ioan 8:44, 47).

Această acuzaţie îi înfurie pe iudei, care zic: „Nu spunem noi bine: Eşti samaritean şi ai demon?”. Numindu-l pe Isus „samaritean”, ei îşi exprimă dispreţul faţă de el. Dar Isus nu ia în seamă acest calificativ ofensator şi le răspunde: „N-am demon, ci îmi onorez Tatăl, dar voi mă dezonoraţi”. Aceasta este o chestiune serioasă, după cum reiese din promisiunea surprinzătoare pe care o face Isus: „Dacă cineva respectă cuvântul meu, nu va vedea moartea niciodată”. El nu vrea să spună că apostolii şi alţi continuatori ai săi nu vor muri niciodată, ci că nu vor fi condamnaţi la distrugere veşnică, „moartea a doua”, fără să aibă speranţa de a învia (Ioan 8:48-51; Revelaţia 21:8).

Iudeii însă dau o interpretare literală cuvintelor lui Isus, spunând: „Acum ştim că ai demon. Avraam a murit şi profeţii la fel. Dar tu spui: «Dacă cineva respectă cuvântul meu, nu va gusta moartea niciodată». Doar nu eşti tu mai mare decât tatăl nostru Avraam, care a murit? . . . Cine te crezi?” (Ioan 8:52, 53).

Evident, Isus vrea să sublinieze că el este Mesia. În loc să le răspundă direct la întrebarea referitoare la identitatea sa, el spune: „Dacă eu mă glorific, gloria mea nu este nimic. Tatăl meu este cel care mă glorifică, el, despre care spuneţi că este Dumnezeul vostru. Şi totuşi voi nu-l cunoaşteţi. Dar eu îl cunosc. Şi, dacă aş spune  că nu-l cunosc, aş fi ca voi, un mincinos” (Ioan 8:54, 55).

Apoi, Isus face din nou referire la exemplul strămoşului lor fidel: „Tatăl vostru Avraam s-a bucurat mult în speranţa de a vedea ziua mea şi a văzut-o şi s-a bucurat”. Da, crezând promisiunea lui Dumnezeu, Avraam a aşteptat cu nerăbdare venirea lui Mesia. „N-ai nici cincizeci de ani şi totuşi l-ai văzut pe Avraam?”, îl întreabă neîncrezători iudeii. Isus le răspunde: „Foarte adevărat vă spun: Eu eram înainte ca Avraam să vină în existenţă”. El se referă la existenţa sa preumană ca fiinţă spirituală puternică în cer (Ioan 8:56-58).

Înfuriaţi deoarece Isus susţine că a existat înainte de Avraam, iudeii vor să-l lapideze. Dar Isus scapă teafăr.