Salt la conţinut

Salt la al doilea meniu

Salt la cuprins

Martorii lui Iehova

Română

Isus – Calea, adevărul şi viaţa

 CAPITOLUL 68

Fiul lui Dumnezeu este „lumina lumii”

Fiul lui Dumnezeu este „lumina lumii”

IOAN 8:12-36

  • ISUS EXPLICĂ CINE ESTE FIUL

  • ÎN CE SENS SUNT IUDEII SCLAVI?

În ultima zi a Sărbătorii Tabernacolelor, ziua a şaptea, Isus predă într-o parte a templului numită „trezorerie” (Ioan 8:20; Luca 21:1). Se pare că aceasta se află în Curtea Femeilor, unde oamenii îşi lasă contribuţiile.

În timpul sărbătorii, această parte a templului este luminată noaptea într-un mod deosebit. Aici sunt patru lampadare imense, fiecare având patru vase mari, pline cu ulei. Lumina de la aceste lămpi este puternică, astfel că se răspândeşte până departe. Ceea ce spune Isus le aminteşte, probabil, ascultătorilor săi de acest cadru: „Eu sunt lumina lumii. Cine mă urmează nu va umbla nicidecum în întuneric, ci va avea lumina vieţii” (Ioan 8:12).

Fariseii nu sunt de acord cu cuvintele lui Isus şi îi zic: „Tu depui mărturie despre tine. Mărturia ta nu este adevărată”. Atunci Isus le spune: „Chiar dacă depun mărturie despre mine, mărturia mea este adevărată, pentru că eu ştiu de unde am venit şi unde mă duc. Dar voi nu ştiţi de unde am venit şi unde mă duc”. El adaugă: „În Legea voastră este scris: «Mărturia a doi oameni este adevărată». Eu depun mărturie despre mine şi Tatăl, care m-a trimis, depune şi el mărturie despre mine” (Ioan 8:13-18).

Neacceptând argumentaţia sa, fariseii îl întreabă: „Unde este Tatăl tău?”. Isus le răspunde în mod franc: „Voi nu mă cunoaşteţi nici pe mine, nici pe Tatăl meu. Dacă m-aţi cunoaşte pe mine, l-aţi cunoaşte şi pe Tatăl meu” (Ioan 8:19). Deşi fariseii vor în continuare ca Isus să fie arestat, nimeni nu pune mâna pe el.

Isus face o afirmaţie pe care a făcut-o şi înainte: „Eu plec şi voi mă veţi căuta, dar veţi muri în păcatul vostru. Unde merg eu, voi nu puteţi veni”. Interpretând complet greşit cuvintele lui Isus, iudeii se întreabă: „Doar n-o să se  omoare? Pentru că zice: «Unde merg eu, voi nu puteţi veni»”. Ei nu înţeleg ce vrea să spună Isus, deoarece nu ştiu de unde vine el. Isus explică: „Voi sunteţi din domeniile de jos, eu sunt din domeniile de sus. Voi sunteţi din lumea aceasta, eu nu sunt din lumea aceasta” (Ioan 8:21-23).

Isus face referire la existenţa sa preumană şi la faptul că el este promisul Mesia, sau Cristos, pe care aceşti conducători religioşi ar trebui să-l recunoască. Cu toate acestea, ei îl întreabă cu dispreţ: „Cine eşti tu?” (Ioan 8:25).

Văzând că fariseii i se împotrivesc, Isus le răspunde: „Oare de ce vă mai vorbesc?”. Totuşi, el îndreaptă atenţia asupra Tatălui său şi explică de ce iudeii ar trebui să asculte de Fiul: „Cel care m-a trimis este adevărat şi eu spun în lume tocmai lucrurile pe care le-am auzit de la el” (Ioan 8:25, 26).

Apoi, Isus îşi exprimă încrederea în Tatăl său, încredere pe care aceşti iudei nu o au: „Când îl veţi înălţa pe Fiul omului, atunci veţi şti că eu sunt acela şi că nu fac nimic de la mine, ci spun lucrurile acestea aşa cum m-a învăţat Tatăl. Cel care m-a trimis este cu mine; el nu m-a lăsat singur, pentru că fac mereu lucrurile care îi sunt plăcute” (Ioan 8:28, 29).

Totuşi, unii iudei manifestă credinţă în Isus, iar el le spune: „Dacă rămâneţi în cuvântul meu, sunteţi într-adevăr discipolii mei. Veţi cunoaşte adevărul şi adevărul vă va elibera” (Ioan 8:31, 32).

Unora li se pare ciudat că Isus le vorbeşte despre eliberare. Ei obiectează: „Noi suntem urmaşii lui Avraam şi n-am fost niciodată sclavii nimănui. Cum de spui: «Veţi fi liberi»?”. Iudeii ştiu că au existat perioade în care au fost sub dominaţie străină, dar refuză să fie numiţi sclavi. Isus însă subliniază că ei sunt totuşi sclavi: „Foarte adevărat vă spun: Oricine practică păcatul este sclav al păcatului” (Ioan 8:33, 34).

Refuzând să admită că sunt sclavi ai păcatului, iudeii se află într-o situaţie periculoasă: „Sclavul nu rămâne în casă pentru totdeauna”, explică Isus, „fiul rămâne pentru totdeauna” (Ioan 8:35). Un sclav nu are dreptul de a moşteni bunurile stăpânului şi poate fi oricând dat afară din casă. Doar un fiu care li s-a născut părinţilor sau a fost adoptat de ei rămâne „pentru totdeauna”, altfel spus, cât timp trăieşte.

Prin urmare, adevărul despre Fiul este adevărul care îi eliberează pe oameni pentru totdeauna de păcat şi de moarte. „Dacă Fiul vă eliberează, veţi fi cu adevărat liberi”, declară Isus (Ioan 8:36).