Salt la conţinut

Salt la cuprins

Martorii lui Iehova

Selectaţi limba Română

 CAPITOLUL 60

Transfigurarea, o viziune a gloriei lui Cristos

Transfigurarea, o viziune a gloriei lui Cristos

MATEI 16:28–17:13 MARCU 9:1-13 LUCA 9:27-36

  • VIZIUNEA TRANSFIGURĂRII

  • APOSTOLII AUD VOCEA LUI DUMNEZEU

În timp ce le predă oamenilor din zona Cezareii lui Filip, oraş aflat la aproximativ 25 de kilometri de muntele Hermon, Isus le zice apostolilor ceva ce îi surprinde: „Adevărat vă spun că unii dintre cei ce stau aici nu vor gusta nicidecum moartea până nu-l vor vedea mai întâi pe Fiul omului venind în regatul său” (Matei 16:28).

Cu siguranţă că discipolii se întreabă ce vrea să spună Isus. După aproximativ o săptămână, Isus îi ia cu el pe trei dintre apostolii săi – pe Petru, Iacov şi Ioan – şi îi duce pe un munte înalt. Este posibil să fie noapte, întrucât celor trei bărbaţi le este somn. În timp ce se roagă, Isus este transfigurat înaintea lor. Apostolii îi văd faţa strălucind ca soarele şi veşmintele devenind de un alb sclipitor, strălucitoare ca lumina.

Apoi apar doi bărbaţi despre care Biblia spune că sunt Moise şi Ilie. Ei încep să vorbească cu Isus despre ‘plecarea sa, care trebuie să aibă loc la Ierusalim’ (Luca 9:30, 31). Plecarea lui Isus se referă, evident, la moartea şi învierea sa, despre care a vorbit cu puţin timp în urmă (Matei 16:21). Această conversaţie dovedeşte că moartea umilitoare a lui Isus nu este ceva ce trebuie evitat, după cum a susţinut Petru.

Fiind acum complet treji, cei trei apostoli se uită la ce se întâmplă şi ascultă uluiţi. Deşi este o viziune, totul pare real, astfel că Petru vrea să se implice în ceea ce vede. El spune: „Rabi, este bine că suntem aici. Să ridicăm trei corturi: unul pentru tine, unul pentru Moise şi unul pentru Ilie” (Marcu 9:5). Nu ştim de ce propune Petru să ridice corturi pentru cei trei. Poate pentru că vrea ca viziunea să continue.

În timp ce Petru vorbeşte, un nor luminos îi acoperă şi din el se aude un glas care zice: „Acesta este Fiul meu, cel iubit, pe care eu l-am aprobat! De el să ascultaţi!”. Auzind vocea lui Dumnezeu, apostolii se înspăimântă şi cad cu faţa la pământ. Dar Isus le spune: „Ridicaţi-vă! Nu vă temeţi!” (Matei 17:5-7). Când se ridică, cei trei apostoli îl văd doar pe Isus. Viziunea s-a încheiat. După ce se face ziuă şi coboară de pe munte, Isus le porunceşte: „Să nu spuneţi nimănui despre această viziune, până când Fiul omului nu va fi sculat din morţi” (Matei 17:9).

Întrucât l-au văzut pe Ilie în viziune, apostolii îl întreabă pe Isus: „De ce spun scribii că mai întâi trebuie să vină Ilie?”. „Ilie a şi venit şi nu l-au recunoscut”, răspunde el (Matei 17:10-12). Isus vorbeşte despre Ioan Botezătorul, care a îndeplinit un rol asemănător cu al lui Ilie. Ilie a pregătit calea pentru Elisei, iar Ioan, pentru Isus.

Cât de încurajatoare este această viziune pentru Isus şi pentru apostoli! Ea este o prefigurare a gloriei pe care o va avea Cristos în Regat. Astfel, discipolii l-au văzut „pe Fiul omului venind în regatul său”, aşa cum le-a promis el (Matei 16:28). Cu ocazia transfigurării, ei au fost „martori ai măreţiei sale”. Deşi fariseii au cerut un semn care să arate că Isus avea să fie Regele ales de Dumnezeu, el n-a vrut să le dea niciunul. Dar discipolilor apropiaţi ai lui Isus li s-a permis să vadă transfigurarea sa, care confirmă profeţiile referitoare la Regat. De aceea, Petru a putut scrie mai târziu: „Noi avem cuvântul profetic mai sigur” (2 Petru 1:16-19).