MATEI 10:16–11:1 MARCU 6:12, 13 LUCA 9:6

  • ISUS ÎI INSTRUIEŞTE PE APOSTOLI ŞI ÎI TRIMITE SĂ PREDICE

Când îi trimite pe apostoli doi câte doi în lucrarea de predicare, Isus le dă instrucţiuni cu privire la modul în care trebuie să se achite de această sarcină. Însă el nu doar îi instruieşte, ci, plin de grijă, îi şi avertizează că se vor confrunta cu împotrivire: „Iată că vă trimit ca pe nişte oi în mijlocul lupilor. . . . Păziţi-vă de oameni, pentru că ei vă vor preda tribunalelor şi vă vor biciui în sinagogile lor. Da, veţi fi târâţi înaintea guvernatorilor şi a regilor din cauza mea” (Matei 10:16-18).

Într-adevăr, unii continuatori ai lui Isus vor fi crunt persecutaţi, dar el îi încurajează promiţându-le: „Când vă vor preda, să nu vă îngrijoraţi gândindu-vă cum sau ce veţi spune, căci ce va trebui să spuneţi vi se va da în ceasul acela, fiindcă nu voi veţi vorbi, ci spiritul Tatălui vostru va vorbi prin voi”. Isus adaugă: „Frate va da la moarte pe frate şi tată pe copil, iar copiii se vor ridica împotriva părinţilor şi îi vor omorî. Veţi fi urâţi de toţi oamenii din cauza numelui meu. Dar cine va persevera până la sfârşit, acela va fi salvat” (Matei 10:19-22).

Întrucât lucrarea de predicare este foarte importantă, Isus îşi îndeamnă continuatorii să fie prudenţi ca să-şi păstreze libertatea şi, astfel, să-şi poată duce la îndeplinire lucrarea. El spune: „Când vă vor persecuta într-un oraş, să fugiţi în altul, căci adevărat vă spun că nicidecum nu veţi termina de străbătut oraşele lui Israel până va sosi Fiul omului” (Matei 10:23).

Cât de valoroase sunt pentru apostoli instrucţiunile, avertismentele şi cuvintele de încurajare ale lui Isus! Dar ce a spus el este valabil şi pentru cei care vor lua parte la lucrarea de predicare după moartea şi învierea sa. Aceasta reiese din cuvintele lui Isus că discipolii săi vor fi „urâţi de toţi oamenii”, nu doar de cei la care sunt trimişi apostolii să predice. Mai mult, în Scripturi nu este consemnat că apostolii ar fi fost târâţi înaintea guvernatorilor şi a regilor în timpul scurtei campanii de predicare în Galileea, nici că ar fi fost daţi la moarte de membrii familiilor lor.

Este limpede că Isus se referă la viitor când le spune apostolilor aceste lucruri. Să ne gândim că el le-a spus discipolilor că nu vor termina „de străbătut oraşele lui Israel până va sosi Fiul omului”. Isus vrea să spună că discipolii săi nu vor termina lucrarea de predicare despre Regat înainte ca Regele Isus Cristos să sosească în glorie în calitate de Judecător numit de Dumnezeu.

Apostolii n-ar trebui să fie surprinşi dacă vor întâmpina împotrivire în lucrarea de predicare,  căci Isus spune: „Discipolul nu este mai presus de învăţătorul lui, nici sclavul mai presus de domnul lui”. Este clar ce vrea să scoată Isus în evidenţă. El va fi tratat în mod nedrept şi persecutat pentru că predică Regatul lui Dumnezeu şi la fel vor fi trataţi şi ei. Însă Isus îi îndeamnă: „Să nu vă fie frică de cei care ucid corpul, dar nu pot ucide sufletul, ci temeţi-vă mai degrabă de cel care poate să distrugă atât sufletul, cât şi corpul în Gheenă!” (Matei 10:24, 28).

Isus a dat exemplul suprem în această privinţă. Plin de curaj, el a fost dispus mai degrabă să moară decât să nu-i rămână loial lui Iehova, cel care are toată puterea. Doar Dumnezeul Atotputernic poate să distrugă „sufletul” unei persoane (orice perspectivă a acesteia de a trăi) sau să o învie şi să-i dea viaţă veşnică. Cât de încurajator trebuie să fie acest lucru pentru apostoli!

Isus ilustrează grija şi iubirea lui Dumnezeu faţă de continuatorii săi astfel: „Nu se vând două vrăbii pentru un bănuţ? Totuşi, niciuna dintre ele nu cade la pământ fără ştirea Tatălui vostru. . . . De aceea, nu vă temeţi: Voi sunteţi mai de preţ decât multe vrăbii” (Matei 10:29, 31).

Mesajul predicat de discipolii lui Isus va crea dezbinare în familie, unii acceptându-l, alţii refuzându-l. „Să nu credeţi că am venit să aduc pacea pe pământ”, explică Isus. Da, un membru al familiei are nevoie de curaj ca să accepte adevărul. Isus adaugă: „Cine are mai multă afecţiune pentru tatăl sau mama lui decât pentru mine nu este demn de mine şi cine are mai multă afecţiune pentru fiul sau fiica lui decât pentru mine nu este demn de mine” (Matei 10:34, 37).

Totuşi, unii îi vor primi bine pe discipolii lui Isus. El spune: „Cine îi dă să bea unuia dintre aceşti micuţi fie şi numai un pahar de apă rece pentru că este discipol, adevărat vă spun că nu-şi va pierde nicidecum răsplata” (Matei 10:42).

După ce primesc de la Isus aceste instrucţiuni, avertismente şi încurajări, apostolii sunt pregătiţi să meargă „prin tot ţinutul, din sat în sat, anunţând vestea bună şi făcând pretutindeni vindecări” (Luca 9:6).