MATEI 8:18, 23-27 MARCU 4:35-41 LUCA 8:22-25

  • ISUS LINIŞTEŞTE O FURTUNĂ PE MAREA GALILEII

Isus a avut o zi lungă şi obositoare. La lăsarea serii, el le spune discipolilor săi: „Să trecem pe celălalt ţărm”, care se află pe partea opusă oraşului Capernaum (Marcu 4:35).

Pe ţărmul estic al Mării Galileii se află ţinutul gherasenilor, care aparţine regiunii Decapole. Oraşele din această regiune sunt centre ale culturii greceşti, deşi aici locuiesc şi mulţi evrei.

Plecarea lui Isus din Capernaum nu trece neobservată. Şi alte bărci pornesc în această călătorie (Marcu 4:36). De fapt, celălalt ţărm nu este foarte departe. Marea Galileii este un lac mare cu apă dulce, care are o lungime de aproximativ 21 de kilometri şi o lăţime maximă de circa 12 kilometri. Însă lacul este destul de adânc.

Deşi este perfect, Isus se simte obosit, întrucât desfăşoară o activitate intensă. Prin urmare, după ce părăsesc ţărmul, el se întinde în partea din spate a bărcii, îşi pune capul pe o pernă şi adoarme.

Unii dintre apostoli ştiu să conducă o ambarcaţiune, însă călătoria nu va fi uşoară. Marea Galileii este înconjurată de munţi, iar temperatura de la suprafaţa apei este adesea destul de ridicată. Uneori, mase de aer rece dinspre munţi coboară spre mare, iar, când intră în contact cu suprafaţa caldă a apei, se produc în mod neaşteptat furtuni violente. Acest fenomen are loc şi acum. În scurt timp, valurile izbesc cu putere barca. Aceasta începe să se umple de apă, iar apostolii sunt în pericol (Luca 8:23). Dar Isus nu se trezeşte.

Apostolii se luptă cu disperare să ţină barca sub control. Nu este prima oară când sunt surprinşi de o furtună. Dar acum situaţia este diferită. Temându-se pentru viaţa lor, ei îl trezesc pe Isus şi îi spun: „Doamne, salvează-ne, că pierim!” (Matei 8:25). Discipolii se tem că se vor îneca.

Isus le spune: „De ce vă este frică, puţin credincioşilor?” (Matei 8:26). Apoi ceartă vântul şi spune mării: „Taci! Potoleşte-te!” (Marcu 4:39). Vântul năprasnic se opreşte, iar marea devine calmă. (În evangheliile lor, Marcu şi Luca menţionează mai întâi că Isus potoleşte în mod miraculos furtuna şi după aceea amintesc lipsa de credinţă a discipolilor.)

Cât de impresionaţi trebuie să fie discipolii! Tocmai au văzut cum o furtună cumplită s-a potolit, aşternându-se apoi o linişte desăvârşită. Discipolii sunt cuprinşi de o mare frică şi îşi zic unii altora: „Cine este oare acesta de-l ascultă până şi vântul şi marea?”. În cele din urmă, ei ajung teferi pe celălalt mal (Marcu 4:41–5:1). Probabil că bărcile care au pornit pe mare odată cu ei au reuşit să se întoarcă pe ţărmul vestic.

Este încurajator să ştim că Fiul lui Dumnezeu are putere asupra forţelor naturii. Când Isus va fi Rege al pământului, toţi oamenii vor trăi în siguranţă, întrucât nu vor mai avea loc dezastre naturale.