MATEI 15:32–16:12 MARCU 8:1-21

  • ISUS HRĂNEŞTE 4 000 DE BĂRBAŢI

  • EL ÎI AVERTIZEAZĂ PE DISCIPOLI CU PRIVIRE LA PLĂMĂDEALA FARISEILOR

Mari mulţimi s-au adunat la Isus în regiunea Decapole, situată pe partea estică a Mării Galileii. Oamenii au venit să-l asculte şi să fie vindecaţi, aducând cu ei coşuri mari cu alimente.

Însă, după un timp, Isus le spune discipolilor săi: „Mi-e milă de mulţimea aceasta, pentru că de trei zile stau lângă mine şi n-au ce mânca. Dacă îi trimit acasă nemâncaţi, vor cădea pe drum. Şi unii dintre ei vin de departe”. Discipolii întreabă: „De unde ar putea cineva aici, într-un loc pustiu, să-i sature cu pâine pe oamenii aceştia?” (Marcu 8:2-4).

Isus îi întreabă: „Câte pâini aveţi?”. „Şapte. Şi câţiva peştişori”, răspund ei (Matei 15:34). Apoi, Isus le zice oamenilor să se întindă pe pământ. Ia pâinile şi peştii, îi aduce mulţumiri lui Dumnezeu şi li le dă discipolilor, iar aceştia le împart mulţimilor. În mod uimitor, toţi cei aproximativ 4 000 de bărbaţi, precum şi femei şi copii au mâncat pe săturate. În plus, s-au strâns şapte coşuri mari cu bucăţile rămase.

După ce le dă drumul mulţimilor, Isus, împreună cu discipolii, se urcă în barcă şi se îndreaptă spre Magadan, care se află pe ţărmul vestic al Mării Galileii. Aici, fariseii şi câţiva din secta saducheilor vor să-l pună pe Isus la încercare, cerându-i să le arate un semn din cer.

Dându-şi seama care le sunt intenţiile, Isus le răspunde: „Când se lasă seara, obişnuiţi să ziceţi: «Va fi vreme frumoasă, fiindcă cerul este roşu ca focul», iar dimineaţa: «Astăzi va fi vreme ploioasă, de iarnă, fiindcă cerul este roşu ca focul, dar mohorât». Înfăţişarea cerului ştiţi s-o interpretaţi, dar semnele timpurilor nu sunteţi în stare să le interpretaţi” (Matei 16:2, 3). Apoi, Isus le spune fariseilor şi saducheilor că nu li se va arăta niciun semn, în afară de semnul lui Iona.

Isus şi discipolii săi se urcă într-o barcă şi se duc spre Betsaida, pe malul nord-estic al mării. În timpul călătoriei, discipolii îşi dau seama că au uitat să ia pâine şi că nu au decât una. Având în minte întâlnirea sa cu fariseii şi cu saducheii, care sunt susţinători ai lui Irod, Isus îi avertizează pe discipoli: „Deschideţi ochii, feriţi-vă de plămădeala fariseilor şi de plămădeala lui Irod!”. Discipolii cred că Isus se referă la faptul că au uitat să ia pâine când aminteşte despre plămădeală. Observând că au înţeles greşit, Isus spune: „De ce vorbiţi că n-aveţi pâine?” (Marcu 8:15-17).

Cu puţin timp în urmă, Isus a hrănit mii de oameni. Prin urmare, discipolii ar trebui să ştie că el nu este îngrijorat deoarece nu au pâine. Isus îi întreabă: „Nu vă aduceţi aminte? Când am frânt cele cinci pâini pentru cei cinci mii de bărbaţi, câte coşuri pline cu bucăţi aţi strâns?”. „Douăsprezece”, răspund ei. Isus continuă: „Când le-am frânt pe cele şapte pentru  cei patru mii de bărbaţi, câte coşuri mari pline cu bucăţi aţi strâns?”. „Şapte”, spun ei (Marcu 8:18-20).

Atunci, Isus îi întreabă: „Cum de nu pricepeţi că nu vă vorbeam despre pâine?”. Apoi adaugă: „Păziţi-vă însă de plămădeala fariseilor şi a saducheilor” (Matei 16:11).

În sfârşit, discipolii înţeleg ce vrea Isus să scoată în evidenţă. Plămădeala se foloseşte la fermentarea aluatului, făcându-l să dospească. Cuvântul „plămădeală” folosit de Isus aici simbolizează corupţia. El îi avertizează pe discipolii săi să fie atenţi la „învăţătura fariseilor şi a saducheilor”, care are un efect corupător (Matei 16:12).