Salt la conţinut

Salt la al doilea meniu

Salt la cuprins

Martorii lui Iehova

Română

Ce ne învaţă în realitate Biblia?

 CAPITOLUL 6

Unde sunt morţii?

Unde sunt morţii?
  • Ce se întâmplă cu noi când murim?

  • De ce murim?

  • Ne poate aduce mângâiere adevărul despre starea morţilor?

1-3. a) Ce întrebări îşi pun oamenii cu privire la moarte? b) Ce răspunsuri dau religiile lumii?

DE MII de ani, oamenii îşi pun aceste întrebări importante. Răspunsul la ele ne interesează pe fiecare dintre noi, indiferent cine suntem şi în ce ţară trăim.

2 În capitolul precedent am văzut că jertfa de răscumpărare a lui Isus Cristos ne oferă posibilitatea de a trăi veşnic. De asemenea, am înţeles că Biblia prezice un timp când „moartea nu va mai fi” (Revelaţia 21:4). Până atunci însă, oamenii continuă să moară. Aşa cum a spus înţeleptul rege Solomon: „Cei vii . . . sunt conştienţi că vor muri” (Eclesiastul 9:5). Deşi sperăm să trăim cât mai mult, vrem să ştim ce se întâmplă cu noi când murim.

3 Când moartea ne răpeşte o persoană dragă, ne întrebăm: Unde este? Suferă? Veghează asupra noastră? Putem s-o ajutăm? O vom revedea vreodată? Religiile lumii oferă diferite răspunsuri la aceste întrebări. Unele spun că oamenii buni merg la cer, iar oamenii răi într-un loc al chinului veşnic. Altele îi învaţă pe oameni că, după moarte, se duc în lumea spiritelor, alături de strămoşii lor. Există şi religii care spun că morţii merg pe lumea cealaltă, unde sunt judecaţi, iar apoi se reîncarnează, adică renasc cu alt corp.

4. Ce idee referitoare la moarte au în comun multe religii?

 4 Toate aceste învăţături religioase au la bază ideea că o parte din noi continuă să trăiască după ce corpul moare. Aproape toate religiile, antice sau moderne, susţin că, într-un fel sau altul, omul continuă să trăiască după moarte, păstrându-şi capacitatea de a vedea, de a auzi şi de a gândi. Este oare posibil lucrul acesta? Atât simţurile, cât şi gândurile noastre depind de activitatea creierului. La moarte, creierul încetează să funcţioneze. Amintirile, sentimentele şi simţurile nu continuă să existe în mod misterios, separat de creier, ci dispar după moartea creierului.

CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN REALITATE CÂND MURIM?

5, 6. Ce ne învaţă Biblia cu privire la starea morţilor?

5 Pentru Iehova, cel care a făcut creierul uman, nu este un mister ceea ce se întâmplă cu noi când murim. El cunoaşte adevărul, iar în Cuvântul său, Biblia, ne spune care este starea morţilor. Învăţătura biblică este clară: Când moare, omul încetează să existe. Moartea este opusul vieţii. Morţii nu văd, nu aud şi nu gândesc. Nimic din noi nu continuă să trăiască după ce corpul moare. De fapt, noi nu avem un suflet sau un spirit nemuritor. *

Unde a dispărut flacăra?

6 După ce a spus că oamenii vii ştiu că vor muri, Solomon a adăugat: „Dar cei morţi nu sunt conştienţi de nimic”. Apoi, Solomon a explicat acest adevăr fundamental spunând că morţii nu pot nici să iubească, nici să urască şi că, în mormânt, „nu este nici lucrare, nici plan, nici cunoştinţă, nici înţelepciune”. (Citește Eclesiastul 9:5, 6, 10.) În mod asemănător, în Psalmul 146:4 se spune că, atunci când un om moare, îi „pier şi gândurile”. Suntem muritori şi nu continuăm să  trăim după ce corpul moare. Viaţa noastră este ca flacăra unei lumânări: când se stinge, nu merge într-un alt loc, ci pur şi simplu încetează să mai existe.

CE A SPUS ISUS DESPRE MOARTE

7. Cu ce a comparat Isus moartea?

7 Isus Cristos a arătat care este starea morţilor. Când a aflat că Lazăr, un prieten al său, a murit, Isus le-a spus discipolilor: „Lazăr, prietenul nostru, se odihneşte”. Din cuvintele lui Isus, discipolii au înţeles greşit că Lazăr dormea pentru a se reface după o boală. De aceea, Isus le-a spus clar: „Lazăr a murit”. (Citește Ioan 11:11-14.) După cum ai remarcat, Isus a comparat moartea cu somnul. Lazăr n-a mers în cer şi nici n-a fost chinuit în focul iadului. El nu s-a întâlnit cu îngerii sau cu strămoşii săi şi nici nu s-a născut din nou cu alt corp omenesc. Pur şi simplu s-a odihnit în moarte, ca şi cum ar fi dormit adânc, fără să viseze. Şi alte versete biblice compară moartea cu somnul. De exemplu, despre discipolul Ştefan, care a fost omorât cu pietre, Biblia spune că „a adormit” (Faptele 7:60). În mod asemănător, apostolul Pavel a scris că unele persoane din zilele lui „au adormit în moarte” (1 Corinteni 15:6).

Iehova i-a creat pe oameni să trăiască veşnic pe pământ

8. De unde ştim că Dumnezeu nu a vrut ca oamenii să moară?

8 A vrut Dumnezeu ca oamenii să moară? Nicidecum! Iehova i-a creat pe oameni ca să trăiască pentru totdeauna pe pământ. Aşa cum am văzut în capitolele anterioare, Dumnezeu i-a aşezat pe primii doi oameni într-un paradis încântător şi i-a binecuvântat cu o sănătate perfectă. Fără  îndoială, Iehova a vrut ce era mai bine pentru ei. Ce părinte iubitor le-ar dori copiilor lui să se îmbolnăvească, să îmbătrânească şi să moară? Bineînţeles că niciunul. Iehova şi-a iubit copiii şi a vrut ca ei să se bucure veşnic de fericire pe pământ. Biblia spune că Iehova „a pus în inima oamenilor chiar şi veşnicia” (Eclesiastul 3:11). Dumnezeu nu numai că ne-a creat cu dorinţa de a trăi veşnic, dar a şi luat măsuri ca această dorinţă să devină realitate.

 DE CE MURIM?

9. Ce restricţie i-a impus Iehova lui Adam, şi de ce aceasta nu era greu de respectat?

9 Atunci, de ce murim? Pentru a afla răspunsul la această întrebare, trebuie să vedem ce s-a întâmplat când pe pământ erau doar Adam şi Eva. Biblia ne spune: „Iehova Dumnezeu a făcut să crească din pământ tot felul de pomi plăcuţi la vedere şi buni de mâncat” (Geneza 2:9). Exista totuşi o restricţie. Iehova i-a zis lui Adam: „Din orice pom din grădină poţi să mănânci pe săturate. Dar din pomul cunoaşterii binelui şi răului să nu mănânci, căci, în ziua în care vei mânca din el, în mod sigur vei muri” (Geneza 2:16, 17). Această poruncă nu era greu de respectat. Existau numeroşi pomi din care Adam şi Eva puteau să mănânce. Însă acum aveau ocazia să-şi demonstreze recunoştinţa faţă de Cel care le dăduse totul, inclusiv viaţa perfectă. De asemenea, dacă ar fi ascultat, ei ar fi arătat că respectă autoritatea Tatălui lor ceresc şi că doresc să primească îndrumarea sa iubitoare.

10, 11. a) Cum au ajuns primii noştri părinţi să nu asculte de Dumnezeu? b) De ce neascultarea lui Adam şi a Evei a fost foarte gravă?

10 Din nefericire, primul cuplu uman a ales să nu asculte de Iehova. Prin intermediul unui şarpe, Satan i-a vorbit Evei şi a întrebat-o: „Este adevărat că Dumnezeu a spus să nu mâncaţi din toţi pomii din grădină?”. Eva i-a răspuns: „Putem să mâncăm din rodul pomilor din grădină. Dar despre rodul pomului din mijlocul grădinii, Dumnezeu a spus: «Să nu mâncaţi din el, nici să nu vă atingeţi de el, ca să nu muriţi»” (Geneza 3:1-3).

11 „În mod sigur nu veţi muri”, a spus Satan. „Dumnezeu ştie că în ziua în care veţi mânca din el vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscând binele şi răul” (Geneza 3:4, 5). Satan a vrut ca Eva să creadă că era  în folosul ei să mănânce din fructul interzis. Potrivit spuselor lui, ea putea să decidă ce era bine şi ce era rău; cu alte cuvinte, putea să facă ce voia. De asemenea, Satan l-a acuzat pe Iehova că minţise cu privire la consecinţele pe care Adam şi Eva aveau să le suporte dacă mâncau din acel fruct. Eva l-a crezut pe Satan. A luat fructul şi a mâncat din el. Apoi i-a dat şi soţului ei, care a mâncat şi el. Ei n-au acţionat în necunoştinţă de cauză, ci au ştiut bine că făceau exact ceea ce Dumnezeu le spusese să nu facă. Mâncând din fruct, ei au încălcat cu bună ştiinţă o poruncă simplă şi rezonabilă. Ei l-au dispreţuit pe Tatăl lor ceresc şi i-au desconsiderat autoritatea. Această lipsă de respect faţă de Creatorul lor iubitor a fost de neiertat!

12. Ce te poate ajuta să înţelegi ce a simţit Iehova când Adam şi Eva s-au răzvrătit?

 12 Gândeşte-te ce ai simţi dacă fiul sau fiica ta, pe care i-ai crescut cu multă dragoste, te-ar desconsidera dovedind lipsă de respect şi de iubire? Nu-i aşa că ai suferi mult? Imaginează-ţi cât de mult a suferit Iehova când Adam şi Eva s-au răzvrătit împotriva lui!

Adam a fost creat din ţărână şi s-a întors în ţărână

13. Ce a spus Iehova că avea să se întâmple la moarte cu Adam, şi ce înseamnă aceasta?

13 Întrucât Adam şi Eva au fost neascultători, Iehova nu avea motive să-i ţină în viaţă pentru totdeauna. Ei au murit, aşa cum fuseseră avertizaţi. Adam şi Eva au încetat să existe. Ei n-au continuat să trăiască într-o altă lume, ca spirite. Aceasta reiese din cuvintele pe care Iehova i le-a adresat lui Adam când l-a tras la răspundere pentru că fusese neascultător. Dumnezeu i-a zis: „Te vei întoarce în pământ, căci din el ai fost luat. Ţărână eşti şi în ţărână te vei întoarce” (Geneza 3:19). Dumnezeu îl făcuse pe Adam din ţărâna pământului (Geneza 2:7). El nu existase înainte. Deci, când Iehova a spus că Adam se va întoarce în ţărână, el s-a referit la faptul că acesta urma să se întoarcă la o stare de inexistenţă. Adam avea să fie fără viaţă, la fel ca ţărâna din care fusese creat.

14. De ce murim?

14 Adam şi Eva ar fi trăit şi astăzi dacă ar fi ascultat de Dumnezeu şi n-ar fi păcătuit. Noi murim din cauză că Adam le-a transmis tuturor urmaşilor săi păcatul şi moartea. (Citește Romani 5:12.) Acest păcat este ca o boală ereditară necruţătoare, de care nu scapă nimeni. Moartea, o consecinţă a păcatului, este un blestem sau un duşman, nu un prieten (1 Corinteni 15:26). Cât de recunoscători ar trebui să fim că Iehova a furnizat răscumpărarea pentru a ne elibera din sclavia acestui duşman nemilos!

 CUM NE AJUTĂ FAPTUL DE A CUNOAŞTE ADEVĂRUL DESPRE STAREA MORŢILOR

15. De ce faptul de a cunoaşte adevărul despre starea morţilor ne aduce mângâiere?

15 Ceea ce ne învaţă Biblia despre starea morţilor ne aduce multă mângâiere. Aşa cum am văzut, morţii nu suferă în niciun fel. Nu trebuie să ne fie frică de ei, deoarece nu ne pot face niciun rău. Ei n-au nevoie de ajutorul nostru şi nici nu ne pot ajuta. Noi nu putem vorbi cu ei şi nici ei nu pot vorbi cu noi. Mulţi conducători religioşi pretind că îi pot ajuta pe cei care au murit, iar oamenii care îi cred le dau bani pentru aceasta. Însă, întrucât cunoaştem adevărul, noi nu putem fi înşelaţi de cei care predau astfel de minciuni.

16. Cine a influenţat învăţăturile multor religii, şi în ce fel?

16 Susţine şi religia ta ceea ce învaţă Biblia despre morţi? Majoritatea religiilor nu fac aceasta. De ce? Deoarece învăţăturile lor au fost influenţate de Satan. El se foloseşte de religia falsă pentru a-i face pe oameni să creadă că, după ce mor, continuă să trăiască în lumea spiritelor. Aceasta este una dintre minciunile folosite de Satan pentru a-i îndepărta pe oameni de Iehova Dumnezeu. În ce fel?

17. De ce învăţătura despre chinul veşnic este o insultă la adresa lui Iehova?

17 Aşa cum am văzut deja, unele religii învaţă că oamenii răi merg în focul iadului, unde sunt chinuiţi veşnic. Această învăţătură este o insultă la adresa lui Dumnezeu. Iehova este un Dumnezeu al iubirii. El nu i-ar face niciodată pe oameni să sufere în acest mod. (Citește 1 Ioan 4:8.) Ce ai crede despre un om care şi-ar pedepsi copilul neascultător băgându-i mâinile în foc? Ai putea să-l respecţi? Ţi-ai dori să-l cunoşti? Bineînţeles că nu. Cu siguranţă, l-ai considera un om foarte crud. Şi totuşi, Satan vrea să credem că Iehova îi chinuie veşnic pe oameni în foc.

18. Ce învăţătură falsă stă la baza cultului morţilor?

 18 De asemenea, Satan se foloseşte de unele religii pentru a-i învăţa pe oameni că morţii devin spirite pe care cei vii trebuie să le respecte şi să le onoreze. Potrivit acestei învăţături, spiritele morţilor pot fi prieteni puternici sau duşmani de temut. Mulţi oameni cred această minciună. Fiindcă le este teamă de morţi, ei le aduc onoare şi chiar li se închină. Biblia însă ne învaţă că morţii dorm şi că ar trebui să ne închinăm numai lui Iehova, singurul Dumnezeu adevărat şi Creatorul nostru, de la care primim toate lucrurile (Revelaţia 4:11).

19. Ce altă învăţătură biblică poţi înţelege mai bine când cunoşti adevărul despre starea morţilor?

19 Faptul de a cunoaşte adevărul despre starea morţilor ne ocroteşte de minciuni religioase. În plus, ne ajută să înţelegem şi alte învăţături biblice. De exemplu, promisiunea vieţii veşnice pe un pământ paradiziac devine mult mai reală când înţelegem că morţii nu merg într-o lume a spiritelor.

20. Ce întrebare vom analiza în capitolul următor?

20 Cu mult timp în urmă, un bărbat drept pe nume Iov a întrebat: „Dacă bărbatul viguros moare, poate el trăi din nou?” (Iov 14:14). Poate fi readusă la viaţă o persoană care doarme în moarte? Răspunsul pe care îl dă Biblia ne aduce multă mângâiere, aşa cum arată capitolul următor.

^ par. 5 În articolul „Care este semnificaţia termenilor «suflet» și «spirit»?” din Apendice sunt explicaţi termenii „suflet” şi „spirit”.