Salt la conţinut

Salt la al doilea meniu

Salt la cuprins

Martorii lui Iehova

Română

Ascultă de Marele Învăţător

 CAPITOLUL 17

Secretul fericirii

Secretul fericirii

De ce este numit Iehova „fericitul Dumnezeu“?

CU TOŢII vrem să fim fericiţi, nu-i aşa? — Dar puţini oameni reuşesc să fie cu adevărat fericiţi. Ştii de ce? — Deoarece n-au aflat secretul fericirii. Ei cred că pentru a fi fericiţi trebuie să aibă multe lucruri. Însă când le obţin, fericirea lor nu ţine mult.

Vrei să ştii care este secretul fericirii? Marele Învăţător a spus: „Este mai multă fericire în a da, decât în a primi“ (Faptele 20:35). Care este deci secretul? — Într-adevăr, faptul de a da şi de a face ceva pentru alţii. Ştiai asta? —

Să ne mai gândim puţin la această idee. A vrut oare Isus să spună că o persoană care primeşte un cadou nu este fericită? — Nu, nicidecum. Îţi place să primeşti cadouri? — Nu există om căruia să nu-i placă. Suntem fericiţi când primim lucruri frumoase.

 Dar Isus a spus că suntem şi mai fericiţi când dăruim. Cine crezi că le-a dat cele mai multe cadouri oamenilor? — Da, Iehova Dumnezeu.

Biblia spune că Dumnezeu le „dă tuturor viaţă şi suflare şi toate lucrurile“. De la el primim ploaia şi lumina soarelui. Graţie acestora, plantele cresc, iar noi avem cu ce să ne hrănim (Faptele 14:17; 17:25). Nu e de mirare deci că Biblia îl numeşte pe Iehova „fericitul Dumnezeu“ (1 Timotei 1:11). Dumnezeu este fericit pentru că oferă cu generozitate. Şi noi suntem fericiţi când ne dovedim generoşi cu semenii noştri.

În loc să mănânci tu toate prăjiturile, ce-ai putea face pentru a fi mai fericit?

Dar ce crezi că le-am putea oferi? — Uneori un cadou costă bani. Dacă e un obiect pe care îl iei de la magazin, va trebui să plăteşti pentru el. Deci dacă vrei să faci un asemenea cadou, trebuie mai întâi să strângi suficienţi bani ca să ai cu ce să-l cumperi.

Dar nu toate cadourile se cumpără de la magazin. De exemplu, pe o căldură mare, un pahar cu apă rece este înviorător! Dacă îi faci acest cadou unei persoane însetate, vei fi fericit.

Poate că într-o zi tu şi mama ta faceţi prăjituri. Ţi-ar plăcea, nu? Dar, ca să fii şi mai fericit, ce-ai putea face cu o parte din prăjituri în loc să le mănânci tu pe toate? — Exact, oferă-i câteva prăjituri unui prieten. Ţi-ar plăcea să faci din când în când lucrul acesta? —

 Marele Învăţător şi discipolii săi ştiau că a dărui aduce multă fericire. Ştii ce le-au oferit ei oamenilor? — Cel mai preţios dar din lume! Ei cunoşteau adevărul despre Dumnezeu şi li l-au împărtăşit cu bucurie şi altora. Ei au făcut lucrul acesta fără să primească bani în schimb.

Într-o zi, apostolul Pavel şi bunul său prieten, discipolul Luca, au întâlnit lângă un râu o femeie care voia să se simtă fericită dăruind. Pavel şi Luca s-au dus în locul acela întrucât auziseră că era un loc de rugăciune. Când au ajuns, au găsit câteva femei care se rugau.

Pavel a început să le spună vestea bună despre Iehova Dumnezeu şi despre Regatul său. Una dintre femei se numea Lidia şi asculta cu atenţie. După aceea, Lidia a vrut să facă ceva pentru a arăta că-i plăcea cu adevărat vestea bună pe care o auzise. Ea le-a spus lui Pavel şi lui Luca: „Dacă m-aţi considerat fidelă lui Iehova, intraţi în casa mea şi rămâneţi“. Şi i-a convins să vină acasă la ea. — Faptele 16:13–15.

Ce le spune Lidia lui Pavel şi lui Luca?

Lidia a fost bucuroasă să-i găzduiască pe acei slujitori ai lui Dumnezeu. Ea i-a îndrăgit deoarece ei o ajutaseră să înveţe despre Iehova şi Isus, precum şi să înţeleagă cum pot trăi oamenii veşnic. Lidia a fost bucuroasă să-i aibă pe Pavel şi pe Luca la masă şi să le ofere un loc de odihnă în casa ei. Într-adevăr, Lidia a fost fericită fiindcă dorinţa ei de a dărui era sinceră. Să nu uităm acest lucru! Poate că cineva ne spune să dăruim ceva. Dar, dacă nu dăruim de bunăvoie, nu vom fi fericiţi.

De ce este Lidia fericită că poate face ceva pentru Pavel şi pentru Luca?

De exemplu, dacă ai avea nişte bomboane şi ţi-aş spune să-l serveşti şi pe alt copil, l-ai servi cu bucurie? — Sau poate că ai la tine nişte bomboane şi te întâlneşti cu un prieten la care ţii foarte mult. Dacă îi dai câteva bomboane şi lui, nu vei fi fericit după aceea? —

 Uneori iubim pe cineva atât de mult, încât vrem să-i dăm totul şi să nu mai păstrăm nimic pentru noi. Pe măsură ce iubirea noastră pentru Dumnezeu creşte, trebuie să simţim acelaşi lucru şi faţă de El.

De ce această femeie săracă a dat cu bucurie tot ce-a avut?

Marele Învăţător a cunoscut o femeie care, deşi săracă, îl iubea mult pe Dumnezeu. Isus a văzut-o în templul din Ierusalim. Ea nu avea decât două monede mici. Cu toate acestea, femeia a pus ambele monede într-o cutie de donaţii, ca dar pentru templu. Nimeni n-a obligat-o. Cei mai mulţi oameni de acolo nici măcar n-au ştiut ce făcuse ea. Această femeie a vrut să dea ultimii ei bănuţi pentru că-l iubea cu adevărat pe Iehova. Ea a fost fericită că a putut să ofere ceva. — Luca 21:1–4.

Există multe modalităţi de a dărui. Gândeşte-te la câteva! — Dacă oferim pentru că ne dorim din inimă lucrul acesta, vom fi fericiţi. De aceea, Marele Învăţător ne-a spus: „Faceţi o practică din a da“ (Luca 6:38). Dacă vom dărui, îi vom face fericiţi pe alţii. Dar cei mai fericiţi vom fi noi!

Să mai citim despre fericirea de a dărui în Matei 6:1–4, în Luca 14:12–14 şi în 2 Corinteni 9:7.