Salt la conţinut

Salt la cuprins

Martorii lui Iehova

Selectaţi limba Română

Neemia 9:1-38

9  În a douăzeci și patra zi a acestei luni,+ fiii lui Israel s-au adunat și au postit+ în pânză de sac+ și țărână.+  Sămânța lui Israel s-a separat+ de toți străinii+ și au stat și au mărturisit+ păcatele lor+ și nelegiuirile părinților lor.+  Apoi s-au ridicat în locurile+ în care erau și au citit cu voce tare din cartea legii+ lui Iehova, Dumnezeul lor, un sfert de zi,+ iar un alt sfert de zi și-au mărturisit+ păcatele și s-au plecat înaintea lui Iehova, Dumnezeul lor.+  Atunci Ieșua, Bani, Cadmiel, Șebania, Buni, Șerebia,+ Bani și Chenani au urcat pe podiumul+ leviților și au strigat cu glas tare+ către Iehova, Dumnezeul lor.  Apoi leviții Ieșua, Cadmiel, Bani, Hașabnia, Șerebia, Hodia, Șebania și Petahia au zis: „Ridicați-vă și binecuvântați-l+ pe Iehova, Dumnezeul vostru, din veșnicie în veșnicie!+ Binecuvântat să fie numele tău glorios,+ care este înălțat mai presus de orice binecuvântare și de orice laudă!  Tu ești Iehova, numai tu;+ tu ai făcut cerurile,+ da, cerurile cerurilor, și toată armata lor,+ pământul+ și tot ce este pe el,+ mările+ și tot ce este în ele!+ Tu le păstrezi pe toate în viață și armata+ cerurilor se pleacă înaintea ta.  Tu ești Iehova, adevăratul Dumnezeu, care l-ai ales pe Avram,+ care l-ai scos din orașul Ur al caldeenilor+ și i-ai pus numele Avraam.+  Tu i-ai găsit inima fidelă înaintea ta;+ de aceea, ai încheiat un legământ+ cu el că îi vei da țara canaaniților, a hetiților, a amoriților, a fereziților, a iebusiților și a ghirgasiților, că i-o vei da seminței lui;+ și ți-ai dus la îndeplinire cuvintele, fiindcă ești drept.+  Tu ai văzut+ asuprirea strămoșilor noștri în Egipt și ai auzit+ strigătul lor la Marea Roșie. 10  Ai făcut semne și miracole împotriva faraonului, împotriva tuturor slujitorilor lui și împotriva întregului popor din țara lui,+ căci știai că s-au purtat cu înfumurare+ față de ei. Și ți-ai făcut un nume+ ca în ziua aceasta. 11  Ai despărțit marea+ înaintea lor și ei au trecut prin mijlocul mării pe pământ uscat,+ iar pe urmăritorii lor i-ai azvârlit în adâncuri+ ca pe o piatră+ în ape puternice.+ 12  I-ai condus printr-un stâlp de nor ziua+ și printr-un stâlp de foc noaptea,+ ca să le luminezi+ drumul pe care trebuiau să meargă. 13  Ai coborât pe muntele Sinai,+ ai vorbit cu ei din cer+ și le-ai dat hotărâri judecătorești+ drepte și legi ale adevărului,+ dispoziții+ și porunci bune.+ 14  Le-ai făcut cunoscut sabatul tău sfânt+ și le-ai dat porunci, dispoziții și o lege prin slujitorul tău Moise.+ 15  Le-ai dat pâine din cer să le potolești foamea+ și le-ai scos apă din stâncă să le potolești setea;+ le-ai spus să intre+ și să ia în stăpânire țara pe care, ridicându-ți mâna, ai jurat că le-o vei da.+ 16  Dar ei, strămoșii noștri, s-au purtat cu înfumurare,+ și-au înțepenit gâtul+ și n-au ascultat de poruncile tale. 17  N-au vrut să asculte+ și nu și-au adus aminte+ de faptele minunate pe care le-ai făcut pentru ei, ci și-au înțepenit gâtul+ și au numit o căpetenie+ ca să se întoarcă la robia lor în Egipt. Însă tu ești un Dumnezeu al iertării,+ binevoitor+ și îndurător,+ încet la mânie+ și bogat+ în bunătate iubitoare și nu i-ai părăsit.+ 18  Da, când și-au făcut o statuie turnată a unui vițel+ și au zis: «Acesta este Dumnezeul tău care te-a scos din Egipt»+ și s-au purtat într-un mod cu totul lipsit de respect, 19  tu, în marea ta îndurare, nu i-ai părăsit+ în pustiu. Stâlpul de nor nu s-a îndepărtat de deasupra lor ziua, ca să-i conducă pe drum,+ nici stâlpul de foc noaptea, ca să le lumineze drumul pe care trebuiau să meargă.+ 20  Le-ai dat spiritul+ tău bun ca să-i faci prudenți, nu le-ai oprit mana de la gură+ și le-ai dat apă ca să le potolești setea.+ 21  Patruzeci+ de ani i-ai hrănit în pustiu. Nu le-a lipsit nimic.+ Veșmintele nu li s-au uzat+ și picioarele nu li s-au umflat.+ 22  Le-ai dat regate+ și popoare și li le-ai împărțit bucată cu bucată,+ astfel că au luat în stăpânire țara lui Sihon,+ da, țara regelui Hesbonului,+ și țara lui Og,+ regele Basanului.+ 23  I-ai făcut pe fiii lor la fel de mulți ca stelele cerurilor.+ Apoi i-ai dus în țara+ în care le-ai promis strămoșilor lor+ că vor intra s-o ia în stăpânire. 24  Astfel, fiii lor+ au intrat și au luat în stăpânire țara+ și i-ai supus+ înaintea lor pe locuitorii țării, pe canaaniți.+ I-ai dat în mâna lor pe regii acestora+ și popoarele țării,+ ca să le facă după bunul lor plac.+ 25  Au cucerit orașe fortificate+ și un pământ gras+ și au luat în stăpânire case pline de tot felul de lucruri bune,+ rezervoare săpate,+ vii, livezi de măslini+ și pomi roditori, din belșug; și au mâncat, s-au săturat,+ s-au îngrășat+ și s-au desfătat în marea ta bunătate.+ 26  Dar au devenit neascultători+ și s-au răzvrătit împotriva ta,+ au aruncat la spate legea ta,+ i-au omorât pe profeții tăi,+ care depuneau mărturie împotriva lor ca să-i aducă înapoi la tine,+ și s-au purtat într-un mod cu totul lipsit de respect.+ 27  De aceea, i-ai dat în mâna vrăjmașilor lor,+ care au adus necazul asupra lor;+ dar în timpul necazului lor au strigat către tine,+ iar tu i-ai auzit din ceruri+ și, în marea ta îndurare,+ le-ai dat salvatori+ care i-au salvat din mâna dușmanilor lor.+ 28  Dar, când au avut odihnă, au făcut din nou ce este rău înaintea ta,+ iar tu i-ai lăsat în mâna dușmanilor lor, care i-au asuprit.+ Atunci ei s-au întors și au strigat către tine după ajutor,+ iar tu i-ai auzit din ceruri+ și, în marea ta îndurare, i-ai scăpat de repetate ori.+ 29  Deși ai depus mărturie+ împotriva lor ca să-i aduci înapoi la legea ta,+ ei s-au purtat cu înfumurare+ și n-au ascultat de poruncile tale. Au păcătuit+ împotriva hotărârilor tale judecătorești,+ pe care dacă un om le va respecta, va trăi prin ele.+ Și-au întors umărul cu încăpățânare,+ și-au înțepenit gâtul+ și n-au ascultat.+ 30  Dar tu ai fost îngăduitor cu ei mulți ani+ și ai depus mărturie+ împotriva lor prin spiritul tău, prin intermediul profeților tăi, însă ei nu și-au plecat urechea.+ În cele din urmă i-ai dat în mâna popoarelor acelor țări.+ 31  În marea ta îndurare nu i-ai nimicit,+ nici nu i-ai părăsit,+ căci ești un Dumnezeu binevoitor+ și îndurător.+ 32  Acum, o, Dumnezeul nostru, Dumnezeul cel mare,+ puternic+ și de temut,+ care ții legământul+ și bunătatea iubitoare,+ să nu pară puțin lucru+ înaintea ta toate necazurile care s-au abătut peste noi,+ peste regii noștri,+ peste prinții noștri,+ peste preoții noștri,+ peste profeții noștri,+ peste strămoșii noștri+ și peste tot poporul tău, din zilele regilor Asiriei până în ziua aceasta.+ 33  În tot ce-a venit peste noi, tu ești drept,+ căci ai acționat cu fidelitate,+ dar noi am făcut ce este rău.+ 34  Regii noștri, prinții noștri, preoții noștri și strămoșii noștri+ n-au împlinit legea ta,+ nici n-au dat atenție poruncilor+ sau mărturiilor tale prin care ai depus mărturie+ împotriva lor. 35  În timpul regatului lor+ și în mijlocul multelor lucruri bune+ pe care li le-ai dăruit și în țara întinsă și mănoasă+ pe care le-ai dat-o, ei nu ți-au slujit+ și nu s-au întors de la practicile lor rele.+ 36  Iată că astăzi suntem sclavi!+ În țara pe care le-ai dat-o strămoșilor noștri ca să-i mănânce roadele și bunătățile, iată că în ea suntem sclavi,+ 37  iar roadele ei îmbelșugate+ sunt pentru regii+ pe care i-ai pus peste noi din cauza păcatelor noastre.+ Ei stăpânesc după bunul lor plac peste corpurile noastre și peste animalele noastre și suntem în mare strâmtorare.+ 38  Având în vedere toate acestea, facem o promisiune solemnă+ în scris, pe care își pun sigiliul+ prinții noștri, leviții noștri și preoții noștri“.+

Note de subsol