Salt la conţinut

Salt la al doilea meniu

Salt la cuprins

Martorii lui Iehova

Română

Biblia online | SFINTELE SCRIPTURI – TRADUCEREA LUMII NOI

Marcu 14:1-72

14  Două zile mai târziu erau Paştele+ şi Sărbătoarea+ Turtelor Nedospite. Preoţii principali şi scribii căutau cum să-l prindă prin viclenie şi să-l omoare,+  căci spuneau întruna: „Nu în timpul sărbătorii, ca să nu se facă tulburare în popor“.+  În timp ce era la Betania în casa lui Simon, leprosul,+ şi stătea întins la masă, a venit o femeie cu un vas de alabastru plin cu ulei parfumat, nard veritabil, foarte scump. Ea a deschis vasul de alabastru şi i-a turnat uleiul pe cap.+  Atunci unii, nemulţumiţi, au spus: „De ce s-a făcut această risipă de ulei parfumat?+  Fiindcă acest ulei parfumat putea să fie vândut cu peste trei sute de dinari şi să li se dea săracilor!“ Şi erau foarte supăraţi pe ea.+  Însă Isus a zis: „Lăsaţi-o în pace! De ce vreţi s-o necăjiţi? Ea a făcut o faptă bună faţă de mine.+  Căci pe săraci+ îi aveţi mereu cu voi şi, când vreţi, puteţi mereu să le faceţi bine, dar pe mine nu mă aveţi mereu.+  Ea a făcut ce-a putut: a vrut să-mi toarne dinainte ulei parfumat pe corp pentru înmormântare.+  Adevărat vă spun că oriunde va fi predicată vestea bună, în toată lumea,+ se va spune şi ce a făcut femeia aceasta, spre amintirea ei“.+ 10  Iuda Iscariot, unul dintre cei doisprezece, s-a dus la preoţii principali ca să-l dea în mâinile* lor.+ 11  Când au auzit aceasta, s-au bucurat şi au promis că îi vor da arginţi.+ Şi el căuta cum să-l dea în mâinile lor într-un moment potrivit.+ 12  În prima zi a Turtelor Nedospite,+ când era jertfit, ca de obicei, animalul pascal, discipolii săi+ l-au întrebat: „Unde vrei să ne ducem ca să-ţi pregătim să mănânci paştele?“+ 13  Atunci el i-a trimis pe doi dintre discipolii săi şi le-a zis: „Duceţi-vă în oraş şi vă va ieşi în cale un om ducând un vas de lut plin cu apă.+ Mergeţi după el 14  şi, unde va intra el, să-i spuneţi stăpânului casei: «Învăţătorul zice: „Unde este camera de oaspeţi în care aş putea să mănânc paştele+ cu discipolii mei?“»+ 15  Şi el vă va arăta o cameră mare, de sus, gata mobilată. Acolo să pregătiţi totul pentru noi“.+ 16  Discipolii au plecat, au intrat în oraş şi au găsit totul aşa cum le-a spus el. Şi au făcut pregătirile pentru Paşte.+ 17  După lăsarea serii, el a venit cu cei doisprezece.+ 18  Pe când erau întinşi la masă şi mâncau, Isus a zis: „Adevărat vă spun că unul dintre voi, care mănâncă+ împreună cu mine, mă va trăda“.+ 19  Ei s-au mâhnit şi au zis unul câte unul: „Nu sunt eu acela, nu-i aşa?“+ 20  El le-a zis: „Este unul dintre cei doisprezece, care înmoaie cu mine în aceeaşi farfurie.+ 21  Este adevărat că Fiul omului se duce, aşa cum este scris despre el, dar vai de omul prin care este trădat Fiul omului! Ar fi fost mai bine pentru omul acela să nu se fi născut“.+ 22  Şi, în timp ce mâncau, a luat o pâine, a rostit o binecuvântare, a frânt-o şi le-a dat-o, zicând: „Luaţi, aceasta reprezintă corpul meu!“+ 23  Apoi, luând un pahar, a adus mulţumiri şi li l-a dat şi toţi au băut din el.+ 24  Şi le-a zis: „Acesta reprezintă «sângele+ legământului»,+ sângele meu, care trebuie să fie vărsat+ în folosul multora.+ 25  Adevărat vă spun că nicidecum nu voi mai bea din rodul viţei până în ziua în care îl voi bea nou în regatul lui Dumnezeu“.+ 26  La sfârşit, după ce au cântat cântări de laudă,+ au ieşit spre Muntele Măslinilor.+ 27  Şi Isus le-a zis: „Toţi vă veţi poticni, căci este scris: «Voi lovi păstorul+ şi oile vor fi împrăştiate».+ 28  Însă, după ce voi fi sculat din morţi, voi merge înaintea voastră în Galileea“.+ 29  Dar Petru i-a zis: „Chiar dacă toţi ceilalţi se vor poticni, eu nu mă voi poticni!“+ 30  Atunci Isus i-a zis: „Adevărat îţi spun că astăzi, da, în noaptea aceasta, înainte să cânte cocoşul de două ori, chiar tu mă vei renega de trei ori“.+ 31  Dar el susţinea cu tărie: „Chiar dacă ar fi să mor cu tine, nicidecum nu te voi renega!“ Şi toţi ceilalţi ziceau la fel.+ 32  Apoi s-au dus într-un loc numit Ghetsimani şi le-a zis discipolilor săi: „Aşezaţi-vă aici până mă rog“.+ 33  Şi i-a luat cu el pe Petru, pe Iacov şi pe Ioan,+ s-a înfiorat şi l-a cuprins o nelinişte chinuitoare.+ 34  Şi le-a zis: „Sufletul îmi este cuprins de o întristare de moarte.+ Rămâneţi aici şi vegheaţi“.+ 35  Şi, ducându-se puţin mai departe, a căzut la pământ şi a început să se roage ca, dacă era cu putinţă, ceasul acela să treacă de la el.+ 36  Şi a mai zis: „Ava, Tată,+ toate lucrurile îţi sunt posibile. Îndepărtează de la mine paharul acesta! Totuşi, nu ce vreau eu, ci ceea ce vrei tu!“+ 37  Apoi a venit şi i-a găsit dormind şi i-a zis lui Petru: „Simon, dormi? N-ai avut putere să veghezi nici măcar un ceas?+ 38  Vegheaţi şi rugaţi-vă neîncetat,+ ca să nu cădeţi în ispită! Spiritul este înflăcărat, dar carnea este slabă“.+ 39  Şi s-a dus din nou şi s-a rugat, spunând aceleaşi cuvinte.+ 40  Şi din nou a venit şi i-a găsit dormind, pentru că aveau ochii grei, şi n-au ştiut ce să-i răspundă.+ 41  Şi a venit a treia oară şi le-a zis: „Într-un timp ca acesta voi dormiţi şi vă odihniţi?! Destul! A sosit ceasul!+ Iată că Fiul omului este dat în mâinile* păcătoşilor!+ 42  Ridicaţi-vă, să mergem!+ Iată că trădătorul meu s-a apropiat!“+ 43  Şi îndată, în timp ce vorbea încă, a sosit Iuda, unul dintre cei doisprezece, şi împreună cu el o mulţime cu săbii şi cu ciomege, trimisă de preoţii principali, de scribi şi de bătrâni.+ 44  Trădătorul lui le dăduse un semn, zicând: „Cel pe care-l voi săruta, acela este. Să-l arestaţi şi să-l duceţi sub pază!“+ 45  Şi a venit direct la Isus şi, apropiindu-se de el, a spus: „Rabi!“ şi l-a sărutat+ foarte tandru. 46  Atunci ei au pus mâna pe el şi l-au arestat.+ 47  Însă unul dintre cei ce stăteau acolo şi-a scos sabia şi, lovindu-l pe sclavul marelui preot, i-a tăiat urechea.+ 48  Atunci Isus le-a zis: „Aţi ieşit cu săbii şi cu ciomege ca împotriva unui tâlhar, ca să mă prindeţi?+ 49  Zi de zi eram cu voi în templu şi-i învăţam pe oameni+ şi totuşi nu m-aţi arestat. Dar aceasta se întâmplă ca să se împlinească Scripturile“.+ 50  Şi toţi l-au părăsit+ şi au fugit.+ 51  Dar un tânăr, care purta un veşmânt de in fin pe corpul gol, îl urma îndeaproape. Au încercat să-l prindă,+ 52  dar el şi-a lăsat veşmântul de in şi a fugit gol. 53  Atunci l-au dus pe Isus la marele preot şi s-au adunat toţi preoţii principali, bătrânii şi scribii.+ 54  Dar Petru l-a urmat+ de departe până în curtea marelui preot. Şi stătea cu servitorii casei şi se încălzea la foc*. 55  Între timp, preoţii principali şi tot Sanhedrinul căutau o mărturie împotriva lui Isus, ca să-l omoare,+ dar nu găseau nimic.+ 56  Mulţi depuneau mărturie mincinoasă împotriva lui,+ dar mărturiile lor nu se potriveau.+ 57  Unii se ridicau şi depuneau mărturie mincinoasă împotriva lui, zicând: 58  „L-am auzit că spunea: «Voi dărâma acest templu făcut de mâini şi în trei zile voi zidi altul nefăcut de mâini»“.+ 59  Dar nici în privinţa acestor lucruri mărturia lor nu se potrivea. 60  În cele din urmă, marele preot s-a ridicat în mijlocul lor şi l-a întrebat pe Isus, zicând: „Nu răspunzi nimic? Ce mărturisesc aceştia împotriva ta?“+ 61  Dar el a tăcut şi n-a răspuns nimic.+ Din nou marele preot l-a întrebat, zicându-i: „Eşti tu Cristosul, Fiul Celui Binecuvântat?“+ 62  Atunci Isus a zis: „Sunt. Şi voi îl veţi vedea pe Fiul omului+ stând la dreapta+ puterii şi venind cu norii cerului“.+ 63  Atunci marele preot şi-a sfâşiat hainele+ şi a zis: „Ce nevoie mai avem de martori?+ 64  Aţi auzit blasfemia.+ Ce credeţi despre asta?“ Toţi l-au condamnat, declarându-l vrednic de moarte. 65  Şi unii au început să-l scuipe,+ să-i acopere faţa, să-l bată cu pumnii şi să-i zică: „Profeţeşte!“ Şi slujitorii care executau sentinţa l-au luat şi l-au pălmuit.+ 66  În timp ce Petru era jos în curte, a venit o servitoare a marelui preot+ 67  şi, văzându-l pe Petru, care se încălzea, s-a uitat ţintă la el şi a zis: „Şi tu erai cu Nazarineanul, cu acest Isus!“+ 68  Dar el a negat, zicând: „Nici nu-l cunosc, nici nu înţeleg ce zici“, şi a ieşit afară, în pridvor.+ 69  Servitoarea l-a văzut şi le-a zis din nou celor care stăteau acolo: „Acesta este unul dintre ei“.+ 70  Şi din nou el a negat. După puţin timp, cei care stăteau acolo i-au zis încă o dată lui Petru: „Cu siguranţă, eşti unul dintre ei, fiindcă eşti galileean“.+ 71  Dar el a început să blesteme şi să se jure:+ „Nu-l cunosc pe omul acesta despre care vorbiţi!“+ 72  Imediat cocoşul a cântat a doua oară+ şi Petru şi-a adus aminte de cuvintele pe care i le spusese Isus: „Înainte să cânte cocoşul de două ori, mă vei renega de trei ori“.+ Şi, îndurerat, a început să plângă.+

Note de subsol

Lit. „să-l trădeze“.
Lit. „trădat“.
Lit. „lumină“.