Salt la conţinut

Salt la cuprins

Martorii lui Iehova

Selectaţi limba Română

Geneza 43:1-34

43  Și în țară era mare foamete.+  Când au terminat de mâncat cerealele pe care le aduseseră din Egipt,+ tatăl lor le-a zis: „Întoarceți-vă și cumpărați-ne alimente“.+  Atunci Iuda i-a spus:+ „Omul acela ne-a avertizat cu tărie, zicând: «Să nu-mi mai vedeți fața dacă fratele vostru nu este cu voi!»+  Dacă-l trimiți pe fratele nostru cu noi,+ suntem gata să coborâm și să-ți cumpărăm alimente.  Dar, dacă nu-l trimiți, nu vom coborî, căci omul acela ne-a spus: «Să nu-mi mai vedeți fața dacă fratele vostru nu este cu voi!»“+  Și Israel a strigat:+ „De ce mi-ați făcut rău spunându-i omului aceluia că mai aveți un frate?“  Ei au răspuns: „Omul acela ne-a întrebat direct despre noi și rudele noastre, zicând: «Mai trăiește tatăl vostru?+ Mai aveți vreun frate?», iar noi i-am spus totul așa cum este.+ De unde să fi știut noi că el o să spună: «Aduceți-l pe fratele vostru»?“+  În cele din urmă, Iuda i-a spus lui Israel, tatăl său: „Trimite băiatul cu mine,+ ca să ne ridicăm și să plecăm, ca să rămânem în viață și să nu murim,+ nici noi, nici tu, nici copilașii noștri.+  Mă pun eu garant pentru el.+ Din mâna mea să-l ceri înapoi.+ Dacă nu ți-l voi aduce înapoi și nu-l voi pune înaintea ta, atunci am păcătuit împotriva ta pentru totdeauna. 10  Și dacă n-am fi zăbovit atât, până acum ne-am fi dus și ne-am fi întors deja de două ori“.+ 11  Israel, tatăl lor, le-a zis: „Atunci, dacă așa stau lucrurile,+ faceți astfel: Luați în sacii voștri ce este mai bun în țară și duceți-i în dar+ omului aceluia: puțin balsam+ și puțină miere,+ ladin și scoarță rășinoasă,+ fistic și migdale.+ 12  Să luați în mână de două ori mai mulți bani și să duceți înapoi în mâna voastră și banii care v-au fost puși înapoi la gura sacilor.+ Poate că a fost o greșeală.+ 13  Luați-l pe fratele vostru, ridicați-vă și întoarceți-vă la omul acela. 14  Și Dumnezeul Atotputernic să vă facă să găsiți milă înaintea omului aceluia,+ ca să vi-i elibereze pe celălalt frate al vostru și pe Beniamin. Însă eu, dacă va trebui să rămân fără copii, voi rămâne fără copii!“+ 15  Atunci bărbații aceștia au luat darul și au dus cu ei de două ori mai mulți bani, precum și pe Beniamin. Și s-au ridicat, au coborât în Egipt și apoi s-au înfățișat înaintea lui Iosif.+ 16  Când l-a văzut pe Beniamin cu ei, Iosif i-a zis omului numit peste casa lui: „Du-i pe bărbații aceștia la casa mea, înjunghie niște animale și fă pregătiri,+ fiindcă bărbații aceștia vor mânca la prânz cu mine“. 17  Omul a făcut îndată așa cum spusese Iosif+ și i-a dus pe bărbații aceia la casa lui Iosif. 18  Dar, pentru că fuseseră duși la casa lui Iosif, li s-a făcut frică+ și au zis: „Ne-au adus aici din cauza banilor care ne-au fost puși la început în saci, ca să se arunce asupra noastră, să ne atace și să ne ia sclavi cu măgari cu tot!“+ 19  Astfel, s-au apropiat de omul numit peste casa lui Iosif, i-au vorbit la intrarea casei 20  și i-au zis: „Iartă-ne, domnul meu! Noi am mai venit o dată aici ca să cumpărăm alimente.+ 21  Dar, când am ajuns la locul de popas+ și ne-am deschis sacii, iată că banii fiecăruia erau la gura sacului său: banii noștri în greutate completă. Am dori deci să-i înapoiem cu mâna noastră.+ 22  Și am adus și alți bani în mâinile noastre ca să cumpărăm alimente. Nu știm cine ne-a pus banii în saci“.+ 23  Atunci el a zis: „Stați liniștiți, nu vă fie frică!+ Dumnezeul vostru și Dumnezeul tatălui vostru v-a pus acea comoară în saci.+ Banii voștri au ajuns mai întâi la mine“. După aceea l-a adus pe Simeon afară, la ei.+ 24  Apoi omul i-a dus pe bărbații aceștia în casa lui Iosif, le-a dat apă ca să-și spele picioarele+ și a dat nutreț pentru măgarii lor.+ 25  Și ei au pregătit darul,+ așteptând venirea lui Iosif la prânz, căci auziseră că acolo aveau să mănânce pâine.+ 26  Când Iosif a intrat în casă, i-au adus în casă darul pe care-l aveau în mână și s-au plecat până la pământ înaintea lui.+ 27  El i-a întrebat de sănătate și a zis:+ „Tatăl vostru, bătrânul despre care ați vorbit, este bine? Mai trăiește?“+ 28  Ei au răspuns: „Slujitorul tău, tatăl nostru, este bine. Este încă în viață“. Apoi s-au plecat și s-au prosternat.+ 29  Când și-a ridicat ochii și l-a văzut pe fratele său Beniamin, fiul mamei sale,+ el a întrebat: „Acesta este fratele vostru cel mai mic, despre care mi-ați vorbit?“+ Și a adăugat: „Dumnezeu să-ți arate bunăvoință,+ fiul meu!“ 30  Atunci Iosif s-a grăbit să plece, fiindcă îi ardea inima pentru fratele său,+ și a căutat un loc unde să plângă. A intrat într-o cameră unde să fie singur și acolo a vărsat lacrimi.+ 31  Apoi s-a spălat pe față, a ieșit și, stăpânindu-se, a zis:+ „Aduceți mâncarea!“+ 32  Și a fost adusă, pentru el deoparte, pentru ei deoparte și pentru egiptenii care mâncau cu el deoparte, căci egiptenii nu puteau să ia masa cu evreii, fiindcă acesta este un lucru detestabil pentru egipteni.+ 33  Ei au fost așezați în fața lui: de la cel întâi născut, după dreptul lui de întâi născut,+ până la cel mai tânăr, după vârstă. Și bărbații aceștia se uitau cu mirare unii la alții. 34  El a poruncit să li se ducă din porțiile care erau înaintea lui, dar lui Beniamin i-a dat o porție de cinci ori mai mare decât a tuturor celorlalți.+ Și s-au ospătat și au băut cu el pe săturate.+

Note de subsol