Salt la conţinut

Salt la cuprins

Martorii lui Iehova

Selectaţi limba Română

Faptele 7:1-60

7  Dar marele preot a zis: „Aşa stau lucrurile?“  El a zis: „Bărbaţilor, fraţi şi taţi, ascultaţi! Dumnezeul gloriei+ i s-a arătat strămoşului nostru Avraam când era în Mesopotamia, înainte să se stabilească în Haran,+  şi i-a zis: «Ieşi din ţara ta şi dintre rudele tale şi vino în ţara pe care ţi-o voi arăta».+  Atunci a ieşit din ţara caldeenilor şi s-a stabilit în Haran. Iar de acolo, după ce a murit tatăl lui,+ a fost îndrumat de Dumnezeu să se mute în această ţară, în care locuiţi voi acum.+  Şi totuşi nu i-a dat în ea nicio proprietate care să poată fi moştenită, nu, nici măcar o palmă de pământ*,+ dar, când încă nu avea niciun copil, a promis că i-o va da ca să-i fie proprietate+ lui şi seminţei lui după el.+  Pe lângă aceasta, Dumnezeu a spus că urmaşii lui vor fi locuitori străini+ într-o ţară străină+ şi că poporul acela îi va înrobi şi îi va asupri patru sute de ani.+  «Dar eu voi judeca naţiunea căreia îi vor sluji ca sclavi»,+ a zis Dumnezeu, «şi după aceea vor ieşi şi vor îndeplini un serviciu sacru pentru mine în locul acesta».+  Şi i-a dat şi legământul circumciziei.+ Şi i s-a născut Isaac+ şi l-a circumcis în a opta zi,+ lui Isaac i s-a născut Iacob, iar lui Iacob, cei doisprezece patriarhi.+  Patriarhii au început să-l invidieze+ pe Iosif şi l-au vândut în Egipt.+ Dar Dumnezeu a fost cu el,+ 10  l-a scăpat din toate necazurile lui, l-a făcut să câştige favoare şi să dovedească înţelepciune înaintea faraonului, regele Egiptului, iar acesta l-a numit guvernator peste Egipt şi peste toată casa lui.+ 11  Dar a venit o foamete peste tot Egiptul şi peste Canaan, da, un mare necaz, şi strămoşii noştri nu găseau hrană.+ 12  Dar Iacob a auzit că în Egipt+ erau alimente şi i-a trimis pe strămoşii noştri acolo prima oară.+ 13  A doua oară, Iosif li s-a făcut cunoscut fraţilor săi+ şi faraonul a aflat despre neamul lui Iosif.+ 14  Atunci Iosif a trimis şi i-a chemat din Canaan pe Iacob, tatăl lui, şi pe toate rudele lui+ — şaptezeci şi cinci* de suflete.+ 15  Iacob a coborât în Egipt.+ El a murit+ şi, la fel, strămoşii noştri,+ 16  apoi au fost duşi la Sihem+ şi au fost puşi în mormântul+ pe care Avraam îl cumpărase în Sihem de la fiii lui Hamor cu un preţ în arginţi.+ 17  Când se apropia timpul ca promisiunea pe care Dumnezeu i-o făcuse lui Avraam să se împlinească, poporul a crescut şi s-a înmulţit în Egipt,+ 18  până când peste Egipt s-a ridicat alt rege, care nu-l cunoscuse pe Iosif.+ 19  Acesta s-a purtat cu viclenie faţă de neamul nostru+ şi i-a obligat pe taţi să-şi părăsească pruncii, ca aceştia să nu rămână în viaţă.+ 20  În timpul acela s-a născut Moise,+ care era de o frumuseţe divină*.+ El a fost îngrijit trei luni în casa tatălui său. 21  Când a fost părăsit, fiica faraonului l-a luat şi l-a crescut ca pe fiul ei.+ 22  Astfel, Moise a fost instruit în toată înţelepciunea+ egiptenilor. Şi era plin de putere în cuvinte+ şi în fapte. 23  Când a împlinit patruzeci de ani, şi-a pus în inimă să-i cerceteze pe fraţii săi, pe fiii lui Israel.+ 24  Şi, văzând că unul dintre ei era tratat nedrept, l-a apărat şi l-a răzbunat pe cel maltratat, omorându-l pe egiptean.+ 25  El credea că fraţii lui vor înţelege că Dumnezeu îi salva prin mâna lui,+ dar ei n-au înţeles. 26  A doua zi, el li s-a arătat când se băteau şi a căutat să-i împace,+ zicând: «Bărbaţilor, voi sunteţi fraţi! De ce vă purtaţi nedrept unul cu altul?»+ 27  Dar cel care se purta nedrept cu aproapele său l-a respins, zicând: «Cine te-a pus pe tine conducător şi judecător peste noi?+ 28  Doar nu vrei să mă ucizi cum l-ai ucis ieri pe egiptean?»+ 29  Auzind aceste cuvinte, Moise a fugit şi a locuit ca străin în ţara Madianului,+ unde i s-au născut doi fii.+ 30  Când s-au împlinit patruzeci de ani, în pustiul de la muntele Sinai i s-a arătat un înger în flacăra de foc a unei tufe de mărăcini.+ 31  Când Moise a văzut această privelişte, a rămas uimit.+ Dar, în timp ce se apropia să se uite cu atenţie, s-a auzit glasul lui Iehova: 32  «Eu sunt Dumnezeul strămoşilor tăi, Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac şi al lui Iacob».+ Cuprins de tremur, Moise n-a îndrăznit să se mai uite. 33  Iehova i-a zis: «Scoate-ţi sandalele din picioare, căci locul pe care stai este pământ sfânt.+ 34  Am văzut cât de rău se poartă cu poporul meu care este în Egipt,+ am auzit gemetele lor+ şi am coborât să-i eliberez.+ Acum vino şi te voi trimite în Egipt!»+ 35  Pe acest Moise, pe care ei îl renegaseră, zicând: «Cine te-a pus pe tine conducător şi judecător?»,+ pe acest om l-a trimis Dumnezeu,+ prin mâna îngerului care i s-a arătat în tufa de mărăcini, ca să fie şi conducător, şi eliberator. 36  Acest om i-a scos+ după ce a făcut minuni şi semne în Egipt,+ la Marea Roşie+ şi timp de patruzeci de ani în pustiu.+ 37  Acest Moise le-a zis fiilor lui Israel: «Dumnezeu vă va ridica dintre fraţii voştri un profet ca mine».+ 38  El+ a fost în mijlocul congregaţiei+ în pustiu cu îngerul+ care i-a vorbit la muntele Sinai şi cu strămoşii noştri şi a primit cuvintele vii şi sacre+ ca să vi le dea vouă. 39  Strămoşii noştri n-au vrut să-l asculte, ci l-au respins+ şi în inima lor s-au întors în Egipt,+ 40  zicându-i lui Aaron: «Fă-ne dumnezei care să meargă înaintea noastră. Căci nu ştim ce s-a întâmplat cu acest Moise, care ne-a scos din ţara Egiptului».+ 41  Şi, în zilele acelea, au făcut un viţel+ şi au adus o jertfă idolului, bucurându-se de lucrările mâinilor lor.+ 42  Atunci Dumnezeu s-a întors şi i-a părăsit,+ lăsându-i să îndeplinească un serviciu sacru pentru armata cerului, după cum este scris în cartea profeţilor:+ «Mie mi-aţi adus voi animale înjunghiate şi jertfe patruzeci de ani în pustiu, casă a lui Israel?+ 43  Da, aţi luat cortul lui Moloc*+ şi steaua+ dumnezeului Refan*, chipuri pe care le-aţi făcut ca să vă închinaţi lor. De aceea, vă voi deporta+ dincolo de Babilon». 44  Strămoşii noştri aveau în pustiu cortul mărturiei, aşa cum poruncise el când i-a spus lui Moise să-l facă după modelul pe care-l văzuse.+ 45  Şi strămoşii noştri, care l-au moştenit, l-au dus cu Iosua+ în ţara aflată în stăpânirea naţiunilor,+ pe care Dumnezeu le-a alungat dinaintea strămoşilor noştri.+ Aici a rămas până în zilele lui David. 46  El a găsit favoare+ în ochii lui Dumnezeu şi i-a cerut privilegiul de a se îngriji de o locuinţă+ pentru Dumnezeul lui Iacob. 47  Dar Solomon a fost cel care i-a construit o casă.+ 48  Totuşi, Cel Preaînalt nu locuieşte în case făcute de mâini,+ aşa cum spune profetul: 49  «Cerul este tronul meu+ şi pământul este scăunelul picioarelor mele.+ Ce fel de casă îmi veţi construi voi?, zice Iehova. Sau unde este locul odihnei mele?+ 50  Oare nu mâna mea a făcut toate aceste lucruri?»+ 51  Oameni încăpăţânaţi, cu inima şi cu urechile necircumcise,+ voi întotdeauna vă împotriviţi spiritului sfânt. Aşa cum au făcut strămoşii voştri, aşa faceţi şi voi!+ 52  Pe care dintre profeţi nu i-au persecutat strămoşii voştri?+ Da, i-au omorât+ pe cei care au anunţat dinainte venirea Celui drept,+ ai cărui trădători şi ucigaşi sunteţi voi acum,+ 53  voi, care aţi primit Legea transmisă prin îngeri,+ dar n-aţi respectat-o“. 54  Când au auzit aceste lucruri, s-au simţit jigniţi în inimă+ şi au început să scrâşnească+ din dinţi împotriva lui. 55  Dar el, fiind plin de spirit sfânt, s-a uitat ţintă la cer şi a văzut gloria lui Dumnezeu şi pe Isus stând la dreapta lui Dumnezeu+ 56  şi a zis: „Iată, văd cerurile deschise+ şi pe Fiul omului+ stând la dreapta lui Dumnezeu!“+ 57  Atunci ei au strigat cât au putut de tare, şi-au astupat urechile+ şi s-au repezit cu toţii asupra lui. 58  După ce l-au scos în afara oraşului,+ au început să arunce cu pietre în el.+ Martorii+ şi-au pus veşmintele la picioarele unui tânăr numit Saul.+ 59  Şi au aruncat cu pietre în Ştefan, în timp ce el implora şi zicea: „Doamne Isuse, primeşte spiritul meu!“+ 60  Apoi a îngenuncheat şi a strigat cu voce puternică: „Iehova, nu le pune la socoteală păcatul acesta!“+ Şi, după ce a spus aceasta, a adormit în moarte.

Note de subsol

Lit. „un lat de picior“.
Vezi Ge 46:20, 27, n.s.
Sau „extrem de frumos“. Lit. „frumos înaintea lui Dumnezeu“.
Posibil, Moloh, zeitatea amoniţilor. Vezi 1Re 11:7.
O zeitate astrală.